In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
O noua generatie va porni pe lungul drum al vietii. Din cei 3.405 elevi aradeni care au sustinut examenul de maturitate, 2.539 au reusit sa-l promoveze. Cum s-ar spune, de aici incep problemele. Dupa atatia ani de scoala, dupa un examen destul de dificil, acesti oameni (nu le mai putem spune copii) vor avea nevoie de un loc de munca. Unii vor intra pe portile facultatilor, iar altii vor fi nevoiti sa-si caute un loc de munca, pentru ca vremea repartitiilor a trecut de mult. Cei care constientizeaza situtia la justa valoare sunt parintii. Ei au fost cei ce au tremurat la examene, ei sunt cei ce vor incerca sa-si integreze copiii in socitate. "Sunt disperata. Am un copil care si-a luat bacul cu media 8 si ceva. Din pacate nu m posibilitati materiale sa-l dau la facultate. Daca si-ar gasi un loc de munca bine platit atunci ar putea sa mearga si la facultate, cu toate ca pe moment nici studiile superioare nu mai sunt o solutie. Inca nu ne putem hotari spre ce facultate sa ne indreptam. Dupa Revolutie, majoritatea copiilor au preferat dreptul si jurnalistica, prea putini au optat pentru alte facultati. Adevarul este ca nici nu stii unde-i mai bine, cand peste tot, se fac restructurari, grevele se tin lant, iar ofertele de serviciu sunt asa cum sunt... ", ne-a marturisit Stefana Petre. Adevarul este ca intr-adevar oferta locurilor de munca este extrem de limitata, in special pentru proaspetii bacalaureati. In majoritatea locurilor de munca pe care le ofera Agentia Judeteana de Ocupare si Formare Profesionala se cere si ceva experienta, pentru ca nu poti fi nici macar vanzatoare fara a avea o cat de mica experienta. Peste tot acum - ca doar suntem in democratie - se cere curriculum vitae, adica o forma mai occidentala a autobiografiei din fosta epoca. Problema este simpla: ce poate scrie in C.V. un proaspat absolvent care nu are nici un fel de experienta? "Am absolvit liceul anul trecut. Pe unde m-am prezentat, mi s-a cerut experienta in domeniu; bineinteles ca nu aveam nici un fel de experienta, asa ca am ajuns agent de vanzari. Umblu toata ziua din casa in casa sau din institutie in institutie ca sa vand articolele pe care le primesc de la firma. Castigul este mic, dar nu am ce sa fac ", ne-a spus Ramona Daianu, agent de vanzari. Din pacate, proaspetii absolventi sunt problema care ni se pune acum. Raman de actualitate insa si probleme mai vechi, cum ar fi ale celor ce au fost disponibilizati si din cauza varstei nu-si pot gasi un nou loc de munca. Cineva spunea odata ca mult mai periculos decat virusul HIV este la ora actuala instinctul L1VE (a trai) - adica, mai exact, a putea sa supravietuiesti, pentru ca ceea ce se intampla acum la noi nu se mai numeste trai, ci supravietuire. Pierderea instinctului LIVE ameninta din toate partile. Toti ne dorim sa traim, mai putin sa supravietuim, dar daca nu se poate, suntem de acord si cu supravietuirea. Cele doua generatii afectate sunt tinerii absolventi precum si cei trecuti de 40 de ani. Toate anunturile pentru angajari specifica toarte clar: experienta si limita de varsta. Pentru cei dintai experienta nu poate exista, iar ceilalti raman doar cu experienta. "Nu intrevad nici o posibilitate de a ma realiza pe plan profesional in aceasta tara. Parintii mei sunt oameni modesti, nu au firma sau posibilitati materiale pentru a porni pe cont propriu. Vreau sa urmez o facultate pentru mine. Nu am cum, cel putin la ora actuala, sa ma realizez aici in tara, poate daca o sa obtin o bursa in strainatate, ceea ce si intentionez" - ne-a spus Tibi Rusu, proaspat bacalaureat. Nu ramane decat sa asteptam vremuri mai bune, sa asteptam acele vremuri in care copiii nostri, care sunt intr-adevar geniali (asa cum fiecarui parinte ii place sa creada), sa poata privi optimist spre viitor. Pana acum toti absolventii care au obtinut premii la olimpiadele din tara si strainatate au obtinut burse de studiu in alte tari. A fost optiunea lor. Descurajarea i-a cuprins pana si pe elevii geniali. Pentru ceilalti ramane doar sa-si transforme parintii sau rudele in patroni, pentru ca alte sanse de a-si gasi un loc de munca potrivit pregatirii lor sunt minime.
Caldura nefireasca, parca, pentru o comuna ca Varfurile - "poarta de intrare" in mirifica Lume a Apusenilor -, chiar daca- i luna lui cuptor. Totul pare incremenit, totul pare ca se topeste, pana si miscarea. In jur, crestele domoale ale Apusenilor, deasupra, soarele ce dogoreste cu ura, jos, totul este incins si daca ar avea putere ar fierbe. De unde insa putere pe o asemenea canicula? In jurul Bisericii ortodoxe este, totusi, agitatie. Nefireasca si ea, pe o asemenea vreme. "In acest an se implinesc o suta de ani de cand pe aceasta colina a fost ridicata Sfanta noastra Biserica" - ne spune preotul Gheorghe Ancas. "Nu stim luna cand a fost terminata, dar stim ca a fost ridicata in anul 1899. Cum de la ultima reparatie au trecut 23 de ani si tencuiala exterioara a inceput sa se cojeasca, ne-am gandit sa marcam cum se cuvine centenarul Sfintei Biserici imbracand-o in "haine" noi. Aceasta hotarare a fost luata inca de anul trecut de credinciosii parohiei si de Consiliul parohial". Cum nici comuna Varfurile n-a scapat de "binefacerile" economice de dupa '89, nu se putea pune problema unui ajutor financiar din partea unitatilor economice din comuna (Cariera de piatra, fostul IFET). Prin urmare, s-a apelat la credinciosi. "Am solicitat, inca de anul trecut, in Sfanta Biserica sprijinul credinciosilor care au inteles apelul si importanta lucrarii ce-o aveam de implinit. Fiecare s-a inscris cu cat a putut. Unii cu 500.000 de lei, altii, cei mai multi, cu un milion, iar cativa chiar cu un milion si jumatate, bani ce vor fi achitati in rate. Dupa posibilitatile fiecaruia. Dupa calculele noastre, din banii credinciosilor vom putea finanta 90 la suta din lucrare, restul de 10 la suta urmand a fi asigurat din alte surse". Pana la sfarsitul anului trecut, din donatii de la credinciosi s-au adunat 30 de milioane de lei, bani insuficienti macar pentru demararea lucrarilor. "Stiam ca nu ne ajung acesti bani spunea parintele Ancas - dar cu credinta in Dumnezeu am pornit la drum. M-am consultat cu cei 11 membri ai Consiliului Parohial si cu Episcopia si, in 24 martie, am facut o licitatie. Nu eram obligati, dar am crezut ca asa-i mai bine. Licitatia a fost castigata de firma DRAGE DAN din Timisoara si in 20 mai, dupa Duminica Tomii, am inceput. Speram sa terminam in 10 august si sa adunam pana atunci si banii pentru ca Sfintirea Bisericii nu se va face decat dupa ce vom plati toata lucrarea. Credinciosii nostri nu sunt atat de bogati sa dea toti banii de-odata dar am credinta ca fiecare va da suma cu care s-a inscris, pana va fi gata lucrarea. Si sper ca si domnii consilieri comunali vor dona, macar o parte din indemnizatia de la Consiliul Local, ca buni credinciosi ce sunt. De altfel, Primaria ne-a ajutat cand am facut gardul la Biserica si la cimitir - peste 600 de metri - cu materialul lemnos necesar. Si nu a fost putin: 600.000 de gradene debitate. Mai amintesc ca si credinciosii baptisti - care au cimitir langa cel ortodox - au contribuit la acest gard, realizat anul trecut si anul acesta". Sa mai spunem ca pictura interioara a Bisericii din Varfurile a fost refacuta in 1996 iar noua "haina" ce i se pregateste acum consta nu numai in refacerea tencuielii exterioare ci si in consolidarea zidurilor de sprijin. S-ar zice ca totul este minunat in parohia Varfurile. Cei aproape 700 de credinciosi ortodocsi se inteleg bine cu cei 60 - 65 de credinciosi baptisti. Se ajuta intre ei si, din putinul pe care-l au, contribuie la renovarea Bisericii si a imprejurimilor. Exista, totusi, o nemultumire, pe care parintele Gheorghe Ancas o resimte ca pe o durere sufleteasca. "Dintre toti credinciosii parohiei noastre, doua familii au refuzat sa contribuie la aceasta lucrare. Doua familii ortodoxe, doua familii de buni crestini". Care familii? N-are importanta, de vreme ce tot satul le stie.
Pentru finantarea pana la sfarsitul anului a activitatii Serviciului public judetean de protectie a plantelor, infiintat la l iulie, Consiliului Judetean Arad va fi nevoit sa aloce de la buget aproape 513 milioane de lei. Noul serviciu din cadrul CJA a luat fiinta in urma desfintarii, de la aceeasi data, a Inspectoratului de protectie a plantelor, care era sub autoritatea Ministerului Agriculturii, pana in urma cu circa trei luni. Intrucat cele 513 milioane nu erau prevazute in bugetul CJA pe 1999, consilierii judeteni au fost nevoiti sa voteze modificarea acestuia, in sensul diminuarii fondurilor de rezerva. Problema este insa ca acesti bani nu ajung pentru asigurarea salariilor celor 22 de angajati ce au fost transferati de la fostul inspectorat de protectie a plantelor, care nu si-au mai primit salariile din luna aprilie. Astfel, consilierii au decis sa redimensioneze activitatea serviciului la minimum necesar, urmand a. fi disponibilizati, incepand cu data de l august, 17 angajati. Doar cinci tehnicieni din actuala schema de organizare vor ramne, pentru a asigura continuitatea activitatii din teritoriu, urmand a se mai angaja doi directori si un sofer, Cele 17 persoane care nu-si gasesc locul in noua schema de organizare vor beneficia de salarii compensatorii. Principalul domeniu de activitate al Serviciului de protectie a plantelor este combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor la toate culturile agricole.
La sediul Forumului Democrat al Germanilor din Arad s-a desfasurat, sambata dimineata, lucrarile Seminarului de management al organizatiilor neguvernamentale, actiune cu rolul de proiect-pilot in folosul organizatiilor germane sau partenere ale organizatiilor populatiei germane locale si regionale. Seminarul a fost rezultatul unei fructuoase colaborari cu Cercul Cultural Banat-JA. La desfasurarea acestei manifestari au mai contribuit si cateva unitati de invatamant cu predare in limba germana din oras, precum si o serie de institutii de stat sau neguvernamentale, printre care: Sc. gen. Santana, Inspectoratul Scolar Judetean, Clubul Economic Germano - Roman, "S.O.S Copiii"-Santana. Presedintele Cercului Cultural Banat-JA, Pompilia Szellner, ne-a declarat ca la acest seminar au participat peste 30 de persoane, angrenate intr-un dialog eficient si transparent. Discutiile acestei intruniri s-au axat pe problematica manageriala in cadrul organizatiilor neguvernamentale si pe factorii de stres ce apar la o persoana cu functii de conducere. Participantii au mai dezbatut modalitatile de finantare ale proiectelor culturale intreprinse de fundatiile neguvernamentale. Seminarul s-a bucurat de prezenta la lucrari a dr. Karol Konig, directorul Directiei minoritati din Ministerul Culturii. Seara, lucrarile Seminarului de management s-au incheiat, in cadrul unei receptii festive, desfasurate in sala Cantinei Municipale. Actiunea orginizata de FDGA a fost sprijinita logistic de Consiliul Local Municipal.
Medicii de familie care infiinteaza cabinete medicale in baza Ordonantei de Guvern 124/1998 sunt scutiti de plata taxei pentru obtinerea autorizatiei sanitare de functionare pana la 31 decembrie 2000, potrivit unui Ordin emis de ministrul Sanatatii. La Arad, medicii de familie au inceput saptamana trecuta sa incheie contracte cu Casele de Asigurari Sociale de Sanatate. Pentru ca un medic de familie, specialist sau stomatolog sa incheie contract de servicii cu Casa de asigurari, el trebuie sa prezinte mai multe documente, printre care acreditarea ca medic si certificatul de inregistrare in registrul unic, numarul contului bancar deschis si numele unitatii bancare, precum si stampila unitatii. De asemenea, medicii care nu detin spatiu privat trebuie sa mai prezinte un document eliberat de Directia de Sanatate Publica prin care sa demonstreze ca detine un contract pentru spatiul in care functioneaza respectivul cabinet. Medicii care au contract cu Casa de asigurari vor acumula veniturile lunare in functie de punctele acumulate si de numarul de pacienti.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
