In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
-De cand sunteti dumneavoastra primar, Primaria a reusit sa atraga cateva investitii straine de mare amploare pentru Arad. Pe seama cui se poate pune reusita: pe noroc, pe priceperea primarului, pe conjunctura economica?
- Eu zic ca ele pot fi puse si pe seama conjuncturii economice, dar si pe faptul ca, fiind avocat, ma pricep la negocieri. De asemenea, cunosc patru limbi de circulatie si imi place sa negociez direct. Iar atragerea de investitori mi se pare cea mai importanta activitate a Primariei. Este o demagogie sa ceri drumuri, curatenie, protectie sociala, fara sa existe incasari la buget. Aceste incasari nu pot fi aduse din sponsorizari, ci numai din atragerea unor activitati economice profitabile. Ceea ce si incercam sa facem.
- Cum s-a reusit atragerea acestor investitori?
- Se spune ca Timisoara a luat tot ce a putut in dauna Aradului. Noi am considerat, si am avut dreptate, ca este mai interesant si mai important sa vinzi investitorilor terenuri, decat sa le concesionezi, pentru ca fiecare prefera sa fie proprietar pe terenul pe care construieste ceva.
- Acesta este, deci, atuul dvs., vanzarea terenurilor?
-Da, asa este. Suntem singura Primarie din, tara care a vandut terenuri, atat la investitori straini, cat si la cei autohtoni. Nu preferam capitalul strain, dorim sa existe si capitat romanesc. Am acceptat sa vindem nu numai direct beneficiarului care va exploata capacitatea de productie respectiva, ci si unor firme care dupa ce realizeaza investitia respectiva, o vand sau o concesioneaza altcuiva. Credem ca important este ca o investitie sa functioneze cat mai repede, sa aduca locuri de munca, sa produca venituri la buget.
- Cate terenuri a vandut Primaria pana acum?
- Am vandut patru terenuri, trei la investitori straini (Lucas, Eastern Technology, Billa - n.n.) si unul la un investitor de aici. In plus, mai avem cateva terenuri pe care intentionam sa le vindem. Exista un investitor roman care cere doua hectare in parcul industrial, formalitatile fiind in desfasurare. Eu sper ca, pana in mai 2000, pe langa investitiile deja existente, sa reusim si altele.
- Din lipsurile sau neajunsurile de factura economica ale Aradului, care credeti ca necesita o rezolvare urgenta ?
- Problema gunoiului menajer, pentru care am depus deja la Comunitatea Europeana o cerere, cu sanse sa fie aprobata, pentru finantarea unei statii de prelucrare a deseurilor. Am primit pentru inceput 150.000 de dolari, iar apoi cateva zeci de milioane de marci germane, in acest scop. Apoi, problema canalizarii. In locurile unde s-a introdus apa potabila dar lipseste canalizarea, s-a ajuns la cresterea panzei freatice. Primaria a cerut un studiu pentru efectuarea canalizarii in cartierele inundabile inca din '90. Acesta, care costa peste 100 de milioane lei, a fost aprobat doar in acest an, pentru ca e prima data cand Primaria isi aproba studiile, ele fiind aprobate pana acum de Consiliul Judetean.
Urmarea concluziilor de la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, politistii aradeni se vor afla mereu pe strada. Inceputul s-a facut ieri, cand Inspectoratul de Politie al Judetului Arad a organizat o actiune pentru o mai mare siguranta a cetatenilor. S-a mers in principal pe raiduri fulger cu echipaje marite avand ca scop surprinderea traficantilor de valuta, a iucatorilor de alba- neagra, boschetari etc. Punctele fierbinti in care s-a actionat au fost: centru, Corso, autogara, P-ta Garii, hotel Parc, P-ta M. Viteazul si principalele intersectii ale orasului: (Intim, Podgoria, Lacului, Gionelli). De asemenea, numeroase patrule vor urmari traseul P-ta Romana - Statia CFR. Ca urmare, a acestei actiuni, o mare parte a celor ce compun lumea interlopa au fost dusi la Politie unde li s-au luat amprentele, au fost fotografiati si (dupa caz) sanctionati.
De cativa ani incoace, venirea sezonului rece pentru angajatii la SC ARIS SA Arad este un prilej de a lua o haina mai groasa. Nu doar pe strada, ci si in halele fabricii. Din cauza datoriilor la caldura, unitatea nu beneficiaza de incalzire. "Deocamdata in hala este ceva mai caldut ca afara. Insa in cateva zile nu va fi nici o deosebire fata de temperatura de afara. Caloriferele sunt reci, eventuala caldura fiind, doar cea a sufletelor celor care inca mai sunt aici si spera in revigorarea fabricii", spune Stefan Lacsan, liderul Sindicatului Liber din cadrul ARIS. Un fapt care a mai incalzit, cat de cat, pe cei 1050 de angajati este cristalizarea noului Contract colectiv de munca. S-a obtinut o majorare cu 40% a salariului mediu brut. Personalul isi va lua integral drepturile banesti, doar in ipoteza in care productia propusa va fi realizata si livrata clientilor. Daca planul nu va fi indeplinit, salariile vor fi diminuate, insa pana in limita a 73% din suma negociata. La aceasta ora, salariul mediu brut negociat este de circa 1.500.000 lei. Tot mai multi oameni de la ARIS cred insa ca solutia redresarii societatii ramane privatizarea. Deocamdata F.P.S. nu a facut oferta de licitafie a pachetului de actiuni pe care-l detine si reprezinta 73% din capitalul social al societatii.
La inceputul toamnei, disponibilizarile de personal la SC Alfar SA erau iminente. Conducerea intreprinderii s-a zbatut ca, daca tot e nevoie sa dea oameni afara din cauza reducerii activitatii, barem acestia sa profite de prevederile O.G. nr. 98/1999 (care se refera la inchideri operationale cu disponibilizari de personal, insotite de plati compensatorii), lucru ce s-a si reusit in cele din urma. In 24 IX si 1 X 1999, 340 de salariati ai Serelor au fost nevoiti sa paraseasca societatea. Ei vor primi 6, 9 sau 12 salarii medii pe societate (cat erau in luna anterioara disponihilizarii), in functie de vechimea in munca, platibile lunar. Dupa aceea, persoanele respective vor beneficia timp de 18 luni de ajutor de somaj. Daca disponibilizatii fac dovada faptului ca vor sa deschida o afacere, pot primi banii in una sau doua transe. Potrivit spuselor lui Cornel Jurcovan, directorul general al SC Alfar, in intreprindere vor ramane 480 de angajati. Dar, 350 dintre acestia vor intra in somaj temporar in perioada 1 XI 1999 - 1 IV 2000. Ei vor fi platiti in aceasta perioada cu 50%, 60% ori 65% din salariu, corespunzator marimii salariului si vechimii.
Desi se afla la doar cativa kilometri de municipiu, comuna Sagu este una dintre cele mai defavorizate asezari ale judetului. Cele doua sate apartinatoare - Firiteaz si Cruceni au fost, pana nu demult, izolate efectiv de comuna, drumurile de acces fiind impracticabile la cele mai anemice ploi care cadeau in zona. Oamenii de aici se confrunta zi de zi cu greutati de tot felul, de la lipsa utilajelor agricole si a finantarii, pana la cea a unui mijloc de transport care sa-i aduca in oras. "Sunt oameni care nu au vazut niciodata Aradul, tocmai datorita faptului ca nu exista nici un autobuz. S-a facut un studiu, nu de mult, si s-a ajuns la concluzia ca nu este avantajos din punct de vedere economic" ne declara Liviu Anghel, primarul comunei Sagu. Un fapt ingrijorator pentru dezvoltarea zonei este ca singurele investitii mai acatarii au pierit in diferite faze, tocmai datorita birocratiei. Bunaoara, o firma din Turcia a venit cu gand serios in comuna pentru constructia unui complex hotelier. A castigat licitatia, a dat in avans suma prevazuta, pentru acest lucru dar, ingrozita de hartogaria care exista la noi, a renuntat definitiv. Aceeasi soarta a avut-o si un investitor olandez (fabrica de produse lactate - cascaval). "Acum suntem in faza de proiect pentru construirea unei uzine de apa. Va fi cea mai moderna uzina de apa din judet. In noiembrie se va deschide licitatia pentru inceperea constructiei. Dar daca cei ce vor castiga se vor ingrozi de birocratie, investitia va avea soarta celorlalte doua" a spus Liviu Anghel. Singura realizare a comunei se rezuma la o discoteca ce functioneaza in incinta Caminului cultural si un club de karate cu 60 de membri.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
