In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Orice descentralizare a sistemelelor economice se face in scopul cresterii eficientei din zonele vizate. In Romania, Legea finantelor publice locale trebuia sa aduca o independenta financiara a regiunilor tarii, acestea putandu-si gestiona singure banii strinsi din taxe si impozite si le aloca mai chibzuit in interes local. Independenta financiara creeaza premisele dezvoltarii ulterioare prin dramuirea banilor proveniti de la cetateni, iar pe de alta parte acestia pot observa daca banii lor sunt folositi, sau nu, in interesul urbei. Pentru zonele cele mai prospere ale tarii, descentralizarea era asteptata ca o mana cereasca, diriguitorii de aici mizand pe o ascensiune economica. Aradul este unul dintre jiudetele in care cresterea economica se poate face simtita odata cu aplicarea acestei legi. El dispune atat de resursele solului, cat si de o industrie dezvoltata, iar pozitia strategica, in vestul tarii, ii este parca dedicata. Pentru a beneficia de o crestere economica sanatoasa, orasele cu traditie economica din Romania au nevoie de o independenta fiscala (de gestiune). Din pacate, Parlamentul tarii a aprobat Legea finantelor publice locale in sensul dorit de "mitici", adica va da o independenta economica zonelor tarii, dar fiti atenti cum: 50 la suta din impozitul pe salarii ia calea Capitalei, 100 de procente din TVA ce se colecteaza, precum si acelasi procent maxim pentru impozitul pe profit iau aceeasi cale. Noua, celor din acest judet, ne raman din cele 300 de procente pe care le varsam autoritatilor locale doar 50. Asta da descentralizare! Tipic balcanica si autentica pentru Romania. Ca sa va dati seama ce inseamna acest fapt, am ales cu ajutorul unor reprezentanti de la Administratia Financiara a municipiului Arad un exemplu. Pana la mijlocul acestei veri, municipiul nostru a colectat 1140 miliarde lei la bugetul de stat, iar la nivelul orasului au ramas doar 350 miliarde. Excedentul de aproape 800 miliarde lei a fost transmis Bucurestiului. Daca un kilometru de sosea costa 1 miliard de lei, cu acesti bani nu numai municipiul, dar si judetul, puteau construi aproape 800 de kilometri de sosea doar intr-un an. Dar pe langa aceasta, puteau fi finantate cu usurinta alte proiecte de infrastructura (canalizare, gaz), precum si initierea unui centru de afaceri de care Aradul duce mare lipsa. Asadar, nu exista nici un tel de autonomie locala, doar scriptic, pentru ca banii Aradului ajung, via Bucuresti, in Suceava, Botosani sau in alte judete "stramosesti". Stupefactia si mahnirea celor ce sustin economic tara apare atunci cand sunt date publicitatii niste cifre gata sa ne infioare. Cica, acolo, in Moldova, evaziunea fiscala a fost anul trecut egala cu bugetul local al unui oras. Si atunci ne punem firesc intrebarea: pentru ce le mai trebuie bani? Noi cei de aici platim pentru pensiile lor, pentru spitalizarile lor, pentru somajul lor etc., si in acest mod original de a percepe dezvoltarea economica ne vom aplatiza cu totii, cu toate ca unii suntem mai bogati si mai dornici de castig. De aici si pana la tendintele secesioniste ale unor oameni de vaza din Transilvania nu este decat un pas, faptele fac sa se infiripe aceasta idee cu sau fara voia Capitalei...
Putini dintre noi am stiut ca, desi a fost data in functiune in 1994, Vama Turnu este singurul punct de trecere a frontierei din Romania care nu are cabinet de control sanitaro-epidemiologic. Conform legislatiei in vigoare, fiecare punct de trecere frontierei trebuie sa fie dotat cu un astfel de cabinet, care sa asigure supravegherea epidemiologica. Asta inseamna ca angajatii de la aceste cabinete trebuie a efectueze controale la alimentele si celelalte produse stipulate de lege, care intra ori ies din respectiva vama. In cazul in care se inregistreaza cazuri de incalcare a legii, adica aceste produse nu sunt verificate si au produs sau pot produce unele fecte nocive, atat Directia Regionala Vamala cat si Directia de Sanatate Publica a judetului respectiv vor fi expuse rigorilor legii, fiecare pe linia lor. Vama Turnu este una din cele mai moderne vami din tara si, deoarece a fost construita relativ recent a avut inca din stadiul de proiect un spatiu destinat special unui cabinet sanitaro-epidemiologic. "Spaiul exista, este dotat cu faianta, chiuvete noi si are toate conditiile de functionare ne-a declarat Stelian Beisan, Seful Punctului de trecere a frontierei de la Turnu. Pentru noi a fost clar inca de la inceput ca aici va funcfiona acest cabinet. La fel cum functioneaza aici si cabinetele sanitaro-veterinare si cel uman. Acest lucru insa nu depinde de noi, ca si vama, ci de Directia de Sanatate Publica, care din punctul nostru de vedere, si maine isi poate aduce oamenii la acest cabinet"- a mai spus dl. Beisan. Pentru a vedea care este pozitia Directiei de Sanatate Publica Arad, vizavi de aceasta situatie fara precedent intr-o societate civilizata si care mai are doar un pas pana la intrarea in mileniul trei, am luat legatura cu dr.Eugen Vancu, directorul mai sus amintitei institutii. Acesta ne-a spus ca, personal a aflat ca exista aceasta problema cu aproximativ doua luni in urma, deoarece, pana la subordonarea fostului Sanepid, Directiei de Sanatate, acest gen de probleme era in exclusivitate apanajul medicilor si inspectorilor de la Sanepid. O data insa cu "fuziunea" celor doua institutii, Directia de Sanatate a mostenit si atributiile defunctului Sanepid. Tocmai de aceea, functia de director adjunct al Directiei a fost atribuita unui medic care a lucrat la Sanepid, la Arad, fiind vorba in speta, de fostul director -Mihai Tarcus. Desi ar fi fost cel mai in masura sa ne lamureasca in aceasta problema, dumnealui se afla in aceste zile in concediu, asa ca tot directorul Vancu s-a straduit sa o faca. "Dupa cum va spuneam, eu am aflat de existenta acestei probleme acum doua luni, asa ca, am intocmit o adresa catre Directia Regionala Vamala Arad, prin care am cerut sa ni se prezinte situatia volumului de tranzit prin Vama Turnu. Deoarece avem informatii ca traficul prin acest punct de trecere al frontierei este foarte scazut si avand in vedere situatia, mai mult decat deficitara a bugetului Sanatatii, ar fi existat posibilitatea sa facem o concesie in acest sens cu Directia Vamala. Ganditi-va ca daca vom infiinta acest punct la Turnu, asta inseamna ca trebuie sa angajam 5 oameni care trebuie sa lucreze in ture,- pentru a asigura serviciul permanent- oameni care implica 5 salarii in plus. Deoarece legea trebuie respectata, iar in cazul in care, la Turnu, s-ar intampla vreo nenorocire din acest punct de vedere, atat eu cat si directorul Directiei Regionale Vamale vom fi trasi la raspundere, am hotarat de comun acord ca acest cabinet trebuie infiintat, iar in zilele imediat urmatoare ne vom deplasa la fata locului pentru a vedea care este cu exactitate situatia. Urmatorul pas, va fi apoi propunerea catre Ministerul Sanatatii de aprobare a maririi schemei de personal, cu cei 5 angajati de care avem nevoie, si bineinteles, de acordare a fondurilor banesti necesare salariilor aferente. La intrebarea noastra de ce, de la deschiderea Vamii Turnu si pana acum acest cabinet nu a fost infiintat, directorul Directiei de Sanatate Arad ne-a spus ca, legat de activitatea precedesorului sau in aceasta functie nu face nici un fel de afirmatii dar are informatii ca fostul Sanepid a mai inaintat candva o astfel de propunere Ministerului Sanatatii, insa a fost respins,a din lipsa de fonduri.
Desi dupa finalizarea documentarii noastre am putea fi linistiti sa tragem o concluzie si chiar sa gasim vinovati, ne abtinem sa o facem. De ce? Pentru ca avem convingerea ca si cu modesta noastra "contributie", acest cabinet sanitaro-epidemiologic- obligatoriu in orice tara din lume, la fiecare punct de trecere a frontierei va fi pana la urma infiintat!
Localitatile de pe langa granita romano-maghiara din judetele Arad si Bekes din anul 1995 sunt intr-o permanenta cautare a posibilitatilor de dezvoltare sociala si economica comuna. Exista o buna convietuire istoric si o colaborare fructuoasa socio-economica comuna intre cele doua judete. In Regiunea transfrontaliera Arad-Bekes sunt cuprinse 12 localitati din Romania (Nadlac, Pecica, Seitin, Semlac, Peregu-Miare, Iratosu, Sofronea, Macea, Graniceri, Zerind, Pilu, Curtici si localitati din ungaria: Battonya, Domeghaza, Elek, Gyula, Kevermes, Ketegyuaza, Hunagota, Lököshaza, Medgyeshaza, Mezokovacshaza). Colaborarea dintre localitatile din cele doua parti ale granitei se restrange in prezent doar la activitatile privind trecerile de frontiera. Organizarea acestor localitati cu regiune transfrontaliera are ca scop principal dezvoltarea legaturilor socio-economice. Din multitudinea de proiecte promovate de programul PHARE-CSB de colaborare transfrontaliera, proiectul promovat de primariile din Curtici si Lököshaza si lansat vineri dimineata la intalnirea primarilor romani si maghiari, la Lököshaza, deschide mari posibilitati de dezvoltare a acestei regiuni. Proiectul este intitulat "Examinarea posibilitatilor de dezvoltare a economiei si transportului in micro regiune transfrontaliera - Curtici Lököshaza". Studiul de fezabilitate a fost intocmit de firma Consulting SA din Budapesta si Revelator, logistica din Györ si se refera la realizarea unui terminal ROLA la Lököshaza, pe langa calea ferata intemationala existenta; construirea unui punct de trecere frontiera rutiera intre Curtici si Lököshaza si realizarea Zonei vamale libere la Curtici. Atat la lucrarile in plen cat si pe sectiuni, primarii din cele 22 de localitati au discutat pe marginea acestor proiecte, reliefand ca lipsa banilor poate fi compensata prin atragerea investitorilor straini cat si prin implicarea financiara mai directa a guvernantilor.
Dupa ani de zile de asteptare, iata ca se apropie momentul in care toate cele cinci Societati de Investitii Financiare (fostele FPP-uri) vor fi in sfarsit cotate la Bursa de Valori. Asa cum promit oficialii Bursei, prima zi a cotarii va fi 1 octombrie 1999. Mai sunt de rezolvat in aceste zile unele probleme tehnice, cum este si distribuirea numerelor de cont, cunoscute doar de titulari, ce urmeaza a-i proteja impotriva furturilor de actiuni. Astfel, cei ce vor dori sa-ai tranzactioneze actiunile prin intermediul unei societati de valori mobiliare (SVM), vor trebui sa prezinte acel numar de cont, furnizat de SIF, fara de care nu vor putea avea acces la tranzactionare. Daniel Manate, directorul Departamentului Strategii al SIF Banat - Crisana, ne-a declarat urmatoarele, in legatura cu intrarea pe Bursa a institutiei pe care o reprezinta: "Dosarul nostru a fost inaintat la BVB inca de acum o luna. Pe 29 septembrie urmeaza sa fie analizat de catre Comitetul Bursei. Fiind complet, e putin probabil ca dosarul sa fie respins. In ceea ce priveste data intrarii SIF Banat - Crisana, ca si a celorlalte societati similare, la cota Bursei, pot sa va spun ca, daca institutia cu pricina considera ca, din punct de vedere tehnic, poate suporta intrarea concomitenta a celor cinci SIF-uri, ele ar putea fi cotate chiar de la 1 octombrie. O valoare de pornire a actiunilor noastre nu va pot oferi. Ea va fi dictata de raportul dintre cererea si oferta de pe piata. " Ce inseamna insa, la concret, cotarea SIF la Bursa ? Foarte simplu: actiunile detinute de catre cetateni la una dintre cele cinci societati de profil vor putea fi vandute sau cumparate pe prima piata de capital a tarii, intermediare in derularea tranzactiilor fiind SVM-urile de care pomeneam mai sus. Bun! Sa consideram ca s-a dat unda verde acestor tranzactii. Apare insa intrebarea care va fi reactia milioanelor de actionari ai SIF- urilor (fiecare dintre ele are cel putin 9 milioane)? Isi vor pastra actiunile, le vor vinde si daca da, vor avea cui sa le vanda? In acest sens s-au facut o droaie de sondaje de opinie, rezultatele spunand ca vreo cateva zeci de mii de actionari sunt decisi sa isi vanda actiunile. Ei fac parte din acel grup care si-a depus certificatele de actionar inca de acum doi ani, in custodie la vreo SVM, in ideea de a fi scoase la vanzare imediat ce SIF-urile vor intra pe Bursa. Majoritatea actionarilor SIF-urilor, nestiind ce societate comerciala sa aleaga, si-au depus aici carnetele cu certificate de proprietate insotite de cupoanele nominative de privatizare, deoarece au considerat ca actiunile lor vor fi mai bine gestionate, iar dividendele vor fi mai substantiale. Intr-adevar, fata de dividendele simbolice acordate de unele societati comerciale, SIF-urile au achitat, in cei doi ani de existenta, sume anuale de circa 100.000 lei, in contul dividendelor, pentru 1.000 de actiuni detinute. SIF Banat - Crisana a platit actionarilor sai, drept dividende, 62.000 lei in 1997 si 108.000 lei in 1998. Si totusi, un SIF nu este 100 % sigur, precum o banca de stat, de pilda. Adica dividendul nu este garantat, deoarece se poate intampla ca intr-un an profitul sa fie zero. In plus, daca exista profit, este la latitudinea AGA sa decida cum va fi utilizat. Investitiile SIF-urilor au si ele un anumit grad de risc, iar administrarea defectuoasa a acestora poate avea rezultate nedorite, mergand chiar pana la faliment. Sa nu-i alarmam insa degeaba pe actionarii acestor societati, pentru ca nu e cazul. In ceea ce priveste pretul de "plecare" al actiunilor celor cinci SIF-uri, in momentul intrarii la cota BVB, exista un pericol. Acela ca, daca actionarii se vor napusti in numar foarte mare sa-si vanda actiunile, piata acestor titluri va exploda, in sensul, ca, in mod cert, nu se vor gasi cumparatori pentru un asemenea "fluviu" de actiuni, asta insemnand ca preturile lor vor scadea, pana la nivelul dictat de cererea pietei. Totusi, scaderea preturilor nu poate dura prea mult, altfel vanzatorii de actiuni fiind in pericol de a primi pentru acestea mai putini bani decat comisionul pe care trebuie sa-l plateasca SVM-urilor care le-au intermediat tranzactiile. Ce urmeaza tine de jocul la Bursa, adica sa stii cand e momentul sa "dai lovitura", astfel incat sa obtii un profit cat mai substantial, cu o pierdere cat mai redusa. Dar asta se invata doar cu timpul.
Trei active apartinand societatii ARCHIM, din cele noua scoase la vanzare, au fost vandute la licitatia organizata in 16 septembrie, a doua in acest sens. Este vorba de atelierul uzinal, achizitionat de Azo Mures si de spalatoria, respectiv tamplaria, achizitionate de firme aradene. Preturile de pornire au fost mai mici cu 20% fata de prima incercare. Pentru celelalte sase active se va organiza o alta licitatie in 6 octombrie. Din nou, pretul de pornire va fi cu 20% mai mic. "Azo Mures s-a prezentat la licitatie cu intentia de a achizitiona tot. Probabil va participa si la licitatia viitoare. Deocamdata nu si-au manifestat intentia sa reporneasca acest combinat, dar exista aceasta posibilitate. O parte din instalatii poate fi folosita ca piese de schimb", ne spune Vasile Bota, directorul societatii ARCHIM. Reamintim ca ARCHIM se afla de patru ani in proces de lichidare, fiind prima societate aradeana pentru care s-a decis acest lucru.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
