Zile |
Ore |
Minute |
Secunde |
|
|
|||
In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Motto: "Nu va temeti, caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astazi in cetatea lui David, vi s-a nascut un Mantuitor, care este Hristos Domnul".(Luca 2:10-11)
Craciunul este sarbatoarea bucuriei, toti oamenii doresc sa se bucure. E o sete de bucurie in sufletul fiecaruia. Copilasului, care abia gungureste, ii place sa se bucure si batranului, garbovit de povara anilor, ii este dor sa se bucure. Viata intre leagan si mormant este intr-o continua cautare dupa bucurii. Cu toate ca Craciunul este sarbatoarea bucuriei, nu toti se bucura la fel. Ce diferite sunt bucuriile acestea ! Ele sunt diferite in cauze determinante, in intensitatea lor, in durabilitatea lor, in castigul lor. Sa facem o scurta analiza a bucuriilor de Craciun. Cele mai multe bucurii sunt cauzate de lucruri materiale. La Craciun toti se ingrijesc sa aiba o mancare mai buna si se bucura la masa intinsa, se cheltuiesc sume mari de bani pe bauturi alcoolice. Multi neconcepand Craciunul fara asemenea lucruri. Altii se bucura de o haina noua sau de un palton nou, etc. Bucurii de lucruri materiale. Acestea dau pentru un moment o stare de exaltare, de fala, de auto-multumire, dar curand pier aceste bucurii. A doua sau a treia zi s-a dus bucuria. Multi se bucura doar de sarbatoare, nu de Cel sarbatorit. Multi canta: "O brad frumos! O brad frumos!" Dar bradutul nu le poate da nici o bucurie pentru suflet. De Craciun multi au stomacul plin, dar sufletul gol. Sarbatoarea Nasterii Mantuitorului are alte pricini de bucurie. Chiar ingerul in noaptea Nasterii a zis: "Va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul". (Luca 2: 10). E trist ca multi oameni au pastrat sarbatoarea, dar au pierdut pe Sarbatorit. Adevaratele bucurii sunt date de sus. Proorocul Isaia spunea: "Tu Doamne ne dai mari bucurii". Aceste bucurii nu se pot cumpara, ci sunt daruite de Domnul si primite de oameni. De aceste bucurii pot avea parte si cei mai umili saraci ai pamantului. Noi toti traim in Tara Umbrelor Mortii, osanda pacatului plana asupra noastra, dar a venit Mantuitorul Iisus, Lumina Lumii si toti cei ce il urmeaza au primit lumina vietii si se bucura de ea. Domnul Iisus a venit in lumea noastra pentru a sfarama jugul robiei. Eram cu totii robi ai pacatelor si patimilor. Dar binecuvantat sa fie Dumnezeu ca l-a trimis pe Fiul Sau sa ne dezrobeasca: "El ne-a izbavit de sub marea intunericului si ne-a stramutat in Imparatia dragostei Fiului Ma." (Col 1:13). Bucuria izbavirii din robia pacatului este cu mult, cu mult mai mare decat oricare alta bucurie. Copilasul Sfant Iisus e marea pricina a bucuriei noastre. El ne face nu o zi de sarbatoare, ci ne face viata intreaga o sarbatoare. In iesle, Copilasul Sfant era Darul lui Dumnezeu pentru noi toti. Cine l-a primit pe El se bucura nespus. Aceasta e o bucurie intensa. Ea se revarsa in glorificarea lui Dumnezeu. De Craciun unii se bucura de ceva iar altii se bucura de CINEVA, cei din urma au parte cu adevarat, de bucuria Craciunului. Tuturor va dorim "Sarbatori fericite" un "Craciun binecuvantat" si Dumnezeu sa va binecuvanteze!
Praznuita in fiecare an pe data de 25 decembrie, Nasterea Mantuitorului este de departe una dintre cele mai importante sarbatori ale Bisericii Ortodoxe. Din 15 noiembrie de cand se lasa postul cuvenit acestei sarbatori, dupa fiecare liturghie sau dupa fiecare vecernie, romanii ortodocsi canta cateva colinde. Aceasta traditie se pierde in negura timpurilor, dar se reia an de an cu aceeasi inaltare spirituala. Colindele sunt florile evlaviei crestine, pe care sufletele romanesti ale veacurilor trecute le-au adus ca prinos Domnului... In preajma Craciunului, dar mai ales in Ajun, se manifesta traditia colindatului. Cu mic cu mare, in grupuri constituite, romanii isi viziteaza prietenii, rudele si nu numai. Ii viziteaza, ii "colinda", se cinstesc cu tuica fiarta, cu vin, cozonaci si cu produsele porcului taiat de Ignat.
In judetul Arad, colindatul de Craciun imbraca forme extrem de variate dar, inainte de a aborda aceasta problema, trebuie sa punctam doua traditii care se inscriu intr-o mai larga respiratie universala.
POMUL DE CRACIUN
De fapt un brad impodobit cu beteala, globuri, luminite si dulciuri se gaseste in casa fiecarui crestin.
MOS CRACIUN
Imbracat ca atare, vine din Nordul indepartat pentru a aduce daruri copiilor cuminiti. Daruri care, indeobste, se pun sub pomul de Craciun. Pentru a rasplati darnicia Mosului, copiii pregatesc fel de fel de cantece si poezii. Revenind la colindatul efectiv - obicei destul de consistent astazi in zonele Savarsinului si Halmagiului - trebuie sa mentionam faptul ca aceasta traditie depasete ca vechime 1500 de ani. Originea o gasim in Bizantul secolului IV, unde, cu o zi inainte de Nasterea Mantuitorului se ajuna, se citeau in Biserica "Ceasurile mari" sau dupa cum mai sunt cunoscute, "Ceasurile imparatesti" (deoarece participau si imparatii, iar la noi domnitorii cu toata curtea), apoi slujitorii Bisericii mergeau din casa in casa cu icoana Nasterii, pentru a vesti praznicul de a doua zi. Evident, cantau cantece de preamarire a nasterii Mantuitorului (colindele de astazi).
DUBASII
O traditie care se manifesta si astazi in zonele de deal si de munte ale judetului Arad: Capalnas, Birchis, Savarsin, Rosia, Halmagiu etc. De ce numai aici? Deoarece acestea sunt zone de vanatoare, unde exista piei pentru confectionatul dubelor si multe dintre colinde se refera la actul vanatorii: "El s-o laudatu/ Mirea-i bun barbatu/ Ca o sagetare/ Cerbul sus la munte/". Dupa cum se poate vedea, limbajul colindelor este arhaic. O dovada in plus a vechimii acestora.
TURCA sau CAPRA
Este un personaj indispensabil dubasilor. Un om se mascheaza cu tesaturi impodobite sau cu piei, capul imitandu-l pe cel al caprei, cu doua bucati de lemn in locul gurii si care se izbesc unele de altele, actionate printr-o franghie. Manuita de om, capra poarta ritmul cantecelor, existand si un dans specific. Dubasii pornesc in ajunul Craciunului sa colinde prin sat. Sunt imbracati in port popular de iarna (cioareci, cizme, sube si caciuli impodobite cu beteala si, in anumite zone, cu cate o pana de fazan) si sunt organizati militareste: pe trei grupe, comandate de un caprar. Vai, gradele mai inalte apartineau nobilimii ... De obicei, dubasii fac repetitii cu o luna inainte, in casa unuia dintre ei (gazda dubasilor), pentru a invata colindele pe de rost si sa-si omogenizeze vocile. Dupa ce au plecat la colindat, in fata este turca (capra), urmeaza caprarul si cele trei siruri de dubasi. In spate este muzica si un om mai zdravan care poarta un sac pentru daruri. Intra din casa in casa si interpreteaza colindele care se preteaza (a flacaului, a fetei de maritat etc.) sau pe cele pe care le comanda gazda. Colindele sunt rasplatite cu fel de fel de daruri: cozonaci, carnati, tuica, vin sau chiar bani pentru platitul muzicantilor. De la o casa la alta, muzicantii canta "melodia dubelor", iar dubasii tin ritmul batand pe dube (tobe). Dimineata, dubasii participa la sfanta Liturghie de Craciun, apoi, de la Biserica tot satul merge la Caminul Cultural, unde incepe balul.
Miercuri, Palatul Copiilor Arad a primit o donatie importanta din partea Astra- Trinity Inc. Cercul de informatica a fost dotat cu inca 8 computere din partea firmei amintite. "Cadoul de Craciun a prins foarte bine, mai ales ca nu existau suficienti bani ca sa putem sa mai cumparam cel putin acum, tehnica de calcul. Dorim pe aceasta cale sa multumim celor de la Astra-Trinity Inc. pentru gestul pe care l-a facut", a spus Ecaterina Gerold, directoarea Palatului Copiilor Arad. Peste 300 de elevi sunt inscrisi la cercul de informatica al institutiei aradene, cursurile fiind gratuite. Practic, este specialitatea care a captat cel mai mare interes dintre cercurile Palatului Copiilor. Mircea Dorin Pavel, secretarul Consiliului, de Administratie al Astra- Trinity Inc., a afirmat "Invatamantul si Sanatatea sunt domenii care au nevoie de a fi sustinute. De aceea ne-am orientat in aceasta directie. Cele opt computere pot fi un mijloc de instruire pentru copiii de azi, speram noi, viitorii specialisti." Inca doua computere vor fi donate Spitalului Judetean si Sectiei Contagioase din cadrul Spitalului Municipal.
Directia de Sanatate Publica a convocat pentru ultima data in acest an Consiliul de Admininistratie. Au participat directorii de spitale din municipiu si judet, directorul Casei de Asigurari de Sanatate, Sabin Baltat, presedintele Sindicatului "Sanitas" Arad - Delia Bonca, presedinta Colegiului Medicilor - Maria Puschita si prefectul Gheorghe Neamtiu. Intr-o atmosfera destinsa, s-au discutat realizarile si nerealizarile anului si s-au acordat premii. Astfel, doctorul Radu Badoiu, directorul Spitalului din Gurahont, a primit o... rata muta, pentru meritul de a nu fi avut nici o reclamatie in acest an. Rate (dar nu mute!) au mai primit directorul Spitalului Judetean, dr. Vasile Bucur si Sabin Baltat.
Doru Tufis s-a nascut in 21 iunie 1951 la Bucuresti. Este absolvent al Conservatorului. A fost membru al formatiilor Sincron, Mondial si Romanticii. Luni, Doru Tufis a fost in Arad pentru a-si lansa un CD cu colinde. Cu aceasta ocazie, am avut o scurta discutie:
-Spuneti-ne cateva cuvinte despre activitatea dumneavoastra muzicala.
- S-ar putea spune ca activitatea mea muzicala se imparte in doua: pana in '89, cand am cantat in diferite grupuri, si dupa '89, cand a aparut deschiderea. Inainte eram cunoscut dar nu eram agreat, pentru ca nu acceptam toate textele criminale, vehiculate in acele timpuri, cantam muzica straina si aveam un look care nu corespundea deloc cu criteriile cenzurii. Dupa Revolutie, am facut muzica de toate genurile, de la pop la rap, dar nu a prins, pentru ca a fost o anticipare, iar rap-ul de exemplu trebuie sa emane de la tineri. Muzica a placut de la inceput, dar nu corespondea ca personaj. Apoi, a aparut "Natacha", care era privita mai neserios la inceput, dar dupa filmarea videoclipului am participat la "Cerbul de aur", in 1993, si am luat locul I.
- Inainte, ati mai luat parte la festivaluri?
- Da. In 1988, la Mamaia, cand am fost impins de la spate de un secretar de stat de la Ministerul Culturii. Atunci a fost un paradox. Practic, am debutat la festival in '88, ca participant, dar in '73 am fost la Mamaia cu Dida Dragan si "Romanticii", ca vedete in recital.
- Saptamana trecuta v-ati lansat noul album in Bucuresti. Acum, il lansati si in Arad. Ce ne puteti spune despre acesta?
- Albumul se numeste "Colinde fara anotimp", pentru ca si anotimpurile s-au bulversat. Am fost invitat la lansarea cartii lui Stefan Mitroi, si aici mi-a venit ideea de a transpune pe muzica versurile lui. Am stabilit niste genuri de muzica, care nu sunt specifice unui sezon anume; colindele sunt plecate in cautarea unui anotimp. Satul despre care se vorbeste aici exista, este in Teleorman, la fel si personajele, care sunt reale. Dar acest sat poate fi oriunde. Este o lucrare pur meditativa, care se asculta in intimitate, dar nu stiu ce efect va avea asupra publicului. Este o imbinare a mai multor stiluri muzicale, o viziune a unui roman despre traditii. Albumul e editat de Electrecord, muzica imi apartine, versurile sunt ale lui Stefan Mitroi, iar pictorii care au colaborat sunt familia Vesa. E o lucrare de cultura, o comunicare a unor artisti, iar purtatorul de cuvant pe note e Doru Tufis.
- Cum de ati ales Aradul pentru a lansa acest album?
-Aradul, si vestul in general, e un focar de cultura, publicul e foarte critic, pretentios, iar vestul a fost tot timpul un loc pentru examene profesionale. Scopul e promovarea lucrarii.
- Ce parere aveti de muzica comerciala, care se canta acum?
-E o "vraiste" sociala in muzica, care nu impiedica valorile. Cei care au o cultura muzicala vor controla fenomenul. Cunoscand, poti sa canti absurd, dar trebuie sa cunosti logicul.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
