Miercuri, 20 ianuarie 1999
Americanii, la Sebis
Zilele trecute, orasul Sebis a fost
vizitat de o delegatie americana, condusa de domnul Devis, presedintele Organizatiei
Mondiale de Asistenta Sociala, insotit de doi remarcabili medici psihanalisti. Au mai
participat la aceasta intalnire profesorul universitar dr. Aurel Ardelean, rectorul Universitatii de Vest
"Vasile Goldis", conferentiar doctor Roz Alexandru, decanul Facultatii de
Stiinte Umanist Crestine, iar din partea autoritatiilor locale ec. Gheorghe Feies,
primarul orasului, dr. Ioan Oancea, directorul spitalului si pastorul bisericii baptiste
"Constantin Chisalita". In urma discutiilor purtate s-a negociat ca in viitor sa
se consolideze o colaborare intre aceasta organizatie si colegiul universitar de asistenta
sociala. O alta problema discutata a fost infiintarea unei banci de credit studentesti si
a unui colegiu universitar de stomatologie, la Sebis existand premisele realizarii unor
laboratoare dentare ce presupun o investitie de peste 1 milion de dolari, iar in
colaborare cu biserica baptista infiintarea unui orfelinat de copii.
La statia CFR Curtici, lucru facut pe jumatate...
Au trecut cateva luni bune iar la Curtici
treaba a ramas tot neterminata. Un fel de lucru facut pe jumatate. E vorba de lucrari de
de refacere a carosabilului din spatele statiei CFR Curtici. Pe o portiune de circa 200 m,
cand ploua cele doua santuri care "incadreaza" drumul il fac impracticabil.
Noroiul preluat din zona cu pricina este aplicat mai apoi pe carosabilul proaspat refacut.
D-nul Gheorghe Don, primarul Curticiului, este de acord cu noi, insa da vina pe CFR. "N-am
reusit sa ne intelegem cu regionala iar noi nu putem sa facem lucrari de investitii pe un
teren care nu este proprietate publica. In plus, in august CFR a depus un proiect pentru
modificarea canalizarii iar noi le-am emis autorizatii de constructii, or asta ar insemna
sa se sparga din nou" - ne-a dedarat dl. Don. Asadar, unul vrea dar nu poate,
celalalt vrea si el dar nu face. Intr-o statie CFR reprezentativa pentru zona de vest a
tarii, intr-un oras cu perspective serioase de zona libera...
Ceferistii sunt hotarati sa declanseze o greva
generala
 La fel ca in toata tara, ceferistii aradeni se
afla in continuare in conflict deschis de munca cu administratiile celor trei companii
feroviare, respectiv Calatori, Marfa si Infrasructura. Ceferistii cer negocierea unui nou
contract colectiv de munca, sperand ca in acest fel vor obtine salarii mai mari. Ei spun
ca actualul contract a expirat la data de l octombrie 1998 si, conform legii, negocierea
unuia nou trebuia sa se faca in termen de 15 zile. Conducerea celor trei companii
feroviare considera insa ca actualul contract nu este expirat, deoarece, in urma
infiintarii companiilor, potrivit celebrei Ordonante 12 (prin care s-a restructurat
SNCFR), s-a decis la nivelul administratiilor companiilor ca valabilitatea contractelor de
munca sa fie prelungita pe termen nelimitat, pana la negocierea unui nou contract. "In
felul acesta, ceferistii ar putea ramane cu acelasi contract de munca chiar trei ani de
acum inainte. Bineinteles, aceasta este cea mai mare nemultumire a lor pentru ca, in timp
ce feroviarii din productie au ramas cu aceleasi salarii, pentru personalul din
conducerile companiilor salariile au fost majorate" - ne-a declarat Ioan Voica,
liderul Uniunii Sindicatelor din Miscare Comercial Arad. Urmatoarele doua revendicari ale
ceferistilor se refera la conditii mai bune de munca si protectie a muncii, precum si la
obtinerea primelor prevazute pentru Ziua Ceferistilor (31 octombrie), care nu au fost
oferite feroviarilor in octombrie 1998, desi - sustin ei - erau prevazute in programele de
cheltuieli ale companiilor pe 1998. Ioan Voica a mai declarat ca. in cazul in care
feroviarii nu primesc un raspuns favorabil de la conducerile companiilor, liderii de
sindicate se vor intalni pe data de l februarie pentru a decide daca va fi declansata sau
nu greva generala. |
Capitalul brailean migreaza spre vestul tarii
O investitie, de peste 30 miliarde lei, poate una dintre cele mai
importante din judetul Arad, o va constitui Complexul Tranzit Chisineu-Cris. Propunerile
pentru acest proiect au fost inaintate acum doi ani, dar abia anul acesta lucrarea a ajuns
sa fie in stadiul de plan urbanistic de detaliu, de la care vor porni lucrarile propriu-
zise de construire a complexului. Toata aceasta intarziere se datoreaza birocratiei
existente la noi. Investitorii sunt din Braila, mai precis societatea S.C. Tracon S.A.,
vicepresedintele firmei brailene fiind in urma cu doua zile in Chisineu-Cris pentru a
inmana Primariei planurile viitoarei constructii. Pe o fasie de 200 de metri, intre sosea
si calea ferata, pe un teren de 10 ha, al Primariei, care va avea 10 la suta din profit,
va fi viitorul Complex Tranzit. Acesta va oferi toate utilitatile necesare, de la statie
carburanti, parcare tiruri si pana la un complex de alimentatie publica, plus cazare.
"Lucrarile de construire si finalizare ale complexului vor dura aproximativ cinci
ani", ne-a informat Danut Brandas, tehnician constructor.
Desi masa monetara a crescut inflatia nu a rabufnit
 Orice economie din lume se doreste a fi una cat mai
performanta, in care mistuitoarea inflatie sa nu ingradeasca accesul publicului si
investitorului, deopotriva, la credite si acestea sa se scumpeasca iar moneda nationala sa
se erodeze. Asta ar fi din punct de vedere teoretic o remarca sumara a fenomenului de
stabilitate monetara. Romanii, in cei noua ani post revolutionari, nu si-au construit
destul de bine "azimuturile financiare", devalorizarea leului fiind in aceasta
perioada de aproape 600 de ori. Procesul de devalorizare se datoreaza faptului ca masa
monetara nu a fost strans corelata cu validarea neta a productiei industriale vandute,
prima componenta crescand vertiginos, iar cea de-a doua reducandu-se sistematic. In aceste
conditii , inflatia a fost doar "o floare la ureche" pentru BNR, care a facut ca
puterea de cumparare a cetateanului sa scada, cantitatile mari de pe piata (de fapt cu o
valoare cat mai mica), dand impresia cetateanului ca acesta duce mai bine si
determinandu-l sa fie "mana larga". Iar cum productia era tot ma putina, pe
fondul acestei oferte tot mai reduse, preturile au crescut cererea de bunuri s-a marit,
iar odata cu masa monetara suplimentara si preturile. Acesta este fenomenul petrecut in
Romania in ultimii 9 ani, cauza constituind-i scaparea masei monetare de sub control prin
emisiuni de bani fara acoperire. Nivelul masei monetare din Romania la sfarsitul anului
trecut era de 76.196 miliarde lei, informatie oferita noua de Banca Nationala a Romaniei. Surprinzator dar si
imbucurator, ramane faptul ca desi masa monetara a crescut fata de nivelul inregistrat in
luna precedenta de 3,4% si care a fost dublul inflatiei de 1,7%, deprecierea monedei nu
s-a realizat. Puseul inflationist nu prea a fost resimtit datorita faptului ca ce mai mare
parte a masei monetare (78%) a fost neinflationista, fiind detinuta de asa-zisa
"cvasi-moneda", adica de acei bani neproveniti din emisiuni monetare fara
acoperire, ci in urma incasarii dobanzilor bancare sau a altor forme de castig, bani ce nu
s-au reliefat imediat in consum. Dupa cum subliniaza Dan Viorel. director la Banca
Bucuresti, sucursala Arad, "masa monetara in crestere genereaza inflatia. Aceasta
marire a masei monetare pe care o evocati d-voastra este cauza faptului ca economiile s-au
retras din circulatie si nu s-au realizat nici un fel de plasamente". Este bine
de stiut ca agregatul monetar cum se numeste el in termeni financiari este format din
"cvasi-bani", adica acei bani din sistemul bancar, care la aceasta ora
graviteaza in jurul valorii de 60,437 miliarde lei, iar banii din afara sistemului bancar
sunt in suma de doar 18.709 miliarde lei. Cu cat "cvasi-banii" sunt mai multi in
masa monetara, cu atat riscul inflationist odata cu cresterea masei monetare este mai
redus. |
Va asteptam la
o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
O parte din stirile Virtual Arad News au
fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul
Adevarul, Ziarul Observator, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat.
[Arhiva
1999] [Arhiva
1998]
Stirile VAN 1999 au avut 
cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
