Orasul
Lipova cuprinde astazi trei vechi localitati: Lipova la sud
de Mures, Radna si Soimos la nord de Mures.
Orasul Lipova are o mare vechime, fiind atestat
documentar inca din secolul al XII-lea. El a devenit mai ales
in secolele XV-XVI un important centru mestesugaresc, aici
functionand mai multe bresle si un important vad comercial.
Centrul Lipovei este piata Unirii, azi transformata
in parc, unde se tinea odinioara targul. Aici a poposit in
1849 Nicolae Balcescu, venind din tabara lui Avram Iancu,
travestit in vanzator de donite, deoarece era urmarit de autoritatile
habsburgice. Fotocopia scrisorii (al carei original se afla
la Biblioteca Academiei din Bucuresti) lui Nicolae Balcescu
adresata lui I. Ghica si care relateaza acest eveniment se
gaseste la muzeul orasului. Aici au avut loc de asemenea importante
manifestatii socialiste, ca de exemplu ce de la 1910, la care
luptatorul socialist Traian Novac a tinut un vibrant discurs
revolutionar.
Tot in aceasta piata se gasesc trei monumente
istorice importante: vechea biserica ortodoxa, vechea scoala
romaneasca si bazarul.
Biserica
ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" este o capodopera
a artei feudale romanesti. Construita in trei etape, s-a imbogatit
in secolul al XIV-lea (pe la 1338) cu pronaosul si aproximativ
jumatate din actuala nava, in stil bizantin, dupa cat se stie
pe cheltuiala cnejilor romani din valea Muresului si poate
- potrivit traditiei - chiar a lui Basarab I, domnul Tarii
Romanesti. Puternica comunitate romaneasca din Lipova, investind
sume considerabile, in 1797 a prelungit biserica pana a luat
forma actuala. In anul 1928 i s-au adaugat galeriile in interior.
In exterior, bisericii, si in special turnului i s-au impregnat
la sfarsitul secolului al XVIII-lea elemente ale stilului
baroc si rococo.
Biserica dispune si de valori picturale deosebite,
realizate in mai multe etape. Frescele din nava veche situate
langa intrare au fost datate de catre Nicolae Iorga in jurul
anului 1500, avand afinitate cu cele de la Manastirea Viforita
(sec. XV) din Tara Romaneasca. In 1732 cea mai mare parte
a zidurilor, atat in interior, cat si in exterior au fost
acoperite de splendidele fresce ale pictorului Nedelcu, lucrate
in stil bizantin. In exterior ele au fost acoperite cu tencuiala,
fiind partial dezvelite incepand cu anul 1928, impreuna cu
stravechea poarta a "Eternitatii". Dintre ele se
remarca "Judecata din urma" si "Patriarhii
Avram, Isac si Iacob". Dintre picturile ce se afla pe
iconostas, unele apartin lui Pocroniu (sec. XVIII) ca de exemplu
cei patru evanghelisti si Buna Vestire, de pe usile imparatesti.
Cele mai insemnate sunt datorate lui Stefan Tenetchi-Ponerechiu,
dintre care "Sf. Ioan Botezatorul" a fost pictata
in 1785. Restul apartin unei etape mai tarzii a activitatii
pictorului ca de exemplu: "Cina cea de taina", "Ierarhul
Nicolae", etc. Un interes deosebit reprezinta tronul
arhieresc, frumos sculptat, adus din Moldova. Biserica ortodoxa
din Lipova a servit in sec. XV-XVII drept catedrala a unor
ierarhi (1408, 1563, 1606, 1651, etc.). In ultima perioada,
biserica a fost restaurata, iar picturile conservate.
Alaturi
de biserica exista si un muzeu dotat cu numeroase obiecte
de arta feudala si o colectie de carti romanesti vechi. O
valoare deosebite o prezinta: Noul Testament de la Balgrad
(Alba Iulia, 1648), Indreptarea legii (tiparita la Govora,
1652), etc, dovedind legaturile culturale existente intre
romanii din cele trei tari romane. Dintre obiectele de arta
remarcam Sf. Aer brodat pe catifea neagra, cu ornamente de
influenta turceasca (sec. XVI-XVII), un engolpion episcopesc
(sec. XVII), ornate (1606), orar diaconesc (1606), o cruce
sculptata in lemn (sec. XVII), etc.
Bazarul provine probabil din a doua etapa
a stapanirii otomane (1613-1716). Proportiile lui impunatoare
confirma datele cuprinse in documente privind intensul schimb
de produse, care a avut loc aici, intre comerciantii proveniti
din cele trei tari romane si din tarile centrului Europei.
Bazarul, asa cum a supravietuit pana astazi, si-a pastrat
in mare masura forma fatadei de odinioara, strajuita de 8
pilastri masivi cu aspect cilindric, legati intre ei prin
arcade. In centrul cladirii se gaseste un frontispiciu triunghiular,
decorat cu 5 discuri ceramice figurale care par a fi de provenienta
mai tarzie. In spatele coloanelor exista un larg pasaj, unde
comerciantii, potrivit datinei orientale, expuneau marfa,
la indemana cumparatorilor. Incaperile bazarului, in decursul
secolelor, au fost transformate si adaptate altor cerinte.
Sub bazar insa se pastreaza o uriasa pivnita, folosita initial
pentru magazii.
Vechea
scoala romaneasca construita la inceputul secolului al XIX.lea
cu elemente in stil baroc, afost una din primele scoli romanesti
supraprimare din aceste parti.
Nu departe de biserica, urcand dealul Lipovei,
ajungem la locul numit "La ruga" unde se afla un
monument de piatra cu o cruce de marmora, ridicata la 1933.
In acest loc s-au adunat in anul 1744 numerosi tarani cu ocazia
miscarilor populare legate de actiunea lui Visarion Sarai,
indreptata impotriva unirii cu Roma, de fapt impotriva atapanirii
habsburgice. Tot in acest loc s-au intrunit 3000 de romani
din Lipova, demonstrand in favoarea memorandistilor (1894).
Muzeul orasenesc din Lipova (str. Nicolae
Balcescu nr. 21) se afla din 1958 in actualul sediu, un fost
conac care dateaza din secolul al XIX-lea, transformat in
jurul anului 1930. Dintre cele 8 sali ale muzeului se remarca
in special salonul "rosu" si salonul "galben",
ambele avand o tapiserie in culorile amintite. In salonul
"rosu" casim un splendid lustru de cristal, ca si
soba de portelan in stil rococo.
Sectia de istorie prezinta o seama de descoperiri
arheologice din epoca comunei primitive si a oranduirii sclavagiste,
provenite din aceste parti. Alte doua sali sunt dedicate evului
mediu scotand in evidenta intensa activitate economica a orasului,
ca si participarea maselor din aceste parti la rascoalele
din 1514, 1784, si la luptele de eliberare de sub conducerea
lui Mihai Viteazul, care a stapanit si Lipova (1599-1600).
Una din sali este repartizata evenimentelor revolutiei de
la 1848-1849. Ultimele trei sali cuprind sectia etnografiei,
familiarizand vizitatorul cu etnografia si arta populara din
Valea Muresului.
Importanta
turistica a orasului este amplificata prin asezarea sa in
ultima stramtura a Muresului, fiind strajuit de inaltimile
stancoase ale Muntilor Zarandului.
Statiunea balneo-climaterica Lipova este situata
la 3 km de centrul Lipovei, intr-o regiune paduroasa pe valea
paraului Sistarovat, la o altitudine de 138 m. Izvoarele minerale
au fost descoperite de pastori incidental in primavara anului
1818. In anul urmator s-a inceput impadurirea locului si constructia
cladirilor din piatra. In decursul celor peste 150 de ani
de existenta statiunea a trecut deseori prin momente grele.
Baile sunt indicate pentru afectiuni ale tubului digestiv
si cardio-vasculare.
Radna (azi Lipova II) este situata la nord
de Mures si se concentreaza in jurul strazii Avram Iancu,
care langa podul paraului Radna se largeste intr-o piata.
In acest loc au cautat in repetate randuri masele de alegatori
romani sa impuna alegerea unor deputati, care militau pentru
revendicarile sociale si nationale. In 1848, ei l-au ales
Teodor Serb. In 1872 increderea lor s-a adresat lui Alexandru
Mocioni, presedintele Partidului National din Crisana si Banat.
In 1906 si 1919 a candidat aici Vasile Goldis care, in 1918,
a fost investit cu mandat si pentru Marea Adunare Nationala
de la Alba Iulia.
Tot
in aceasta piata se gaseste casa (nr. 339), unde a poposit
in august 1849 generalul revolutionar polonez Iosif Bem, iar
cu cateva zile mai tarziu Ludovic Kossuth, asa cum arata placa
comemorativa, refugiindu-se prin Orsova in Turcia, in urma
inabusirii revolutiei ungare.
Pe panta dealului se gaseste biserica Sf.
Maria si vechea manastire. Inceputurile manastirii dateaza
din jurul anului 1551, fiind intemeiata de calugarii franciscani
veniti din Bosnia. A fost construita in etapa dintre 1727
si 1826, predominand elementele in stil baroc.
Actuala biserica, inceputa in 1756 si terminata
integral in 1782, este dominata atat in interior, cat si in
exterior de stilul baroc. In 1911 ambele turnuri ale bisericii
au fost inaltate cu 31 m in actuala forma.
In interior se remarca altarul principal
din marmora de Carrara, pe care este asezata icoana Sf. Maria,
o lucrare in stilul Renasterii tarzii (sec. XVII). In spatele
altarului se ridica un urias tablou al "bunei vestiri"
de I. Roskovics (1891). In nava se gasesc opt altare in stil
baroc, datand din secolul al XVIII-lea.
In Radna se afla si cimitirul eroilor (in
cimitirul local), unde isi dorm somnul de veci numerosi eroi
care si-au dat viata lor tanara in luptele din zona Paulis in 1944,
in lupta impotriva invadatorilor.
Continuand
drumul spre est ajungem la cetatea Soimos (azi Lipova III)
loc renumit pentru cetatea cu aceeasi denumire, excelent plasata
pe Cioaca Tautului la o altitudine de 129 m. Aceasta domina
drumul stravechi ce ducea spre centrul Transilvaniei.
Primele informatii documentare despre cetate,
ridicata in centrul unui cnezat romanesc, provin din 1278.
In jurul anilor 1440-1446, cetatea este refacuta din temelie
de Iancu de Hunedoara. Lucrarea este condusa de acelasi iscusit
mester care a realizat si splendida fortareata de la Hunedoara.
In 1509 cetatea si domeniul revin lui Gheorghe Hohenzollern
de Brandenburg, care practica o crancena exploatare. Ea este
asediata in 1514 de rasculatii romani si maghiar, condusi
de Gheorghe Doja. Dupa o scurta rezistenta, garnizoana cetatii
condusa de voievodul de Ciuci se rascoala impotriva oamenilor
lui Gheorghe Hohenzollern si se alatura rasculatilor. Potrivit
traditiei, tabara rasculatilor a fost asezata pe Dealul Cioilor,
in apropiere.
In
anul 1541 cetatea devine temporar resedinta principelui Transilvaniei.
In aceasta perioada ea este intarita si infrumusetata in stilul
Renasterii, totodata adaugandu-i-se bastioanele externe. In
curtea interioara se vad pana azi unele profile de piatra
artistic sculptate, de la apartamentele princiare situate
la etaj. In anii 1552-1699 cetatea joaca un rol important
in luptele de aparare a tarilor romane duse impotriva cotropitorilor
otomani, fiind pierduta de mai multe ori, iar in 1599-1600
trece sub stapanirea lui Mihai Viteazul. In secolul al XVIII-lea
pierde treptat importanta militara, iar in 1788 este parasita
de garnizoana, cetatea ruinandu-se treptat. In ultimii ani
s-au luat masuri pentru consolidarea ruinelor cetatii. Cetatea
este vizitata anual de mii de turisti.
Sub dealul cetatii, langa soseaua nationala,
se gaseste biserica ortodoxa "Buna vestire" (sec.
XVIII). Aici se remarca pictura realizata de pictorul banatean
Nicolae Popescu (1835-1877), care in scurta lui viata a imbogatit
cu opere de valoare arta romaneasca.
Pe sesul cu care se invecineaza dealul cetatii
s-au ciocnit, in noiembrie 1784, taranii rasculati, sub conducerea
lui Horia, Closca si Crisan, cu fortele militare habsburgice
si nobiliare, care cautau sa bareze drumul lor victorios in
valea Muresului.
|
|