title

* Stirile pe scurt:   ...
In logo_ro_top_100_small.gif (3000 bytes) suntem pe pozitia Locul nostru in Romanian Top 100. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi: Votati Virtual Arad News !

Stirile Zilei

Miercuri, 1 septembrie 1999

Sosesc "bobocii" - Virtual Arad News (c)1999Astazi incepe un nou an de invatamant. In conformitate cu Ordinul Ministrului EducatieiCuvant de deschidere - Virtual Arad News (c)1999 Nationale nr. 3705, anul scolar 1999 - 2000 are urmatoarea structura: Semestrul I - 17 saptamani si 3 zile (1 Decembrie este zi libera) - 1 septembrie 1999 - 22 octombrie 1999 - invatamant; 23 octombrie 1999 - 31 octombrie 1999 - vacanta; 1 noiembrie 1999 - 17 decembrie - invatamant; 18 decembrie 1999 - 9 ianuarie 2000 - vacanta; 10 ianuarie 2000 - 28 ianuarie 2000 - invatamant; 29 ianuarie 2000 - 6 februarie 2000 - vacanta intersemestriala. Semestrul al II-lea - 16 saptamani si 4 zile (1 Mai este zi libera) - 7 februarie 2000 - 15 iunie 2000 - In asteptarea primului clopotel - Virtual Arad News (c)1999invatamant, cu o perioada de doua saptamhni de vacanta, In cursul semestrului al II-lea se acorda o saptamana de vacanta de Pasti, care se stabileste de catre directiunile liceelor si scolilor, in functie de structura confesionala, cu avizul Inspectoratelor Scolare Judetene. Cealalta saptamana de vacanta se acorda fie legata de vacanta de Pasti, fie intr-o alta perioada din timpul semestrului al II-lea, in functie de decizia scolilor si cu aprobarea inspectoratului scolar judetean; 16 iunie 2000 - 31 august 2000, vacanta de vara. Ordinul mentionat precizeaza ca inspectoratele scolare sunt autorizate ca, in situatii de forta majora, sa decida pentru judetele respective sau pentru anumite scoli si licee schimbari in structura. Schimbarile trebuie sa asigure insa 170 de zile de scoala, vacantele programate si sa respecte orarul examenelor nationale. In anul scolar 1999 - 2000 examenul de capacitate se va desfasura in perioada 19 - 23 iunie 2000, iar prima sesiune a examenului de bacalaureat in perioada 26 iunie - 7 iulie 2000.
Prefectura avertizeaza asupra "Virusului mileniului" - Virtual Arad News (c)1999Pentru prevenirea disfunctionalitatilor ce pot aparea inainte si dupa data de 31 decembrie 1999, ora 24,00, in sistemele informatice si in sistemele electronice microprogramate (cu microprocesor incorporat) din cauza unor defecte tehnologice legate de reprezentarea digitala a datei calendaristice, GUVERNUL ROMANIEI a emis Ordonanta de Urgenta nr. 29/1999 si H.G. nr. 610/1999, care reglementeaza activitatile ce se desfasoara la nivel national, in vederea trecerii la anul 2000 a sistemelor informatice de calcul si a sistemelor electronice microprogramate. In temeiul acestor acte normative si a altor dispozitii primite de la GUVERNUL ROMANIEI, Prefecturii Judetului Arad ii revine responsabilitatea de a colecta la nivel judetean rapoartele privind stadiul si actiunile intreprinse pentru rezolvarea problemei "Anul 2000" (conform chestionarului din anexa nr. 2 a Normelor metodologice la H.G. nr. 610/1999) si de a le transmite ministerelor/ autoritatilor coordonatoare de domeniu. "In acest context, lansam un apel atat societatilor comerciale (indiferent de forma de proprietate, cu exceptia societatilor si companiilor nationale), cat si primariilor de pe raza judetului Arad, utilizatoare de sisteme informatice, pentru:  a-si elabora si pune in aplicare propriul plan de actiuni in baza actelor normative respective;  a trimite imediat pe adresa Prefecturii Judetului Arad, B-dul Revolutiei nr. 75, raportul privind stadiul si actiunile intreprinse pentru rezolvarea problemei "Anul 2000", ne-a mai informat dl. Gheorghe Neamtiu, prefectul judetului Arad.
Banca Nationala a lansat si la Arad bancnote de plastic - Virtual Arad News (c)1999Fraudele monetare sunt de peste o suta de ani deliciul infractorilor. Falsificatorii diferitelor bancnote tineau capul de afis al cotidianelor americane, si nu numai, mai ales in perioada interbelica. Romania, dupa 1989, a fost nevoita datorita inflatiei mistuitoare sa-si reorganizeze intreg sistemul monetar, prin tiparnita nationala trecand peste 100.000 de miliarde de lei, cam intreaga masa monetara ce se afla acum pe piata, fie in circulatie, fie in depozite bancare, fonduri mutuale, burse etc. Odata cu aparitia noilor bancnote de 500, 1.000, 5.000, 10.000, 50.000 si 100,000 lei, au inceput sa circule pe piata si bancnote false, obtinute prin diverse procedee, care mai de care mai sofisticate, de regula, predominand copiile executate pe xerox-uri color. Infractorii au pus la incercare vigilenta cetatenilor, fundamentul in baza caruia au lansat in circulatie aceste bancnote false fiind acela al lipsei de cunoastere exacta a caracteristicilor noilor bancnote de catre o buna parte a populatiei tarii. De fiecare data cand pe piata BNR a lansat o noua bancnota sau moneda, cotidianul nostru a avut grija sa instiinteze populatia asupra caracteristicilor acestora, precum si asupra inscriptiilor ce se afla pe aversul si reversul acestora. O consecinta a cantitatii de bani falsi din circulatie este insasi iaflatia,  aceasta fiind alimentata prin cresterea preurilor de consum la diferite bunuri, fapt ce duce la ridicarea pretului acestora pe fondul maririi cererii. Cum banii excedentari nu provin din activitati direct productive, deci nu sunt purtatori de plusvaloare, ei practic creeaza doar o iluzie a unor bani ce umplu mai mult buzunarul cetatenilor. Adica, mai exact, banii de la populatie "dau fuga" in preturi, iar inflatia devine galopanta. Daca bancnotele false "huzuresc" mai mult timp in circulatie, ele pot avea un efect devastator, care ar putea duce chiar la pierderea increderii in moneda nationala si o crestere a dolarizarii tarii, de aici pana la reforma monetara nefiind decat un pas. De aceea, in ultimii 35-40 de ani, se folosesc in Occident banii de plastic, mai exact bancnotele de plastic, mai frecvent in ultimii doi ani. Aceste bancnote sunt emise de catre bancile centrale a tarilor respective si au doua avantaje majore: * sunt mai greu de falsificat (aproape imposibil);  au o durata de viata mai lunga (dubla sau chiar tripla) fata de bancnotele de hartie. Si in Romania, din august l999 s-au pus in circulatie de catre BNR bancnote cu o valoare nominala de 2.000 de lei, cu multiple elemente de siguranta, valoarea lor totala fiind de 50 milioane lei pe intreg teritoriul. In judetul Arad s-au pus in circulatie 50.000 de bancnote din plastic, BNR Arad pastrandu-si cateva exemplare si acestea pentru a fi achizitionate in scop numismatic la pretul; de 30.000 lei/bancnota.
Maria Druia, director adjunct la BNR Arad ne-a declarat "Aceste bancnote din plastic vor circula efectiv pe piata, putand fi folosite ca mijloc de plata, dar cum numarul acestora este foarte mic, majoritatea celor care intra in posesia lor incearca sa le pastreze". Pare-se ca tendinta pe plan mondial ramane aceea de trecere la acest mijloc de plata, care in prima faza greveaza statul cu niste costuri mari de fabricatie, dar ulterior banii sunt recuperati prin ciclul de viata foarte lung pe care aceste bancnote il au, fara a mai pune la socoteala reducerea drastica a fraudelor. Concitadinii nostri au achizitionat rapid cele 50.000 de exemplare de la BNR Arad, semn ca aceste bancnote au avut un real succes in orasul de pe Mures. Asa cum a apreciat si Maria Druia, este posibil ca aceasta emisiune sa nu fie ultima din acest an, succesul primeia dand incredere celor de la BNR pentru a pune in circulatie si alte astfel de bancnote. Reticenta acestora se datoreaza riscului ca ele sa nu fie folosite pentru scopul pentru care au fost lansate (de plata) si astfel sa reduca si mai mult masa monetara din circulatie.
Dr. conf. univ. Dinu Heretiu recomanda ...Un nou bolnav de meningita virala acuta a fost internat, ieri, la sectia de boli infectioase a Spitalului Municipal. La sfarsitul saptamanii trecute au fost spitalizati inca doi pacienti suferind de aceasta maladie. Pana astazi, numarul cazurilor de meningita (cu lichid clar) confirmata epidemiologic a ajuns, in Arad, la 21. Dr. conf. univ. Dinu Heretiu, seful sectiei de boli infectioase, ne-a declarat ca la spital se prezinta multi pacienti cu simptome asemanatoare meningitei confirmate, dar acestea se afla intr-un stadiu usor de boala, care nu duce la complicatii ulterioare. "Cazurile de meningita din Arad reprezinta un recul al epidemiei existente in tara. In aceeasi perioada a anului trecut, in orasul nostru erau doar doua cazuri confirmate de meningita", a mentionat dr. Dinu Heretiu. Pentru ca unii localnici se plang de dureri intestinale in urma consumului de fructe (in special pepene verde) medicii recomanda ca trufandalele sa fie spalate si sa fie consumate cu masura.
Piata Miorita - vad comecial pentru vanzatori - Virtual Arad News (c)1999Piata Miorita este o piata mai scumpa, dar are un program prelungit. Astfel aradenii intarziati pot face cumparaturi la ore inaintate. Este o piata sectorizata, bine administrata avand un program de igienizare riguros. Cele mai vandute produse in aceasta  piata sunt legumele si fructele care, ieri, au avut urmatoarele preturi: cartofi - 3.000 de lei/kg, ceapa - 3.000 de lei/kg; ardei - 2.500- 5.000 de lei/kg; morcovi -3500 de lei/kg;  fasole verde - 2.500 de lei/kg; vinete - 1.500 de lei; .varza - 4.000 de lei/kg; castraveti - 1.500 de lei/kg;  rosii.- 4.000 de lei/kg;   mere - 4.000-6000 de lei/kg;  prune - 4.000. de leilkg; struguri - 12.000 de lei/kg;  banane 12.000 de lei/kg; portocale - 15,000 de lei/kg. In aceasta piata, produsele de uz gospodaresc au aceleasi preturi ca in magazine (burete pentru vesela - 1.500-3.000 de lei; perii de curatat haine - 15.000 de lei; detergenti - 11.000-20.000 de lei). Vanzatorii din piata Miorita nu se plang ca raman cu marfa nevanduta. Ei spun ca au cumparatori suficienti.

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN, sau pentru a citi comentariile altor vizitatori !


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imagini Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat, Pro TV Arad.


[Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 1999 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}