Inca din departare se gaseste asezarea care a suferit transformari radicale in ultirnii ani; evoluand spre o localitate urbana. In drum intalnim castelul Karagherghevici (azi scoala generala veche), situat in centru pe soseaua asfaltata. Actualul castel construit in stilul Renasterii tarzii, care in exterior si-a mentinut forma initiala, a fost ridicat pe la1860 de catre fostul rege al Serbiei, Alexandru, detronat in 1858 si venit aici in emigratie. Castelul este construit in forma de L, partea dinspre sosea fiind ceva mai inalta. In aceasta parte fatada este dominata de cele trei ferestre mari, boltite si frumos decorate, ale salonului de odinioara.

In anul 1755 aici era o veche biserica de lemn cu hramul "Sfantul Mucenic Gheorghe", inlocuita cu alta tot de lemn cu acelasi hram de dimensiuni mai reduse. Intr-un document din 1857 este consemnat ca biserica era construita pe "Dealul lui Balteu" si in acel an era destul de ruinata. In anul 1896 este construita o noua biserica cu acelasi hram, inlocuita in 1930 cu actuala de zid.

Dupa iesirea din Bocsig, pe stanga, intalnim drumul judetean asfaltat 762 A care patrunde in lunca larga a Crisului si Teuzului si duce inspre Salonta si Oradea. In departare se ridica dealurile piemontane ale Codrului si coama Usumalului, acoperita de intunecimea padurilor. Rand pe rand facem cunostinta cu numeroase obiective economice care se insira pe marginea soselei pe care o parcurgem pana la Beliu.

Dupa 2 km de la bifurcarea drumului ne putem opri la fabrica de cherestea si parchet din Bocsig. Ea prelucreaza, printr-un proces tehnologic modern, lemnul padurilor adus din zeci de guri de exploatare din valea Crisului Alb. Cheresteaua, parchetul, traversele si doagele de Bocsig asigura cu materiale marile santiere de constructii si alte sectoare de activitate. Produsele sale sunt exportate in 25 de tari. Lunca larga a Teuzului este dominata pe partea dreapta a soselei de barajul lung de cca 8 km care in curand va colecta apete raului Teuz, ale Vaii Boroaiei si Vaii Batrane, si va inlatura astfel zonele mlastinoase si distrugerile pe care, in fiecare an, aceste paraie le pricinuiau agriculturii.