In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Proprietarul hanului Dezna, Mihai Sarlea, considera
ca: "Sansa turismului romanesc este privatizarea"
O adevarata oaza turistica s-a ridicat in ultima vreme la Dezna. Hanul Dezna a ajuns astazi unul dintre cele mai atractive puncte turistice din zona. Fapt ce dovedeste ca singura sansa reala a turismului din tara noastra este privatizarea zonelor turistice. Patronul noului han de la Dezna are doar 30 de ani, acesta reusind sa aduca in mai putin de un an de la achizitionare o calitate la nivel occidental. Mihai Sarlea, proprietarul hanului de la Dezna, a copilarit la Ranusa. Dupa cum ne-a declarat, dl. Sarlea a fost marcat inca de atunci de aspectul acestui superb han. A intrat intr-o afacere cu alimentatie publica din dorinta de extindere. Din acelasi motiv a mai cumparat si barul "Ciuperca" din Moneasa. In discutia avuta cu dl. Mihai Sarlea am retinut ca investitia facuta la hanul Dezna este de peste un miliard lei. In opinia sa "ca orice astfel de investitie nu este deocamdata rentabila! Dar totusi cred ca e de viitor, preferand sa investesc in schimbul asezarii lor intr-o banca." Cei care vor calca pragul hanului Dezna se vor putea infrupta din traditionala masa pescareasca sau vanatoreasca. In cele opt camere, turistii pot poposi chiar si peste noapte. Despre aspectul extrem de placut ochiului, o amenajare de-a dreptul folclorica intr-o imbinatie perfecta dintre casa taranului roman (cu scaune si mese specifice) si confortul occidental, dl. Mihai Sarlea.spunea ca: "am avut administratori buni. Aici as vrea sa-l amintesc pe dl. Viorel Ratiu, un adevarat expert care a fost mandatat sa puna la punct acest activ. Pentru asta nu pot decat sa-i multumesc..." In plin sezon pot poposi la han pentru cateva ore nu mai putin de 232 turisti. De aici se organizeaza vizite la cetatea Dezna dar tot aici se poate practica fara probleme o partida de pescuit sportiv. In ce priveste sansa turismului romanesc, dl. Sarlea considera ca "totul se poate rezolva prin privatizare. Prin vanzarea la o suma modica conditionata de o investitie masiva in urmatorii 3-4 ani. In ce priveste Statiunea Moneasa cred ca aici ar trebui sa existe si o colaborare mai buna cu Directia Muncii pentru ocuparea in sezon a 30-40% din capacitate. De asemenea este foarte important sa se amenajeze drumul de legatura Moneasa-Vascau". Astfel, probabil ca Statiunea Moneasa, hanut Dezna si alte obiective turis- tice nu se vor mai afla pe un drum "mort". Ceea ce fostul prefect, dl. Avram Craciun simtea ca trebuie realizat, e vorba de drumul Moneasa-Vascau, trebuie neaparat sa existe in planurile de relansare a zonei in peisajul turistic al Romaniei.
In decursul unui an, votarea bugetului este cel mai important moment din activitatea unui consilier, fie el municipal sau judetean. Anul trecut, votarea bugetului judetean de catre CJA a atras cu sine o disputa cu Consiliul Municipal, preconizandu-se continuarea acestei dispute si in acest an, o disputa facilitata si de noua Lege a finantelor publice locale. Primul pas l-a facut CLM, care si-a programat sedinta de votare a bugetului saptamana trecuta, amanand decizia pentru saptamana viitoare. Raspunsul CJA a fost unul pe masura, la propunerea lui Dan Ivan proiectul de buget pe 1999 fiind impartit in doua: aprobarea bugetului Consiliului Judetean si, respectiv, analizarea sumelor defalcate pe Consilii locale, cel de-al doilea punct, care interesa in mare masura si Municipiul fiind amanat pentru saptamana viitoare. Principala caracteristica dupa care s-a ghidat Executivul CJA in realizarea bugetului a fost "astfel incat consiliile locale sa supravietuiasca", presedintele Dan Ivan acuzand ca "unii primari au facut lucrari de investitii nemasurat de mari si acum se plang de lipsa banilor". Desi Consiliul judetean nu a prevazut in proiectul de buget nici un leu pentru Primaria Aradului, presedintele CJA a recunoscut ca "daca am respecta criteriile, ar trebui sa dam Consiliului Local Municipal cam 4-5 miliarde de lei" aducand in sprijinirea acestei decizii faptul ca, spre exemplu, la Vladimirescu si Semlac, exista unitati care sunt datoare bugetului local (Combinatul chimic si, respectiv, doua asociatii agricole), "acesti bani noi luandu-i in calcul, dar care de fapt nu exista". Urmatoarea sedinta a Consiliului Judetean va avea loc saptamana viitoare, marti, motivatia fiind "faptul ca Directia Generala a Finantelor Publice Locale din Arad va pune, pana la sfarsitul acestei saptamani, la dispozita CJA toata situatia privind veniturile". Pana la urma, s-a votat de catre consilierii judeteni doar bugetul Consiliului, si acela cu doua amendamente. Primul amendament prevede ca 40 la suta din profitul Companiei de Transport Public Arad sa fie repartizat Consiliului Judetean urmand ca acesta sa canalizeze acesti bani (in jur de 130 de milioane de lei) spre institutile de cultura din subordine. Cel de-al doilea amendament consta in impartirea in doua a celor patru miliarde preconizate a se realiza in plus la bugetul Consiliului Judetean, fata de calculele initiale. Doua miliarde sa se repartizeze Directiei Judetene de Drumuri si Poduri Arad, iar doua miliarde sa fie trecute la fondul de rezerva, urmand ca in functie de rectificarea bugetara sa se decida unde va fi redistribuita aceasta suma.
Intors ieri la birou, dupa o saptamana si jumatate de concediu, primarul interimar Valentin Paul Neamt si-a stabilit deja o intalnire cu reprezentantii unei importante firme din Germania, interesata sa demareze o investitie majora in orasul nostru. Primarul Neamt nu ne-a dezvaluit, deocamdata, numele firmei germane, insa ne-a declarat ca intalnirea va avea loc maine, la ora 12,00, in cabinetul sau. Valentin Neamt a spus ca nemtii vor sa construiasca un centru comercial in cartierul Micalaca. "Constructia va ocupa o suprafata de teren de cinci hecture si va fi cel putin de doua ori mai mare decat Ziridava" - ne-a spus primarul municipiului. Acesta a adaugat ca negociatorii germani nu sunt la prima intalnire cu reprezentantii Primariei Arad, ei exprimandu-si de mult timp intentia de a investi. Primul pas concret spre semnarea unui contract intre cele doua parti se va face abia maine, oaspetii germanii anuntand ca au pregatit o documentatie completa cu privire la afacerea pe care vor sa o demareze in municipiu.
UTA - ULTIMUL VAL ? - Oamenii prefera sa ia
"Ordonanta" decat sa ramanaSpre finele anului trecut, conducerea S.C. UTA S.A. a inaintat la F.P.S. Bucuresti un program de restructurare a fabricii. "Scopul principal al acestui plan este pregatirea societatii pentru privatizare", a spus ing. Catalina Codrin, director general al S.C. UTA S.A. F.P.S. detine peste 98% din capitalul social al firmei aradene. In 1998, mai multi investitori straini au depus scrisori de intentie, din care rezulta interesul lor pentru a cumpara UTA. Tocmai de aceea, in viziunea administratiei, se spera ca societatea sa fie privatizata pana la finele primului trimestru din 1999. Perioada a trecut si UTA nu este privatizata. In orice caz, directoarea Codrin a afirmat ca programul de restructurare ar putea fi aprobat in cateva zile. Acesta implica si o disponibilizare de personal, care ar putea afecta 300 de angajati. Insa, deocamdata nu exista o confirmare oficiala. Ing. Codrin a admis ca se va proceda la disponibilizari dar ca acestea "sunt o masura de protectie sociala, pentru ca oamenii care pleaca sa poata beneficia de sume compensatorii, potrivit O.U.G. 9/1997". La aceasta ora, UTA are 570 de angajati. In ipoteza in care vor pleca 300 dintre ei, in fabrica vor ramane mai putin de 200. "Daca societatea va fi privatizata, viitorul patron va putea angaja, daca va socoti necesar, si 2.000 de oameni", a conchis directoarea Codrin. "Mai bine plec si iau niste milioane, decat sa lucrez pentru 700.000 de lei pe luna", a spus B.G., care lucreaza de peste 12 ani in fabrica. Si ca el gandesc cei mai multi. Un alt paradox al Romaniei: oamenii se bat sa plece in somaj decat sa traga de un loc de munca. Totusi, in conjunctura data, alegerea este de inteles. Insa nici aceasta nu este o rezolvare a crizei de fond. In 1990, UTA avea circa 7.000 de angajati. Daca disponibilizarile vor fi aprobate, cei 300 de oameni vor fi, probabil, ultimul val care pleaca. Sau nu?
La Cermei, o primarie de 3 miliarde de leiDespre Cermei se poate spune ca are cea mai frumoasa primarie dintre comunele judetului. Noua cladire gazduieste nu numai primaria, ci si biblioteca. Cladirea a fost ridicata pe un loc viran ce a apartinut Primariei. Formatiei de pompieri a comunei, ce urma sa functioneze aici, i se va gasi un nou loc. Constructia, terminata in toamna trecuta, "a inghitit" circa 3 miliarde de lei. "Fara sprijinul Consiliului Judetean n-am fi putut face nimic", spune primarul Cornel Petrica. Noile birouri sunt mult mai spatioase si mai luminoase decat cele vechi. Totusi, graba cu care au fost finalizate lucrarile, se reflecta acum in cateva pete de umezeala aparute pe unii pereti. "Ar trebui deja facute niste reparatii, dar bani nu avem", mai spune primarul comunei.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
CJA a amanat partea mai importanta a bugetului judetean 
In Micalaca se va construi cel mai mare centru comercial din oras