Barsa este centrul unei frumoase subzone etnografice a Tarii Zarandului.

Pe vatra veche a satului, la locul numit "Gunoiste" a existat inca inainte de anul 1720, o biserica de lemn, care datorita mutarii vetrei satului in jurul anului 1740, a fost stramutata pe dealul Crisului. Biserica a avut hramul "Bunavestire", iar din conscriptia lui Sinesie Jivanovici aflam ca in anul 1755 era intr-o stare foarte degradata. In anul 1823, cand a fost terminata edificarea actualei biserici de zid, cu hramul celei vechi, biserica de lemn a fost demolata.

La casele vechi, prevazute cu pridvor si talpi solide de stejar, se observa acoperisul ascutit, odinioara acoperit cu paie.

In camerele de locuit tavanul este podit cu scandura groasa.
In camera de la strada este prezenta "ruda" pe care stau atarnate diverse tesaturi (prosoape, masarite, poneve, lipidee).

Tesutul si albitul panzei de canepa si misir este o traditie mostenita din timpuri vechi.

Costumul popular femeiesc, specific acestei subzone, intruneste perfectiunea autenticitatii.

Are aceleasi piese distincte ca si costumul de Sicula, diferentiindu-se doar prin motivele florale si compozitia cromatica.

De remarcat ca in aceasta subzona apare renumitul cojoc butincesc.

Trecand prin comuna Barsa, trebuie sa mentionam un obicei stravechi numit de localnici "Druscele", o petrecere de primavara numai a femeilor casatorite.

Un vechi centru de ceramica al unor olari renumiti a dus faima Barsei in toata Valea Crisului. Olarul Faur Teodor, prin maiestria cu care respecta specificul ceramicii de Barsa, a facut ca oalele, olurile si blidele nesmaltuite, de un roz portocaliu, sa ajunga in cele mai renumite muzee din tara si din strainatate.

Imaginea noua a Barsei este dominata de fabrica de caramida in plina activitate.

Ea asigura cu materiale importantele constructii ce isi au temelia in aceste parti ale judetului.

Ne oprim in fata cladirii scolii (nr. 139) ridicata cu 10 ani in urma pe locul celei vechi.

Aici se adunau tarani si intelectuali carora li se explicau stirile despre actiunile romanesti aparute in ziarul "Tribuna", condus de Ioan Slavici, in timpul actiunii memorandiste (1892).