Situata pe Valea Crisului Alb la intersectia drumului national 79 A cu drumurile judetene care duc la Cermei, Sintea Mare si Seleus.

In anul 1722 a fost sfintita biserica de lemn cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" ce se afla amplasata pe locul numit La Vanu .
In 1867 au inceput pregatirile pentru edificarea unui nou locas de cult. Pentru a aduna banii necesari, comuna a valorificat 400 de iugare de padure comunala, ulterior destelenit si introdus in circuitul arabil. In 1870,  s-a deschis santierul si in 1871 a fost terminata edificarea actualei biserici de zid care poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului"

Sicula este o localitate dezvoltata din punct de vedere agricol, cu o legumicultura moderna ale carei sere se gasesc pe stanga soselei.

Sicula este renumita prin minunatele traditii folclorice de arta populara, de datini si obiceiuri stramosesti.

Portul popular local intruchipeaza maiestria nemasurabila a artei populare, transpusa ca expresie a frumosului in fire de arnici de un rosu aprins combinat cu negru, albastru si galben in diverse forme geometrice pe panza alba de canepa sau misir.

Sicula ca si localitatile din jurul acesteia (Ineu, Bocsig, Chier, Gurba si altele) formeaza Tara Zarandului, o zona folclorica si etnografica de neegalat.

Localnicii s-au ridicat cu indarjire impotriva abuzurilor mosieresti. In centrul comunei, in fata primariei, taranii din Sicula in 1837 si-au cerut drepturile in fata reprezentatilor autoritatilor.

Ei au opus rezistenta oamenilor stapanirii care au incercat sa-i aresteze pe capii taranilor.

Tot la primarie intre 28 martie si 1 aprilie 1837 s-a tinut un proces sub paza unei armate numeroase.

Cu acest prilej capii miscarii taranesti au fost condamnati la pedepse mari.