Situat pe terasa Crisului Alb, pe ambele parti
ale soselei care leaga Aradul de Moneasa,
Maneraul este un sat micut dar destul de cochet.
La mijlocul secolului al XVIII-lea satul avea
o biserica de lemn noua, nesfintita si fara hram, insa enoriasii
doreau ca ea sa poarte hramul "Sfintii Cosmin si Damian".
Biserica a fost sfintita in 1836 si a fost situata pe locul
actualei biserici. Faptul ca numai in acel an este sfintita
nu exclude existenta ei cu mult inainte sau a unei alte
biserici, mai ales ca de la parohia Manerau avem matricole
parohiale (botezati si decedati) din 1799 din 1800 cele ale
cununatilor. Cu toate aceste anu cunoastem anul construirii
ei. Stim ca in 1845 Tigan Petru, probabil epitropul a adunat
100 de florini si impreuna cu fiul sau Ieremia, au dus la
bun sfarsit lucrarile de reparatie a bisericii. In 1874 a
inceput construirea actualei biserici de zid, care poarta
hramul celei vechi.
In actuala gradina a bisericii ortodoxe, langa
soseaua asfaltata, astazi demolata, cunoscandu-se numai fundamentul,
infiintata inca din secolul al XVIII-lea.
La aceasta scoala, unde era invatator tatal
sau, s-a familiarizat cu tainele alfabetului muzicianul Ioan
Vidu.
Intr-o casa modesta (astazi demolata)
la nr.219 a vazut lumina zilei Ioan Vidu (1863-1931),compozitor,
dirijor, profesor si un excelent folclorist roman.
Ne-au ramas de la el prelucrarile de folclor dintre
care amintim "Rasunetul dela Crisana", "Moartea
lui Mihai Eroul", "Rasunetul Romaniei",
"Lugojana" si altele, toate strabatute de un patriotism
fierbinte, inspirate de frumusetea melodica si vigoarea ritmica
a folclorului romanesc.
In partea de est a hotarului trece "Valul
lui Traian", avand o latime de 2,5 m. Atentia calatorului
este retinuta in aceste parti de ramasitele unor paduri stravechi.
Documentele vremii si povestirile localnicilor
confirma ca incepand cu secolul al XVIII- lea, mai ales dupa
1850, ele au servit ca adapost cetelor de haiduci.
Legenda spune ca cel mai de seama haiduc din
padurea Ceresti (Rapsig)
a fost Frida care in timpul revolutiei de la 1848-1849 s-ar
fi intalnit cu Avram Iancu la Buteni.
|