Romania devine pe zi ce trece tot mai paupera. Cetatenii tarii, odata cu economia ce se afla in regres, saracesc si ei. Buzunarele sunt tot mai goale de bani, singurele resurse materiale ramase la dispozitia cetatenilor fiind bunurile cu valori financiare ridicate, cum ar fi bijuteriile, titlurile imobiliare sau mobiliare, obligatiunile de stat etc. Pastrarea acestora acasa reprezinta pe langa un cotidian stres moral, si unul fizic, legat de un pericol care poate surveni de pe urma unor hoti, ce dorind sa-si insuseasca aceste bunuri, le vor si gasi in casa. Depozitarea acestora in locuri sigure, lipsite de griji, in conditiile unor preturi modice, poate usura cu mult starea morala a detinitorului. Aidoma modelului vestic si bancile din Romania au inceput sa opereze cu anumite forme de depozit denumite "casete de valori". In Arad, Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) asigura pentru fiecare solicitant o caseta in care fiecare deponent poate sa-si pastreze orice forma de bilet de valoare sau bun material.Comisionul perceput de banca este, in functie de durata depunerii (de obicei un an), valoarea depunerii precum si marimea acesteia. Sumele percepute se platesc pe an si incep de la 30 de mii de lei /caseta si ating valoarea maxima de 330.000 lei/caseta. Siguranta acestor depozite rezida din faptul ca in lipsa titularului (la care se afla o cheie), nimeni nu va putea sa deschida caseta, cealalta cheie (orice caseta se deschide cu doua chei) aflandu-se la un reprezentant al bancii. Cele doua persoane se deplaseaza impreuna in locul amenajat casetelor de valori si abia dupa ce s-au introdus cele doua chei, "seiful" se poate deschide. Acest mod de depozitare a obiectelor de valoare efectiva sau numismatica, a fost posibil si datorita increderii de care se bucura BRD-ul din partea populatiei, odata cu trecerea celor 51 de procente din capitalul social in mana societatii franceze Societe Generale. Astfel, numarul de depozite bancare, dupa cum subliniaza directorul BRD Arad, Mihai Stoica, a crescut semnificativ in aceasta perioada a anului, una deloc prospera pentru cetateni, in conditiile in care darile catre stat afecteaza siguranta materiala a populatiei. Toate acestea au fost posibile datorita renumelui si credibilitatii noului actionar majoritar.
Compania Nationala a Cailor Ferate - CFR S.A. nu a intocmit nici pana astazi expertiza tehnica necesara pentru demararea lucrarilor de reparatii la podul feroviar din Micalaca. Din aceasta cauza, o comisie interministeriala, formata si din reprezentanti ai Companiei de cai ferate, s-a intrunit, zilele trecute, pentru a relua discutiile privitoare la podul CFR. Romulus Tasca, vicepresedinte al Consiliului Judetean Arad, care a participat la intalnirea de la Bucuresti, a declarat ca reprezentantii Companiei si-au exprimat inca o data intentia de a efectua reparatii capitale la pod. De asemenea, CFR mai prefera varianta de construire a unui nou pod la doar 16 metri de cel existent. Autoritatile locale nu sunt insa de acord cu nici una dintre aceste variante, pentru ca o reparatie capitala la pod (care, conform proiectului CFR, ar impune si inlocuirea infrastructurii) ar costa aproape la fel de mult ca si construirea unui pod nou in varianta propusa de autoritatile locale. De aceea, aradenii prefera alocarea unor fonduri suplimentare pentru construirea unui alt pod la 2 km de cel existent, traficul feroviar urmand sa ocoleasca Micalaca. Anul trecut, atat SNCFR cat si Ministerul Transporturilor au aprobat acest proiect, dar Bucurestiul s-a razgandit cand a fost pus in fata faptului de a aviza studiul de fezabilitate. Romulus Tasca a spus ca la intalnirea de la Bucuresti a mai fost propusa o varianta: efectuarea reparatiilor capitale fara a se mai inlocui infrastructura metalica. In felul acesta, lucrarile vor costa mai putin, podul va avea garantie doar cativa ani, iar traficul feroviar s-ar desfasura in continuare cu unele restrictii, urmand a se sustine proiectul agreat de aradeni in momentul cand vor exista destui bani pentru finantarea lucrarilor. Se pare ca pana la urma aceasta ultima varianta va fi acceptata si de Compania de cai ferate, care, datorita inchiderii podului feroviar, are pierderi zilnice la transportul de marfa si de calatori in valoare de circa 70 de milioane de lei.
Sebisenii beau apa din raul Valea Deznei. In urma cu peste doua decenii, specialistii in ape au decretat ca apa din acest rau este potabila. Exploatarea acestei surse de apa de suprafata s-a nascut din ratiuni economice. De ce sa mai foram, daca apa din rau este limpede ca cristalul? Apa dupa cateva operatii de tratare chimica era si este potabila. La acea vreme, punand in balanta cheltuielile, s-a optat pentru exploatarea la suprafata. Insa altele erau datele problemei atunci, cu totul altele sunt acum. Dezvoltarea unor obiective economice in amonte de uzina de apa Sebis, situata in localitatea Prajesti a accelerat poluarea. Mai mult, costurile tratarii apei s-au marit foarte mult. Astfel ca, administratia orasului Sebis s-a gandit la o alternativa. Primarul Gheorghe Feies ne-a spus: "In programul de investitii pe 1998 am cuprins si acest obiectiv. Proiectul a fost finalizat si lucrarile de forare pentru gasirea unor pungi de apa, corespunzatoare atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ au inceput. Norocul a facut ca putul cel mai bun sa fie chiar in curtea uzinei de apa de la Prajesti. Apa se afla la o adancime de peste 100 de metri si in plus nici nu mai trebuie tratata chimic. Debitul putului este de peste 5 metri cubi pe ora. Primaria Sebis este in tratative cu o firma timisoreana specializata in foraje. Pentru a asigura alimentarea cu apa a orasului Sebis trebuie sapate patru sau cinci puturi, la o adancime intre 105 si 140 de metri. Lucrarile ar putea fi finalizate in cursul acestui an. Si atunci, sebisenii vor putea sa bea apa din adancuri si nu de suprafata."
Din 6 ianuarie 1999, Ocolul Silvic Sebis - Moneasa are un nou sef in persoana domnului Gheorghe Mogos, care ocupa deocamdata doar interimar functia. Domnia sa a absolvit in 1982 Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, fiind apoi angajat pana in 1987 la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Caransebes. Din '87 pana in ianuarie 1999 a ocupat functia de inginer cu probleme de fond forestier la Ocolul Silvic Buteni. "In scurtul timp de cand sunt la Sebis, nu m-am lovit de probleme deosebite, activitatea desfasurandu-se normal. Am gasit aici un colectiv tanar, bine pregatit profesional, care stie si-si faca treaba." - ne-a spus noul sef al Ocolului Silvic Sebis-Moneasa. Personalul Ocolului, format din 29 de padurari, cinci sefi de districte, patru tehnicieni si un inginer-sef, trebuie sa acopere trei comune si orasul Sebis. Cele 17583 ha de fond forestier se intind pe raza comunelor Ignesti, Dezna, Moneasa si a orasului Sebis.
Paduri retrocedate. In baza Legii 18/1991, Ocolul Silvic a retrocedat 89 ha particularilor din zona. Dupa modificarea Legii 18, prin Legea 169/1997, au mai fost depuse la Ocol cereri pentru inca 4196 ha de padure. Urmeaza ca solicitantii sa dovedeasca cu acte dreptul la padurile solicitate. "Chiar daca n-au intrat toti proprietarii in posesia padurilor revendicate nu sunt cazuri in care sa se taie masiv padure. Izolat se mai incearca sa se fure cate o caruta de lemne", ne-a spus dl. Mogos.
Vanat si cabane turistice. Pe raza Ocolului Silvic sunt si trei fonduri de vanatoare; doua ale Romsilva si unul arendat catre AJVPS Arad. Se poate vana aici mistret, caprior si rareori cerb. "Avem si trei cabane in zone turistice deosebite, dotate cu tot confortul necesar, pe care le oferim spre inchiriere turistilor romani sau straini. Cabanele sunt amplasate la Dezna, Moneasa si Prunisor." L-am rugat la finalul discutiei noastre pe seful Ocolului Silvic sa ne spuna cateva cuvinte despre viata de padurar: "Este o munca frumoasa, dar are si greutati. Se desfasoara non-stop, fiind nenormata. Padurarii muncesc in conditii vitrege, si pe soare, si pe ploi, vant, ger, fara acoperis deasupra capului. Cu toate acestea viata merge inainte. Padurea este ca o femeie, daca nu o iubesti, te lasa."
Ieri, la pranz, in linistea lasata de PAX VARVARA, liderii politici aradeni din Coalitia guvernamentala s-au reunit intr-un Consiliu Politic. Motivul? Declansarea procedurii de transferare a Transportului Public si a ARTERMULUI, de la Consiliul Judetean la Primarie. Desi toti participantii au fost de acord cu necesitatea adoptarii unei astfel de hotarari, problemele legate de acest transfer sunt dintre cele mai delicate: patrimoniul nu este pe deplin clarificat, Primaria nu are bani pentru subventionarea acestor activitati, iar cetatenii Aradului risca sa ajunga sa stea in frig, fara nici o vina. Pentru a se preintampina intrarea intr-o sincopa nefericita, din care vor avea de suferit toti locuitorii municipiului, astazi, cate trei reprezentanti din partea CJA si CLM se vor intalni pentru stabilirea tuturor problemelor legate de acest transfer. Tot astazi, la pranz, se asteapta ca cei sase reprezentanti CJA si CLM "sa semneze un protocol" (Valentin Neamt). Un protocol care "va transfera incalzirea si transportul aradenilor din sarcina CJA in sarcina Primariei" (Dan Ivan).
Va asteptam la
o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
BRD Arad ofera clientilor casete de valori
S-a propus un alt proiect de reparatie capitala a
podului feroviar 
Incepand din acest an, sebisenii vor bea
"apa din adancuri"
"Padurea este ca o femeie, daca n-o
iubesti te lasa" 
Transportul Public si ARTERM-ul trec la primarie