In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
La inceputul secolului, Ministerul ungar al Comertului acorda cetatenilor Peterfi Antal si dr. Simon Steiner din Budapesta concesiunea pentru constructia si exploatarea unei cai de comunicatii intre Arad si Podgoria Aradului. Comune bogate, cu oameni muncitori aveau asigurate astfel transportul spre pietele Aradului. Linia ferata electrificata care lega Aradul de Podgoria Aradului a fost prima construita in Europa de Est si a opta in lume. Vagoanele de la inceputul secolului au circulat pana in 1991, cand, dintr-un ordin aberant, s-a renuntat la acest mijloc de transport. O minune a tehnicii a fost distrusa iar vagoanele, ce a mai ramas din ele, zac sub cerul liber sau in depoul din Ghioroc. Linia ferata a fost furata, asa ca reabilitarea acesteia ar costa imens. Insa, desi investitia s-ar esalona pe cativa ani, ar atrage turisti straini, dornici sa admire si sa se plimbe cu simboluri ale trecutului. Din pacate, pentru asemenea lucruri nu sunt bani si nici nu se incearca accesarea unor fonduri externe.
Totul a inceput in 1906
In primii ani ai secolului, Aradul a cunoscut o puternica dezvoltare industriala. A crescut numarul angajatilor si al specialistilor in fabricile aradene si se impunea existenta unei legaturi sigure cu comunele din jurul orasului. Dupa ce ministerul ungar al comertului acorda concesiunea, ia nastere Societatea Anonima Calea Ferata Arad-Podgoria, cu sediul in Arad. In 10 noiembrie 1906, are loc prima proba de traseu, populatia apreciind mult existenta acestei linii. Practic, traseul avea forma stelara, cu centrul in comuna Ghioroc. Traseele insumau 98,35 kilometri si reprezentau la vremea aceea una dintre cele mai mari linii de acest tip din Europa. Existau trei ramuri: Arad-Ghioroc, cu o lungime de 22,150 kilometri, strabatand comunele Glogovat, Mindruloc, Cicir, Sambateni si Ghioroc. A doua ramura avea lungimea de 22,35 kilometri si strabatea comunele Ghioroc, Cuvin, Covasant, Siria, Galsa, Masca si Pancota. Cea de-a treia ramura facea legatura intre Ghioroc si Lipova, avea lungimea de 13,086 kilometri si strabatea localitatile Minis, Paulis, Paratca si Radna. La inceput, traficul a fost asigurat de automotoare de tractiune asemanatoare actualelor locomotive Diesel electrice. Fiecare avea un grup motor cu benzina, care antrena un generator electric de 500 volti curent continuu, care alimenta doua motoare electrice de tractiune montate pe cele doua osii ale locomotivelor. Vagoanele au fost fabricate la uzinele HENNING si HARTWICK din Berlin. Sistemul, oarecum revolutionar in epoca, nu a dat rezultate din cauza deselor defectiuni ale motoarelor termice si ale organelor de transmisie. Drept pentru care, intre 1912 si 1913 s-a trecut la electrificarea liniei, inaugurarea avand loc in 10 aprilie 1913. Au fost utilizate automotoare cu tractiune electrica, servind si ca vagoane de clasa intai, fabricate la GANZ, avand 14 metri lungime si o capacitate de 45 de locuri. La fiecare vagon erau montate cate 4 motoare electrice de curent continuu, cu cate 33 kW, pe cate 2 boghiuri a 2 osii. Motoarele au fost construite pentru tensiunea de 800 volti, functionand cate doua in serie. In general, trenurile erau construite din cate doua vagoane motoare, care trageau 10 vagoane remorca. Acestea din urma erau fabricate la uzinele JOHANN WEITZER din Arad (actualmente Astra - Vagoane). Viteza maxima a trenurilor era limitata la 40 km/ora, impresionanta pentru inceputul de secol
Adevarata minune tehnica era reprezentata de reteaua de alimentare cu energie electrica. Energia era furnizata de Societatea de electricitate Arad, care dispunea de o termocentrala cu puterea instalata de 440 kW (ulterior, 845 kW). Centrala furniza curent alternativ transformat in curent trifazic de 15 kV si 42 Hz. In aceasta forma era alimentata si statia de tractiune electrica din Ghioroc, unde curentul trifazic era convertit in curent continuu de 1,6 kV prin intermediul a doua grupuri motor sincron-generator de curent continuu. Daca uzina furnizoare de curent electric ar fi cazut, exista la Ghioroc o uriasa baterie tampon alcatuita din acumulatoare, unicat in acele timpuri, cu 800 elemente, cu o capacitate de 375 Ah, la 1500 volti, capabila sa furnizeze curent electric trenurilor aflate pe traseu timp de 24 de ore. Mai trebuie mentionat faptul ca stalpii de sustinere ai liniei electrice, din beton armat, erau primele structuri din beton armat folosite pe teritoriul Romaniei. Vagoanele trenului erau incalzite electric iarna, asigurand calatorilor un confort deosebit. In perioada razboiului, in 1942, trenul electric Arad-Podgoria Aradului a transportat zilnic in medie 6424 calatori, pe langa cantitatile impresionabile de marfa.
Continuare in stirile de maine
In sedinta de guvern de joi, 9 septembrie a.c., a fost aprobata o hotarare care duce la rezolvarea disputei privind problema podului CFR din Micalaca. Continutul ei se refera la aprobarea finantarii de urgenta a reparatiei podului actual, realizarea unei subtraversari pentru circulatia rutiera si pietonala intre cele doua zone din Micalaca, despartite de calea ferata, realizarea a inca trei subtraversari pietonale si instalarea panourilor fonoabsorbante de-a lungul caii ferate. In maximum doua saptamani vor incepe lucrarile de demontare a actualului pod. Lucrarile vor fi realizate de Societatea de Constructii a Cailor Ferate, pe cheltuiala acestei societati. Hotararea e in regim de urgenta, avand in vedere situatia din zona, unde nu mai exista, la aceasta ora, posibilitatea de traversare a Muresului pe calea ferata, decat la Lipova. La sedinta de guvern au participat si reprezentanti ai PNTCD si PNL care au acceptat modul acesta de rezolvare a problemei podului aradean. Mentionam ca sedinta de joi nu s-a discutat varianta unui pod la 2 km distanta de actualul pod. Opiniile liderilor locali ai PD si PNTCD raman insa contradictorii si pun inca o data sub semnul intrebarii situatia podului.
"Hotararea de guvern e binevenita"
Gheorghe Seculici presedintele PD Arad
"Consider ca hotararea de guvern este foarte bine venita si nu face decat sa deblocheze o situatie care treneaza de mult timp in Arad. Ma bucur ca pozitia pe care am avut-o in aceasta chestiune s-a dovedit a fi corecta."
"Ne vom opune categoricacestei variante"
Mihai Calimente deputat PNTCD Arad
"Nu e posibil sa se transeze disputa privind locul de amplasare a podului printr-o hotarare de guvern. Daca s-ar fi putut proceda astfel, lucrurile se rezolvau mai demult. Am la mine materialul documentar primit de la Ministerul de Finante si de la DAPL prin care se arata ca podul a fost selectat printre proiectele care pot fi sprijinite printr-o colaborare dintre guvernul roman si cel japonez privind dezvoltarea infrastructurii. Aceasta ar rezolva impedimentul clamat de PD," privind finantarea. Probema este, ca Basescu nu accepta includerea, podului in programul romano-japonez. Pe de alta parte, refuza eliberarea documentatiei podului care e necesara pentru ca cea de-a adua expertiza ceruta de MLPAT pentru ca MLPAT a cerut o expertiza neutra, nu una facuta de specialistii SNCFR. care executa ordinele lui Basescu.Hotararea de guvern nu e valabila pentru ca CLM a dat o alta hotarare. Nu se poate trece peste hotararea CLM si peste PUG care este lege. Aceasta hotarare de guvern poate fi atacata si in instanta. Noi ne vom opune categoric acestei variante." Dupa cum se stie, podul CFR a generat o apriga disputa intre taranistii si pedistii aradeni. Taranistii ar fi vrut dezafectarea caii ferate din Micalaca, scoaterea ei in afara orasului si construirea unui pod nou la 2 km in amonte de actualul pod. Pedistii au optat pentru o varianta mai ieftina si mai pe masura saracului buget romanesc. Varianta care a si avut castig de cauza. Asa ca nu vom face un alt pod pe rau ... in sus, "mai trainic si mai frumos". Atat a fost plapuma bugetului, atat ne-am intins. Intrebarea este: a invins saracia sau pragmatismul? Sau si una si alta? Din declaratia deputatului taranist Mihai Calimente reiese ca hotararea guvernului nu este batuta in cuie. Ceea ce inseamna ca disputa privind locul de amplasare a podului inca nu ar fi fost transata definitiv.
Fiind o hotarare de mare interes pentru aradeni, publicam integral continutul acestei hotarari.
GUVERNUL ROMANIEI - HOTARARE -
privind inceperea lucrarilor de reparati capitale la podul de cale ferata peste raul Mures la Arad, pe linia de cale ferata Timisoara-Arad, Km 53+543, in vederea asigurarii redeschiderii circulatiei feroviare intrerupte ca urmare a calamitatilor naturale din anul 1998. In temeiul prevederilor Legii nr.50/1991, cu modificarile ulterioare privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor si art.16 lit.c si lit.j din Ordonanta Guvernului nr.12/1993, republicata, precum si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane aprobata prin Legea nr.89/1999.
Guvernul Romaniei hotaraste
Art.1 (1) - Se aproba inceperea imediata a lucrarilor de reparatii capitale la podul peste raul Mures, la Arad, pe linia de cale ferata Timisoara-Arad, Km. 53 + 543, in vederea asigurarii repunerii in functiune in cel mai scurt timp a infrastructurii podului afectata de calamitatile naturale din anul 1998 si a redeschiderii circulatiei feroviare. (2) - Lucrarile se vor executa in varianta de reparatii capitale a podului pe amplasamentul actual, prin refacerea pilei 1, consolidarea celorlalte trei pile si a celor doua culei si inlocuirea suprastructurii, corespunzator realizandu-se in zona si un pasaj subteran pentru circulatia rutiera, trei treceri pietonale subterane si panouri fonoabsorbante. (3} - Documentatia tehnico-economica se va definitiva si se va elibera autorizatia de construire, pe parcursul executarii lucrarilor.
Art. 2 - Cheltuielile pentru executarea lucrarilor prevazute la art.1 se vor asigura din fondurile de reparatii capitale ale Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.
Art. 3. - Lucrarile de reparatii capitale se vor executa prin incredintare directa de Societatea de Constructii "CCCP" - SA Bucuresti, societate specializata in lucrari de reparatii/refaceri pile si culei in albie, montaje de tabliere si suprastructura cale.
Art. 4. - Primaria Municipiului Arad va pune la dispozitia Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.'R." - S.A., din terenurile pe care le detine, suprafata de teren necesara organizarii de santier, pe baza de contract de inchiriere.
SC Aris SA este inca o problema la ordinea zilei. Eforturile conducerii societatii, a administratiei locale si ale parlamentarilor de Arad se concentreaza asupra definitivarii privatizarii intreprinderii. Aradenii insa nu mai vor sa auda promisiuni. Ei vor fapte. Numai ca ele intarzie nepermis de mult sa apara. Se tergiverseaza intocmirea dosarului de privatizare, din motive necunoscute. Saptamana trecuta, liderul Sindicatului Liber Aris, Stefan Lacsan, a cerut la FPS Bucuresti ca, pana la vanzarea fabricii, procesul de productie sa fie sustinut printr-un imprumut din fondul pentru privatizare al institutiei, iar in cazul in care privatizarea ar esua, fabrica sa nu fie inchisa. Dumnealui este optimist si spera ca demersurile sale sa dea roade. Pe directorul general al intreprinderii, Rusalin Oprut, nu l-am mai putut contacta, pentru a ne furniza noutati, dansul fiind prins, probabil, in angrenajul demersurilor de care vorbeam mai sus. Se pare insa ca nici la Bucuresti, unde au avut loc negocierile, nu s-a aflat. De aceasta data, chiar unii parlamentari aradeni au inteles sa se implice in rezolvarea problemei Aris. Deputatii György Tokay (UDMR) si Titus Ghiorghiof (PNL) au promis ca vor incerca sa impiedice desfiintarea Aris. Deputatul PN'I'CD Mihai Calimente a avut o intalnire particulara cu conducerea de la Aris, pentru a intelege in detaliu problemele, iar luni, 6 septembrie, l-a contactat pe consilierul primului ministru, Petrisor Peiu, caruia i-a inaintat tot "dosarul Aris". Acesta i-a promis deputatului aradean ca va face toate demersurile de rigoare la FPS. Cu toate acestea, saptamana trecuta, in tabara aradeana plana deja suspiciunea ca ar exista interese pentru sustinerea privatizarii fabricii de masini unelte din Targoviste. Evident, in detrimentul SC Aris. Ieri, insa, deputatul Calimente a infirmat oarecum aceste zvonuri: "Personal am fost la presedinlele FPS, Radu Sarbu, si la ministrul de Finante, Traian Remes. Acestia mi-au promis ca vor acorda imprumutul solicitat de Aris, dar intr-o transa mai mica decat cea dorita de conducere. Intrucat saptamana trecuta la negocieri a fost prezent doar liderul de sindicat, directorul Oprut mi-a spus ca va veni maine (ieri - n.r.) la Bucuresti, pentru a merge la minister si la FPS." Asadar, demersuri, promisiuni si suspiciuni. Deocamdata, acestea sunt singurele certitudini in ce priveste Aris. Si, desigur, asteptarea plina de sperante a salariatilor de la Aris.
Ieri, in sala 74 a Tribunalului Arad a avut loc primul termen in procesul penal intentat turcului KADIR SEL KUEKER, autorul catastrofei feroviare, din sase august 1999. Atunci, la trecerea de nivel de pe soseaua Arad-Siria (in zona drumului de centura), rapidul 355-2 Budapesta-Arad a spulberat tirul cu numarul de inmatricuiare 34 AD 2657, condus de turcul Kadir, care nu a respectat semnalul sonor si vizual de la trecere. Locomotiva a deraiat in cantonul din apropiere, iar primele patru vagoane au parasit terasamentul oprindu-se in aratura. Cetateanul turc a parasit locul accidentului si nu a mai fost gasit nici in ziua de azi. Pagubele produse S.N.C.F.R.-ului au fost estimate ulterior la peste opt miliarde de lei. Procesul de ieri s-a desfasurat in lipsa inculpatului turc, care a fost dat in urmarire generala prin Interpol. Au fost prezente in schimb cele cinci persoane sau reprezentantii acestora, care au avut de suferit de pe urma catastrofei feroviare si care s-au constituit parti civile in procesul penal. Acestea au solicitat despagubiri civile si daune morale cuprinse intre 50 de milioane si un miliard de lei. Precizam ca in cursul lunii august firma de asiguari S.C. CAROM S.A. Bucuresti, la care era asigurata si firma turceasca BILGIN FRIGO NEVNAK VLUSLARARUSI, din Instanbul unde era angajat Kadir Sel Kueker a depus la parchetul de pe langa Tribunalul Arad un "cec in alb" cu valoare nelimitata pentru acoperirea pagubei. De altfel la sedinta de judecata de ieri au fost prezenti si reprezentanti ai firmei bucurestene de asigurari precum si reprezentanti ai S.N.C.F.R. Kadir Sel Kueker este judecat in lipsa (deocamdata) pentru savarsirea infractiunilor de "Distrugere si semnalizare falsa", prevazuta de art. 276 cod penal, "Accidentul si catastrofa de cale ferata" (art. 277 Cod penal) si "Vatamare corporala din culpa" (art. 184 Cod penal) riscand a fi condamnat chiar si la inchisoare pe viata. Urmatorul termen de judecata a fost fixat pentru data de 30 septembrie a.c.
Dialog cu conf. dr. ing. Ionel Barbu - secretarul comisiei de admitere al Universitatii "Aurel Vlaicu" Arad
Luni s-au afisat rezultatele sesiunii I a concursului de admitere la Facultatea de Inginerie si Stiinte Economice.
- Cum a fost prima sesiune, domnule profesor?
- Este de remarcat faptul ca la profilurile economice si inginerie alimentara s-a inregistrat o concurenta deosebita, motiv pentru care au fost selectati cei mai buni candidati. De exemplu, la profilurile economice au fost 300 candidati pentru 72 de locuri.
- Ce locuri au mai ramas?
- Dupa prima sesiune de admitere au mai ramas locuri neocupate, bugetare, la urmatoarele specializari: mecanic - 38; textile - 32; inginerie chimica - 13; mine, petrol si gaze colegiu - 21.
- Cand va avea loc a doua sesiune ?
- A doua sesiune de admitere se va desfasura dupa urmatorul program: inscrieri in perioada 16-20 septembrie 1999; concursul, proba I - 22 septembrie, proba II - 24 septembrie. In aceasta perioada, pana in 15 septembrie, asteptam cererile candidatilor care au fost declarati respinsi, cu media cel putin 5 si care doresc sa fie inscrisi si pentru locurile cu taxa.
- Apropo de locurile cu taxa, ce ne puteti spune?
- In privinta locurilor cu taxa doresc sa amintesc faptul ca acestea se vor ocupa din randul candidatilor respinsi in conditiile prezentate anterior si daca vor ramane in continuare locuri, acestea se vor ocupa prin concurs in sesiunea II. La Colegiul universitar au mai ramas libere urmatoarele locuri: economic - 38; textile - 41; alimentar - 50.
- Cum pot fi ocupate?
- Aceste locuri sunt cu taxa si pot fi ocupate de catre: candidati, absolventi ai une scoli postliceale, pe baza mediei de la cursurile scoli postliceale, deci fara concurs; candidatii respinsi din randul celor care au concurat pe locurile la forma de lunga durata; absolventi de liceu, pe baza mediei de la bacalaureat, in cazul in care nu s-au ocupat toate locurile de catre candidatii din primele doua categorii.
- Alte detalii cum pot fi aflate?
-Alte informatii despre admitere pot fi obtinute de la avizierele rectoratului si ale decanatului precum si la telefonul 250.389.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
