In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Unei fabrici de paine nu-i mai trebuie, de obicei, nici o prezentare pentru ca toata lumea are nevoie de paine. Painea este inca alimentul de baza la care nu putem renunta. Dar, pentru ca pretul painii a cunoscut o crestere continua, am dorit sa cunoastem si o parere autorizata; astfel, am stat de vorba cu directorul general al Armopan, Beju Constantin.
- Ce ne puteti spune in primul rand despre grau?
- Grau avem foarte putin, faina la fel, fapt ce explica in mod foarte clar cresterea pretului la paine. Totodata, nu putem neglija nici cresterea pretului la energie si la motorina, care de asemenea atrage dupa sine aceasta scumpire.
- Care a fost anul cel mai bun al fabricii?
- Cel mai prolific an a fost din '96 pana in '97. Productia agricola a fost corespunzatoare, fapt pentru care preturile au fost rezonabile, mult mai scazute decat nivelul inflatiei la vremea respectiva. Dupa '97 insa, lucrurile au inceput sa mearga din ce in ce mai prost. Cauza principala consta in scaderea productiei agricole. In acest sens, singurul vinovat este statul, care a pus agricultura "pe butuci". Painea nu se obtine decat muncind pamantul. Noi avem pamant bun, dar cine sa-l lucreze? Producatorii nu sunt stimulati in nici un fel, astfel ca s-ar putea ca la toamna sa avem surpriza ca nu se vor mai face insamantari:
- Care este pretul kilogramului de grau la recoltare?
- Acum pretul este de 2500- 3000 lei pe kg, fata de pretul graului din Ungaria care este de 1800-1900 lei la recoltare. Este normal ca in aceste conditii sa preferam sa luam graul din Ungaria. Dar si aici, daca solicitarile sunt mari, vor creste preturile. O alta cauza pentru care lucrurile merg prost, sunt dobanzile mari de la banca, fiscalitatea exagerat de mare. Sunt piedici fata de care statul ar trebui sa adopte o cu totul alta atitudine, de incurajare a producatorilor si nu de falimentare a acestora, prin taxele enorme care trebuiesc varsate lunar. Prin acest lucru, producatorii nefiind stimulati, se pierd, singura solutie devenind importul.
- Ce ne puteti spune despre productia anului 2000?
- Productia agricola pe anul 2000 este destul de compromisa datorita cantitatii mici de cereale. In acest sens, inundatiile si seceta au avut un cuvant foarte greu de spus. Datorita acestor cauze; incepem sa nu mai fim competitivi cu produsele din Ungaria. Graul de la producator fiind scump, se prefera sa nu se mai lucreze cu morile autohtone, ci sa se ia faina din Ungaria.
- Ce masuri ati luat in legatura cu restructurarea personalului din fabrica, reorganizarea fabricii in general, care este productia zilnica de paine?
- Actualmente se fac 20 tone de paine pe zi, fata de 30-40 tone care se faceau in 97. In privinta personalului, in decurs de 4 ani, acesta a fost redus de la 300 muncitori, cu 2/3 din acest numar. Cauza acestei reduceri este lipsa materiei prime, adica lipsa graului. Piete de desfacere exista, dar in conditiile in care lipseste materia prima, nu putem asigura cu produse aceste piete, iar cand materia prima a exista tot am fost in pierdere pentru ca s-au facut importuri de care nu era nevoie, plus ca nu erau protejate de taxe vamale. Acest preturi din import au fost mai mici decat ale noastre, fapt care ne-a dezavantajat enorm. Pot sa mai spun ca la morile noastre se lucreaza la 30 la suta din capacitate in general, iar in tara se lucreaza la 50 la suta din capacitate, desi avem mori cu tehnologie de ultima ora.
- Care va fi pretul painii daca aceasta se va scumpi din nou?
- Daca faina costa 6000/kg plus TVA, acesta ar putea ajung probabil la 12.000 lei pe kg, dar vom face tot ce se poate pentru ca pretul painii sa ramana rezonabil. Singurul lucru de care avem nevoie este GRAUL. Noi spunem ca pamantul nostru este inca rodnic, iar omul care-l munceste inca harnic Doar cei care raspund de agricultura nu stiu, sau nu vor sa stie ce au de facut, uitand ca painea esti prima care se pune pe masa.
In decursul acestui an va deveni operational, in Arad, un dispecerat pentru situatii de urgenta. Acesta va coordona activitatile pompierilor, ambulantei si ale protectiei civile. Dispeceratul va fi coordonat de catre Consiliul Judetean Arad, in calitate de autoritate publica. Finantarea proiectului va fi asigurata de fundatia germana THW, care va realiza dotarea centrului. In acest scop, a avut loc o intalnire intre vice presedintele Consiliului Judetean, Claudiu Cristea, si o delegatie a THW, din landul Renania de Nord, Westfalia.
In faza actuala, romanul este tipul cetateanului stresat in special de lipsa bunastarii materiale. Printre altele, intrebarea "cu cat s-a mai scumpit cutare produs? " este atat de obisnuita incat si-a pierdut demult intelesul infiorator; pot sa spun ca s-a dobandit un fel de imunitate in privinta cresterii preturilor fata de care cetateanul de rand nu mai are nici o reactie, ramanand total apatic. In vara aceasta nemilos de fierbinte, ne-am gandit sa intram si noi undeva unde este mai rece. La Frigorifer totul e curat, rece si igienizat. Directoarea fiind plecata in concediu, ne-am adresat sefului Serviciului Desfacere, Marius Aconi. N-am pus o intrebare anume, ci una generala: care este situatia pe ansamblu in aceasta unitate.
"Primul lucru pe care trebuie sa-l spun, stiu ca nu este pe placul nimanui - dar asta este, din pacate, realitatea: carnea si produsele din carne s-au scumpit cu 8 la suta incepand cu data de 19 iunie. Sigur ca intereseaza pe toata lumea, motivele acestei scumpiri: cel mai puternic motiv, cel care afecteaza pe toata lumea, este cresterea pretului la energie, iar al doilea este ridicarea pretului la cereale, datorita secetei"
- Cum obtineti materia prima?
- De la producator, adica de la populatie -marea majoritate-, de la Complexul Palota de la Oradea, de la Bontida de langa Cluj, iar restul din Ungaria. Mentionez ca materia prima este putina, pentru ca au fost lichidate complexele de porcine si bovine din tara.
- Ce preturi oferiti producatorilor?
- Pentru un porc viu de 80-90 kg se plateste 14.500 lei pe kg, cel de l30-150 kg este platit cu 15.000 lei/kg, iar pentru greutatea de 130 kg, care reprezinta greutatea perfecta, plata este de 16.000 lei pe kg.
Despre calitatea carnii ne-a informat tehnologul Laura Muateanu.
-Calitatea porcilor nostri nu se poate compara cu a celor din Ungaria. Rasa noastra de porc este degenerata, pentru ca nimeni nu se mai ocupa de aceasta problema. Se poate considera ca acesti porci nu sunt porci de carne, asa cum sunt cei din Ungaria. La Frigorifer se sacrifica 60-70 porci pe zi si 3 - 4 vaci pe saptamana,
-Cu cat este platita carnea de vita?
-Vita in greutate de pana la 380 kg este platita cu 11.500 lei/kg, iar taurasii care depasesc aceasta greutate sunt platiti cu 12.500 lei/kg, dar carnea de vita este folosita, in general, la amestecurile diferitelor preparate. Ceea ce s-ar cere, in mod deosebit, este ca materialul genetic sa fie imbunatatit prin crestetea prcentului de carne si scaderea procentului de slanina.
-Cum stati cu restructurarile de personal?
-Am facut reduceri, intr-adevar; acum suntem140 de oameni in total. De exemplu, la sectia preparate, din 30 muncitori, au ramas doar 12. Am inteles deci, ca problema principala este politica dezastruoasa a guvernului care nu acorda subventii unui sector economic vital, agricultura. Producatorul nu mai este interesat de cresterea animalelor, pentru ca, datorita pretului la cereale, practic, nu mai face nici o afacere.
Despre actualizarea preturilor la carne in urma scumpirii cu 8 la suta, ne-a relatat in continuare seful Desfacerii, Marius Aconi:
-La cotletul fara os si slanina pretul este de 74.000 lei/kg, antricot 48.200 lei/kg, ceafa 46.800 leil/kg, parizer 21.500 lei/kg. In ceea ce priveste carnea de vita, costa 85.000 lei/kg, pulpa de vita 37.509 lei/kg, iar vrabioara 45.000 lei/kg. Toate acestea reprezinta preturi cu ridicata la care se adauga TVA-ul.
-Din cate incinte si spatii frigorifice se compune Frigoriferul ?
-Este format din sectia Sacrificare si Matarie, sectia Transare, sectia Preparate si Spatii frigorifice mari pentru depozitarea carnii la -18 grade . Deoarece din lipsa materiei prime spatiile frigorifice sunt acoperite doar de un procent de 50 la suta din capacitate, restul de 50 la suta din aceste spatii sunt disponibile pentru inchiriere cat si pentru servicii de sacrificare, fabricare de preparate, refrigerare.
-Datornici aveti?
-Avem cativa: grupul de pompieri care ne datoreaza vreo 70 de milioane, Metro si S.C. Aralia.
-Se mai preconizeaza vreo scumpire a carnii in aceasta perioada?
-Sigur, cat de curand, motivele vi le-am spus: cresterea pretului la energie si la cereale, astfel ca va urma o scumpire de pana la 30 la suta a carnii si a produselor din carne.
-Concluzia nu mai e nevoie s-o scriem.
Cincizeci de firme de confectii (textile si pielarie) reprezinta o garantie ca absolventii tuturor formelor de scolarizare din Grupul Scolar de Industrie Usoara Arad au locurile de munca asigurate. Grupul Scolar, cunoscut si sub numele de "Liceul textil" are, in anul scolar 2000-2001, urmatoarele forme de invatamant:
*Liceu cu profil tehnic (tehnician in industria textila): 2 clase cu 50 locuri (tehnician in induslria textila), 1 clasa cu 25 de locuri (tehnician in industria pielariei), pentru clasa a IX-a, curs de zi. Pentru cursul seral (clasa a XI-a), 2 clase cu 50 de locuri (confectii imbracaminte si confectii incaltaminte).
*Scoala profesionala, pentru anul I, curs de zi, are 5 clase cu 125 de locuri (confectioner produse textile); 2 clase cu 50 locuri (confectioner articole din piele) si 1 clasa cu 25 de locuri (mecanic utilaje si instalatii in industria usoara). 100 de locuri reprezinta clase cu contract la "Artex", "Moda S.A.", "Pielarul".
*Scoala postliceala (cu taxa) are 1 clasa cu 25 locuri (pregateste tehnicieni).
*Scoala de maistri are 1 clasa cu 25 locuri. Inscrierea in clasa a IX-a si in anul I scoala profesionala se face pe baza certificatului examenului de capacitate, in perioada 15-27 iulie 2000.
Grupul Scolar detine camin si cantina proprii, conditii dintre cele mai bune. Sediul Scolii se afla pe str. Sava Tekelija, nr. 1, Arad.
In urma Ordonantei 40/2000, care vine ca o completare la Ordonanta 102/ 1999, incepand cu luna ianuarie a anului 2000, asistentii personali ai persoanelor cu handicap sunt transferati in interes de serviciu la Primaria locala, primind un salariu de aproape 750.000 de lei, din bugetul local. Singura diferenta este intre persoanele nevazatoare si cele cu alt handicap, mai precis intre modul de plata al asistentilor personali ai acestora. Daca persoanele cu handicap beneficiaza de asistenti, cei nevazatori beneficiaza atat de insotitori, cat si de asistenti personali. Insotitorii primesc o indemnizatie de 400.000 lei, care este platita de catre Inspectoratul pentru Handicapati, pe cand asistentii primesc un salariu platit de Primaria locala. In prezent, toti asistentii si insotitorii si-au primit salariile si indemnizatiile integral.
Dacia 30 iunie - 6 iulie Baietii nu plang niciodata - (SUA) Muresul 30 iunie - 6 iulie Totul despre mama - (SP) Arta 30 iunie - 6 iulie - Sala A Un tatic gozav - (SUA) Arta 30 iunie - 6 iulie - Sala B Inspector Cadget - (SUA)
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
FILMELE SAPTAMANII