title

* Stirile pe scurt:   ...
In logo_ro_top_100_small.gif (3000 bytes) suntem pe locul ?.
Daca v-au placut stirile Virtual Arad, apasati aici:

Stirile Zilei

Vineri, 5 februarie 1999

Casa de asigura de sanatate Arad - Virtual Arad News (c) 1999Ieri, la orele amiezii, intr-un cadru festiv, a avut loc inaugurarea Casei de Asigurari pentru Sanatate a judetului Arad. Situata pe Bulevardul Revolutiei nr. 54, langa Policlinica municipala, casa de asigurari aradeana este prima institutie de acest gen din tara care si-a deschis portile. Printre cei care au tinut sa-i ureze viata lunga s-au numarat: prefectul Gheorghe Neamtiu, primarul Valentin Neamt, presedintele Consiliului judetean Dan Ivan, reprezentanti ai unor institutii aradene si ai administratiei publice locale. Cuvantul de deschidere a fost rostit de domnul Gheorghe Argintaru presedintele proaspetei Case de asigurari aradene care si-a prezentat colegii din echipa de conducere: vicepresedinti Radu Livius Boros si Marinel Jurj, director general economic Sabin Baltat, director general adjunct economic Angela Cosma, director general adjunct medical Gheorghe Domsa. chimbari in cee ce inseamna reforma in sanatate. Ea este inima sistemului care va pune in functiune toti partenerii sociali. Casa de asigurari este suportul "Dupa 5 ani de munca putem sa spunem, in sfarsit, c-am realizat ceea ce ne-am propus: Casa de asigurari pentru sanatate. Ea trebuie sa fie pivotul principal pentru functionarea serviciului de sanatate" a tinut sa puncteze dr. Argintaru. In fapt, Casa de asigurari se doreste. A fi un intermediar intre furnizorii de servicii medicale - medici, farmacisti etc. si pacienti . Prin aceasta institutie se colecteaza si se constituie fondurile financiare necesare actului medical. Marele castig este (ar trebui, sa fie) eliminarea dependentei fata de buget. Pentru buna circulatie (colectare) a banilor, Casa de asigurari va avea un serviciu de urmarire a contribuabililor care se va ocupa exclusiv de acest lucru. In principiu, rau-platnicii nu vor mai putea bencficia de servicii medicale decat contra-cost. De la regula fac exceptie interventiile medicale de urgenta.

In judetul Arad, din constatarile Corpului de Control al Camerei de Munca, munca "la negru", ca o componenta a economiei subterane, imbraca urmatoarele forme: prestarea unei activitati de baza, auxiliara sau complementara sau prin cumul de functii si activitati fara forme legale, adica contract de munca, conventie civila, state de plata, stabilirea unor nivele de salarizare diferite intre sumele consemnate in documente si cele platite efectiv, de regula dublate sau triplate, diferente pentru care agentul economic nu achita influentele si obligatiile legale fata de bugetul statului, conventia civila incheiata pe perioada nedeterminata, in conditiile ar. 2 lit. c din Legea 83/1995, pentru o activitate care nu poate depasi in medie 3 ore pe zi, raportate la media lunara de 170 ore. In fapt, acesti prestatori lucreaza norme intregi de timp, fiind lipsiti de protectie sociala si neacumuland vechime in munca. Identificand asemenea situatii prin activitatea de verificare si control, agentii economici sunt sanctionati si obligati sa incheie contracte de munca. Munca la negru gaseste mediu propice, in mod special in locuri de munca izolate, greu accesibile pentru inspectori, din sectorul forestier, din constructii, activitati care, de regula, se desfasoara in mai multe puncte de lucru, precum si in agricultura, unde se lucreaza pe sezoane de recoltare. Daca munca "la negru" avantajeaza agentul economic in ceea ce se numeste acumularea primitiva de capital, prin evaziunea fiscala la care se preteaza, pentru lucrator, in schimb, munca "la negru" prezinta numai dezavantaje: perioada nelucrata in acest regim, nu este vechime in munca si, ca atare, nu poate fi valorificata la dreptul subiectiv de pensionare, nu exista protectie sociala, lipsesc drepturile subiective ce decurg normal din munca prestata cum ar fi concedii legale, indemnizatii pentru situatii invalidante si incapacitate de munca, protectia somerilor etc., nu poate fi urmarit si nu se realizeaza accesul nediscriminatoriu la piata muncii, nu se poate urmari respectarea de catre anjagator a normelor privind igiena, securitatea muncii si eliminarea riscurilor privind imbolnavirile profesionale. Mentionam ca in lipsa cadrului legal - institutionalizat, inspectorii Camerei de Munca nu au la indemana instrumentele cele mai eficiente pentru depistarea si eradicarea acestui flagel. Exista, insa, sperante ca odata cu adoptarea in Parlament a initiativei legislative a Ministerului Muncii privind munca "la negru" se va eficientiza, printr-un regim sanctionator adecvat aceasta activitate, mergandu-se chiar pana la inchiderea fimei. In ceea ce priveste situatia din Arad, "in ultimul trimestru al anului 1998, au fost depistati cu munca la negru urmatorii agenti economici: AF Rovio si AF Flora din Santana, AF Dorna din Sebis, S.C. Armin Mayer Reisen SRL din Fantanele, judetul Arad, S.C. La Torre SRL Arad, S.C. Omex Disco SRL, fata de care s-au luat masuri coercitive prevazute de legislatia in vigoare", ne-a mai declarat d-na Lucia Opris, director general adjunct pe probleme de camera de munca din cadrul DGMPS Arad.

Intrarea in satul Avram Iancu, Arad - Virtual Arad news (c) 1999Nu departe de soseaua nationala Arad-Brad, se afla asezata si localitatea Avram Iancu (apartinatoare comunei Varfurile) fosta centru de comuna. Asezarea este dispusa pe grupuri de case in vai si pe dealuri. Oamenii si-au durat case de locuit trainice din lemn de stejar si brad. Localitatea numara peste 280 de case in marea lor majoritate locuite. Functioneaza aici o biserica ortodoxa precum si o scoala de 8 ani, unde puii de mot invata primele slove ale alfabetului. Am intalnit pe la "centru" (asa este numit locul unde sunt aplasate birtul, biserica, scoala si caminul cultural) un locuitor pe care il cunoscusem de mai mult timp pe numele sau Viorel Ghit, preceptorul comunei Varfurile, care isi desfasoara activitatea si aici in satul sau natal. Majoritatea locuitorilor, ne spunea el, au ca ocupatie de baza agricultura si cresterea animalelor, dar ceea ce este mai important, e faptul ca aici se gaseste cel mai mare numar de mici mestesugari care se ocupa de con- fectionarea cozilor de unelte din lemn, maturi din lemn de mesteacan s.a. In acelasi timp satul detine recordul in ce priveste numarul de mijloace auto cu care presteaza servicii de carausie, numarul acestora ridicandu-se la peste 150. Ca orice sat din zona de deal si locuitorii acestuia, sunt nemultumiti de faptul ca - nefi- ind asigurate fondurile necesare - nu se pot repara drumurile de acces, astfel ca in multe cazuri drumul pana la sosea este parcurs in conditii foarte grele. Oamenii spera totusi ca edilii locali vor gasi resursele financiare necesare pentru repararea si intretinerea drumurilor comunei.

Ziarul Adevarul a informat in unul dintre numerele trecute ca traficul autoturismelor prin Vama Varsand va fi inchis pe perioada 1 martie - 1 noiembrie 1999. Seful Vamii, Aurel Matiut a motivat aceasta masura prin faptul ca Vama Gyula urmeaza sa se modernizeze. Seful vamii Varsand era nemultumit si pe buna dreptate de aceasta masura, intrucat, afirma el, exista posibilitea ca traficul sa se desfasoare normal. In acest sens, miercuri a avut loc o intalnire intre reprezentanti ai Directiei Generale a Vamilor, ai Directiei Regionale Vamale Arad, ai Politiei de frontiera si seful Vamii cu omologii lor maghiari, in urma caruia s-a semnat un protocol prin care s-a hotarat ca traficul nu se va mai inchide. Asadar, prin punctul de trecere a frontierei Varsand, traficul se va desfasura in continuare normal, chiar daca lucrarile de modernizare ale Vamii maghiare vor incepe la 1 martie.

Ordonanta 5/1998, care introduce obligativitatea autorizatiilor de functionare pentru producatorii, importatorii si comerciantii de alcool, tutun si cafea, a avut un impact deosebit in randurile agentilor economici aradeni. Daca in alte judete abia au fost depuse cateva sute de astfel de cereri de autorizare (Arges 798, Covasna 794, Salaj 227, Bistrita 885, Olt 1000), in judetul Arad au fost inregistrate, pana la 31 ianuarie, peste 1800 de cereri. Dupa cum am aflat de la d-l Ioachim-Stan, seful biroului persoane juridce din cadrul DGFPCFS Arad, pana in prezent au fost eliberate 684 de autorizatii. "Noi avem intocmita documentatia pentru 800 de dosare, deci au fost deja solutionate de comisie si in prezent asteptam ca Ministerul Finantelor sa definitiveze analiza cererilor si sa elibereze restul autorizatiilor", ne-a declarat d-l Stan. Pana in prezent, din judetul Arad au intrat la bugetul de stat, prin aceste autorizari, mai mult de 6 miliarde de lei.

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN, sau pentru a citi comentariile altor vizitatori !


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imagini
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat.


[Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 1999 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}