In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
|
Atunci cand viata e prea dura cu noi, lovindu-ne din toate partile, nu stiu cum se face, dar brusc ne amintim de momentele placute ale copilariei, lipsita de griji, cand doar joaca ne umplea viata. Nu exista om care sa nu tanjeasca macar o data in viata dupa acei ani. De cate ori n-am auzit un prieten sau o cunostinta spunand: "Ce-as vrea din nou sa fiu copil! "Insa in zilele noastre, cand totul se invarte in jurul banilor, mai au parte oare copiii de o copilarie fericita.?
- In aceasta luna dedicata celor mici, am poposit la Palatul Copiilor, locul unde copii si adolescenti se joaca si invata sub indrumarea unor profesori inimosi, acolo pe unde, cu ani in urma, am trecut poate si unii dintre noi. Actuala directoare a acestei institutii, Ecaterina Gerold, ne-a vorbit deschis despre copii, despre pasiunile si nevoile lor.
- Dna Ecaterina Gerold, ce inseamna jientru dvs Palatul Copiilor?
- Cred ca nu exagerez cand spun: VIATA MEA.
- Stiu ca multi dintre copiii talentati de la cercurile Palatului Copiilor provin din familii mai sarace. Se ingrijeste cumva statul roman de aceste talente?
- Pana nu demult, cei care aveau rezultate deosebite la diferite cercuri, indiferent de starea materiala a familiilor, beneficiau de tabere gratuite la sfarsit de an scolar si primeau materiale suplimentare pentru lucru. Acum, datorita bugetului restrans al Ministerului Educatiei Nationale, nu am mai fost aproape deloc dotati, iar locurile din tabere s-au redus foarte mult. Mi-e teama ca in curand nu vor mai fi bani pentru cheltuielile de energie electrica, apa - canal, telefon etc. si atunci toate activitatile vor fi paralizate.
- Care ar fi cel mai mare regret al dumneavoastra?
- De fapt ar fi doua: as vrea sa fiu foarte bogata ca sa pot sprijini financiar pe acesti copii minunati care nu-si pierd vremea in fata jocurilor mecanice sau in fata telenovelelor si vin la Palat, iar mai apoi as vrea sa fiu mereu aproape de varsta lor ca sa-i pot intelege.
- Ati putea enumera cateva motive care sa-i determine pe parinti sa-si aduca la Palat copiii?
- Pai, ar fi mai multe. Mai intai, invata sa-si imparta rational si cu folos timpul liber. Apoi, isi pot descoperi si dezvolta aptitudinile si talentele. Unii au posibilitatea sa-si formeze deprinderi utile in viata, iar altii sa isi dezvolte fizicul armonios si sa duca o viata sanatoasa. Nimeni nu are nimic de pierdut daca urmeaza una din activitatile de la cercurile noastre
- Actuala generatie de copii va fi sare in stare sa schimbe ceva in aceasta lume murdara si corupta?. Credeti in puterea lor?
- Eu sunt convinsa ca nu imi vor insela asteptarile. Ma bazez pe, tenacitatea, perseverenta si gandirea lor sanatoasa. Insa parintii trebuie sa stie ca de cele mai multe ori copiii invata ceea ce vad la ei. Degeaba sunt inconjurati de cativa oameni cu un comportament coriformist (profesori sau prieteni), in timp ce mediul familial este unul murdar. Automat, copiii vor copia manifestarile negative ale parintilor lor.
- Aceasta este luna copiilor. Mai au ei astazi o copilarie fericita?
- Lumea copiilor este o lume aparte. Chiar si cei care spala parbrize sau ceresc la intersectii gasesc poate prin gunoaie jucarii aruncate...sau se joaca de-a v-ati ascunselea... Nu e drept, insa e adevarat ca problemele economice afecteaza copilaria multora. Dar traim noi, oare, intr-o lume dreapta?
Cadrele didactice care vor examina sau vor supraveghea elevii care vor sustine examenul de bacalaureat vor fi platiti in functie de numarul elevilor examinati sau in functie de numarul de ore prestate. Potrivit unui ordin al ministrului Educatiei,Presedintele va primii contravaloarea unui salar de baza lunar, in cazul in care comisia al carui presedinte este, va examina 100 de candidati si jumatate de salar, daca sunt mai putini de 100 de candidati.Vicepresedintele comisiei va fi platit in functie de numarul de ore obtinute din insumarea celor 15 minute acordate pentru fiecare elev examinat, iar profesorilor examinatori li se calculeaza cate 20 de minute pentru fiecare lucrare scrisa si cate 15 minute pentru fiecare candidat examinat la probele orale. In ceea ce-i priveste pe supraveghetori, pentru fiecare proba scrisa se calculeaza cate 5 ore destinate supravegherii candidatilor, iar secretarii comisiei vor fi retibuiti in functie de ore acumulat din cele 10 minute acordate pentru fiecare candidat. Presedintele, vicepresedintele si secretarii comisiei judetene, vor primii echivalentul a 72 de ore, indiferent de numarul candidatilor si al probelor.Toti acesti bani vor fi asigurati din fondul pentru salarii. Transportul si cazarea cadrelor didactice si ale elevilor vor fi asigurate din credite externe, mai precis, de la Banca Mondiala. Maria Pascalau, directoarea Inspectoratului Scolar Arad spune: " Nu putem spune, inca, suma care este necesara pentru a plati cadrele didactice care vor examina si supraveghea copiii si acest lucru din doua motive: in primul rand pentru ca banii vin din doua fonduri diferite - de la Banca Mondiala, pe de o parte respectiv pentru ca avem situatii in care o comisie va fi plimbata in mai multe parti, trebuind sa examineze intr-un loc, doi elevi, in alt loc cinci elevi"
Conducerea DGMPS Arad si cea a Agentiei judetene de ocupare si formare profesionala Arad (AJOFP), au expus ieri, intr-o conferinta de presa, problemele cu care institutiile mai sus mentionate se confrunte in aceasta perioada. Punctam pentru azi cateva dintre subiectele discutate, urmand ca in zilele urmatoare sa revenim cu amanunte.
La DGMPS Arad: Camera de munca va fi unificata cu Inspectoratul Muncii (se asteapta precizari); biletele de odihna-tratament au fost primite cu foarte mare intarziere si in numar extrem de redus, fapt ce a produs... tensiuni !; datoria totala pe care o au agentii economici aradeni fata de CAS, pensia suplimentara si fondul pentru agricultori se ridica la 98 de miliarde de lei (numai ARIS are 19 miliarde datorii); prin executare silita s-au recuperat 750 de milioane de lei; contrar zvonurilor, pensiile se vor indexa lunar tot cu 1,1%.
La AJOFP Arad: Conducerea institutiei este completa prin ocuparea (in urma concursului) a posturilor de director economic si de sef corp control; au fost puse in aplicare o serie de masuri active privind combaterea somajului: finantarea - Banca Mondiala cu bani provenind si de la Ministerul Muncii din SUA; a fost instituit un Grup de interventie rapida, care consta din servicii prompte pentru a veni in sprijinul unitatilor care disponiblizeaza colectiv si, in aceiasi timp, a disponibilizatilor.
Incepand din acest an, la Ineu se vor demara lucrarile de introducere a gazului metan. Din, spusele primarului Petru Feies, proiectul tehnic si caietul de sarcini sunt deja finalizate. Costul investitiei se ridica la peste douasprezece miliarde de lei. Cand vor putea renunta locuitorii Ineului la butelii sau la lemnele de foc e greu de precizat. Fiindca finalizarea lucrarii depinde de bani. Care, deocamdata, sunt la dispozitia... Guvernului. Chiar daca "cu bugetul actual ne-au dat in cap, l-am rugat pe senatorul Cretu sa ne sprijine in demersul nostru. Deocamdata avem promisiuni". Noi suntem convinsi ca ineuanii asteapta pasul catre fapte.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
... Recunosc: cele ce vor urma
mi-au adus aminte - nu fara parere de rau pentru ca, deocamdata, nu se mai repeta! - de
traditionalele, candva, "Zile Medicale ale Deznei", care au adunat, an de an,
contributii stiintifice deosebite in domeniul recuperarii neuromotorie infantile (si nu
numai!), zeci de personalitati ale vietii medicale romanesti si din strainatate - din
Basarabia, si pana in Anglia, Danemarca etc. - apoi vreo trei ministri ai sanatatii,
reusindu-se, aproape de fiecare data, sa se stabileasca adevarate programe de conduita
medicala si de colaborare viitoare, chiar la nivel national. ... Acum cateva zile mi-a
fost dat sa consemnez un alt mornent, o alta reusita - fireste, deosebit de impartante in
viata si munca de o viata a unui om, a unui medic, a unui adevarat profesionist si l-am
numit, acum si aici, pe Dr. CORNELIU BARSAN, conducatorul Centrului de Recuperare
Neuro-motorie din Dezna obtinerea, in data de 8 mai a.c. a celui de-al doilea doctorat in
medicina cu teza: "IATROGENIA CHIRURGICALA LA COPILUL INFIRM NEUROMOTOR". O teza
care atrage atentia asupra nasterii unei noi suferinte la acei copii care si asa au, in
viata lor, o condamnare. E vorba de o suferinta pe care poate sa o creeze un act operator
facut la un infirm neuromotor si care poate sa-i marcheze existenta pentru totdeauna,
nemailasand loc pentru recuperare. Se ajunge, practic, prin agravare, de la o infirmitate,
la o patologie noua, la o suferinta noua, pe viata, intrucat recuperarea nu este
intotdeauna operanta... Dar despre toate acestea (si nu numai) aveam sa discutam mai
pe-ndelete cu d-l Prof. Dr. Doc. PETRE RADULESCU, din Timisoara, o alta personalitate in
domeniu care a declarat, printre altele: - Gndurile mele despre doctorul Corneliu Barsan
izvorasc dupa o cunoastere si urmarire a devenirii sale de peste trei decenii. I-am intuit
forta creatoare inca din anii studentiei, iar timpul a sanctionat din plin intuitia...
I-am urmarit cariera, cum s-a cladit o personalitate medicala de notorietate, doctorul
Barsan fiind o autoritate nationala si, fara exagerare, un nume de referinta si in afara
tarii. Prezenta copiilor suferinzi, firavi si chinuiti din Basarabia, Germania, Austria,
Anglia s.a. sunt o marturie de necontestat. Atingerea starii de varf profesional s-a bazat
numai pe munca fara odihna intretinuta de dorinta hotarata de implinire pe un fond
etic-moral si a unei capacitati intelectuale deosebite... Daca ma intorc cu doua decenii
in urma ma intreb cum s-a putut un "copil-medic" sa aiba fantezia, sa viseze si
sa cuteze sa vada, sa inceapa si sa infaptuiasca, la o margine de-sat, la o margine de
deal, Centrul de Recuperare Neuromotorie de la Dezna. De unde a izvorat forta morala cu
care a convins administratiile care s-au succedat sa-i onoreze visul, cand - repet - totul
parea o aventura. Aventura implinita, a facut, de-a lungul anilor, ca mii si mii de copii
sa treaca, cu suferintele si sperantele lor si-ale parintilor, pe la Dezna, acolo unde
specialitatea de recuperare neuro-psihomotorie s-a dezvoltat cu medicul, iar medicul s-a
implinit intru desavarsire cu specialitatea. Domnule profesor, urmarindu-l, la rardul meu,
an de an, stiu si cate "palme" usturatoare a primit de la unii si de la altii,
stiu ca au fost si invidii si barfe si rautati, dar si enorme greutati de tot felul pe
care el a trebuit sa le infrunte. Poate ca toate acestea - care au lasat urme in sufletul
omului Barsan - au fost inerente intr-un suis pe care altii n-au reusit sa-l faca, au fost
ca o taxa, ca un impozit nemeritat de platit pentru ca el, doctorul Barsan, a fost si este
mai bun. Eu mi as ingadui sa spun ca el a inteles bine ca... un picior primit in fund
este... un pas inainte! Nu se poate ca o devenire spre varf sa nu creeze ... neplaceri!
Acum, la al doilea doctorat al sau stiu ce a investit si in aceasta teza. Dar tot atat de
bine stiu ca aceasta lucrare poate fi oricand baza, originea altor numeroase teze pentru
ca el a adunat un fabulos material clinic, personal. Nu cred sa mai aiba cineva in tara un
asemenea material de lucru la dispozitie. Teza de astazi e doar o farama din uriasa lui
realizare. ... L-am ascultat, din nou si pe omul si doctorul Corneliu Barsan vorbindu-mi
de nelinistea ce mereu o simte fata de patologie si de a fi mereu responsabil pentru
profesiune. "Doar framantarea te obliga sa poti deslusi ce se intampla in fizicul
copilului suferind, dar mai ales in psihicul lui" - zicea el printre altele si iar am
inteles ca doar acela care traieste cateva zile intre zidurile Centrului de la Dezna va
putea, poate, realiza grandoarea daruirii profesionale a unui om care - singur - de la
rasaritul pana la apusul soarelui este prezent - cu mintea si cu sufletul - intre micii
lui pacienti suferinzi. Numai asa a reusit o alta performanta de invidiat si greu de atins
in ultimii 10 ani din totalul de cazuri care-au trecut prin mainile lui, peste 12% au fost
recuperati pentru societate, timp in care, pe plan mondial, din cifre anuntate oficial de
Organizatia Mondiala a Sanatatii, procentul de recuperare neuro- psihomotorie este de
doar... 9,8%. ... iar doctorul CORNELIU BARSAN ramane - indiferent ce vor spune unii si
altii - un temerar neobosit la poalele Cetatii Dezna!