In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Kirchweih-ul (sau Kerwei - intr-o grafiere mai romaneasca) este o sarbatoare anuala, foarte veche, avand un substrat religios (in speta, catolic). Deosebirea dintre Kirchweih si, si zicem Ruga banateana, e ca prima dintre ele e mai legata de Biserica si, deci, presupune un anumit ritual. Nu vom insista asupra detaliilor cu caracter mistic, vom spune doar ca Kirchweih-ul de anul acesta, de la Arad, a inceput la ora 9,00, ora la care Cercul cultural Banat- JA-Romania a organizat hramul bisericii din Aradul-Nou, care, de acum se numeste Kirchwih.
Reportajul noastru incepe la ora pranzului, cand Cercul a organizat o masa festiva, cu invitati din randul Consiliului Judetean, Inspectoratului Scolar etc. dar, mai ales, cu reprezentanti ai diverselor foruri din cele 18 tari europene unde Cercul cultural activeaza. Inaintea programului cultural traditional din curtea Liceului "Adam-Muler Guttembrun ", atmosfera era una neobisnuit de cosmopolita. In afara de germana, care se vorbea cu predilectie, cei aproximativ 250 de participanti de varste cuprinse intre doi ani (micuta Teodora, imbracata ca o papusa si cu o coronita de flori pe cap, a fost, de departe, personajul cel mai admirat) si vreo 70, cati trebuie sa aibe venerabilul Hans-Georg Heisserieh, din partea Ambasadei Danemarcei, vorbeau; cu lejeritate in vreo sapte - opt limbi. Ne-am centrat curiozitatea pe trei intrebari, mai "lejere", dat fiind faptul ca evenimentul era unul de gen festiv, recreativ si, aposteriori, creator de buna dispozitie:
1.Care e diferenta intre un Kirchweih si o sarbatoare traditionala romaneasca?
2. Se simte etnicul minoritar, in Romania, ACASA?
3. Tanarul german are nevoie, pentru a intelege democratia, de cei 20 de ani prezisi de Brucan?
Iata ce ni s-a explicat: Pompilia Szellner, presedintele Banat-JA - filiala Banat: "Prin Kirchweih, tineretul minoritar german incearca sa-si pastreze cultura si traditia, ceea ce etnicii germani din Arad cred ca au reusit de sute de ani. Kirchweih-ul tine de pastrarea identitatii, dar si de conceptul de "miteinander" (impreuna), pentru ca noi credem mult in solidaritate interetnica. Trebuie sa-ti iubesti aproapele dar, pentru aceasta este necesar ca intai sa-l cunosti... Da, ne simtin cu adevarat acasa in Romania... Nu cred ca cei 20 de ani brucanieni ni se potrivesc si noua. Tanarul german a avut prilejul si inainte de '89 sa aiba un contact direct cu democratia vestica... " Ana Gertrude Hudetz, vice-presedintele Cercului: "Intotdeauna am considerat Kirchweih-ul mai presus de o Ruga banateana. Sarbatoarea Rugii e una a intregii comunitati, cat timp Kirchweih-ul e doar a Bisericii. Eu ma simt acasa in Romania, ca de altfel peste tot..." Palma B., o tanara etnica germana, eleva la Liceul german: "Eu ma simt, aici, la fel de "acasa" ca in Germania. Nu stiu sa raspund la restul intrebarilor, dar mi le voi nota si voi medita la ele." Profesorul Dieter Klein, de la Liceul german este acel tip de intelectual neamt, pe care ai ocazia sa-l vezi doar in filme. Asa ca ne permitem o intrebare mai savanta: "Este o intamplare faptul ca Immanuel Kant, un neamt pur-sange, a pus in circulatie categoria filosofica numita "alteritate"? "Nu, nu e deloc intamplator. Kant, de altfel, a punctat ceea ce un intreg curent filosofic foarte vechi a gandit si de care s-a ocupat. Koningsberg-ul (aflat, azi, in Rusia) era locul de meditatie al lui Kant, dar si un orasel, gen Curtici, extrem de cosmopolit. Ideea de "celalalt" e, asadar, o preocupare a gandirii germane de veacuri si suntem mandri de asta " Cum nemtii sunt (si) un popor muzical, dineul festiv s-a mutat in curtea Liceului german, unde s-a cantat si s-a dansat... La ora 20,00 a inceput balul, caci "Daca-i Kirweich - bal sa fie"
Ziua zootehniei, sarbatorita sambata la Targul Agromalim, a trezit curiozitatea aradenilor care s-au inghesuit sa vada cele mai frumoase exemplare bovine din judetul nostru. Atractia a fost, fara indoiala, premierea celor mai reusite taurine. La concurs au participat 36 de animale, 20 dintre acestea provenind de la trei ferme de elita: SCA Utvinis-Ferma Vladilact, SCPCB Mures si Romgera SA Santana, celelalte 16 fiind proprietatea a noua crescatori din municipiu si judet. Din comisia de bonitare au facut parte Dan Neata, reprezentantul Agentiei nationale de ameliorare a reproductiei animaliere din zootehnie, Ana Filip, inspector judetul Timis si Balcaj Ioan, inspector din judetul Bihor. In urma deliberarilor, castigatoare a fost desemnata vaca Aurica apartinand fermei Vladilact, premiul fiind de 1.800.000 de lei. Aurica a produs la a treia lactatie 10.012 litri de lapte pe an, adica un vagon. S-a mai facut si premierea pe grupe, astfel clasamentul la vaci multipare (mai mult de doua fatari) este urmatorul:
l. Marinela-SCPCB Muresul; 2. Diva- Vladilact; 3. Felicia-Romgera. Doi crescatori individuali au fost premiati cu mentiuni: Ivanca Fiica cu vaca Mandra si Moisa Covaci cu vaca Boti.
Castigatoarele la grupa vaci primipare sunt: 1. Beby- Vladilact; 2. Oltea-SCPCB; 3.Zena- Vladilact; mentiune Floricuta proprietatea lui Ioan Dolga. Junincile au fost si ele premiate:
1. Craciunita-Mihai Brici; 2. Zica- Vladilact; 3. Adinuta-Romgera; mentiun Steluta-Ioan Dolga. La vitele ierarhia a fost urmatoarea:
1. Magda-Romgera; 2. Dinc Vladilact; 3. Lili-Mihai Brici; mentiun Diana-Ioan Dolga. La aceste grupe catigatoarele premiului au fost recompensate cu 1.000.000 de lei, locul doi cu 800.000 de la locul trei cu 500.000 de lei iar mentiunile au primit 400.000 de lei. Din pacate, oficialitatile locale nu au onorat cu prezenta aceasta manifestare, lucru care a nemultumit si reprezentantii Asociatiei Crescatorilor de Taurine din Romania. Iata ce ne-a declarat Traian Salajanu, vicepresedintele filialei Arad a asociatiei: "Prin neparticipare ne-a aratat sprijinul pe care nu il acorda zootehniei si agriculturii. Ne-au aratat dispretul si dezinteresul lor. Ca sa nu mai spun, ca niciodata nu ne-au intrebat cum o mai ducem, nicidecum de ce avem nevoie ca sa supravietuim. " Ar fi bine de remarcat faptul ca in zootehnie judetul nostru se numara printre fruntase, in Arad existand 10 ferme de elita Vladilact ocupand locul intai pe tara la rasa Baltata Romaneasca.
Intr-adevar, vara aceasta s-a remarcat prin grade ucigase, dar se pare ca toamna incepe sa-si arate fata mai mult sau mai putin ruginie. Incepem, din pacate, sa ne gandim la caldura binefacatoare din calorifere, atunci cand soarele isi ia adio, pentru vreo cateva luni bune, de la noi. Cred ca este normal sa ne intereseze cum vom trai, sub acest aspect, de la sfarsitul toamnei, incolo. Pentru ca in acest sens, nu ne putem adresa decat unei singure institufii, CET, am stat de vorba cu liderul sindical, Traian Deliman: "Nu mai este nevoie sa spun ca mult discutatul Conel s-a divizat in mai multe societati de sine statatoare, printre care intram si noi, Termoelectrica. Bineinteles ca apartinem in continuare de Ministerul Industriei, dar gospodarirea in sine ne apartine. Pe plan local, pot sa spun ca ne asteapta o iarna extrem de dificila. Afirm acest lucru, pentru ca, trebuia, inca din luna mai, sa avem deja pregatit stocul pentru iarna anului 2001. Din pacate nu avem nimic, tot ce am avut s-a consumat, depozitul de combustibil este gol, daca maine ar veni frigul, suntem de-a dretul descoperiti. Problema nu este legata de achizitionarea combustibilului ci de faptul ca nu avem posibilitatea financiara sa-l cumparam. Necesarul de caldura pentru aceasta iarna, presupune o cantitate de aproximativ 950.000 tone carbune. Diferenta fata de anul trecut este ca, daca pana atunci am putut achita esalonat pretul pentru combustibil, acum plata trebuie facuta integral si anticipat, totodata. Or, noi nu dispunem de suma necesara pentru plata combustibilului necesar pentru aceasta iarna, una dintre cauzele cele mai profunde, in acest sens, este faptul ca societatile care ne sunt datoare, nu s-au achitat nici pana acum fata de noi, pentru ca, cele mai multe sunt falimentare, sau nu au nici un profit din care sa-si poata permite achitarea acestor datorii. In aceasta situatie se afla IMAR, SERE, UTA, ARIS, ASTRA CALATORI, SC CARNE, SANEVIT si alte cateva societati. Cred ca s-a inteles ca este vorba de cateva zeci de miliarde pe care nu le putem recupera. O alta cauza este si faptul ca pretul la energie creste continuu, si, in mod sigur, datoriile vor creste in mod nemijlocit. Numai cu pacura nu se poate iesi din iarna." Din pacate, suntem deja in septembrie, peste o luna si jumatate, poate mai repede va fi nevoie de caldura, iar CET nu are combustibil in depozit, pentru ca nu dispune de bani...Totusi, pe cine ar trebui sa intereseze aceste probleme vitale pentru populatie, in timpul iernii? Primaria, Consiliul judetean, Prefectura nu pot ramane indiferente in fata acestei situatii scandaloase. Probabil, inca se mai poate face ceva si nu e prea tarziu. Vom reveni.
In goana dupa senzatii tari, tinerii aradeni, ne referim la o anumita categorie a acestora - au ajuns adevarati specialisti in alchimie. Dar si un pericol social. Combinand diverse medicamente cu alcool, ei obtin un amestec care da efecte euforice si halucinante asemanatoare drogurilor. Culmea este faptul ca medicii si farmacistii au aflat despre natura si efectele acestor preparate din intamplare, de la copiii sau parintii acestora. Intrucat in mediile farmaceutice, efectele amintite si implicit combinatiile care duc la ele, erau pana mai ieri necunoscute, lipsind din literatura de specialitate. Se crede ca tinerii au descoperit coctailurile in urma mai multor incercari de a crea preparate care induc buna dispozitie si diverse stari euforice. Domnul Constantin Bodea, presedintele Colegiului farmacistilor din Arad, ne spune ca mediile medicale si farmaceutice aradene au fost surprinse la aflarea acestor cazuri. Tinerii reuseau sa intre in posesia medicamentelor (desi acestea se elibereaza pe baza de reteta) deoarece pretul tabletelor este mai mic decat al unui pachet de tigari straine. Domnul Bodea atentioneaza la modul cel mai serios toti farmacistii sa nu (mai) elibereze medicamente fara prescriptii medicale. "Daca vrem sa ne mai putem plimba linistiti pe strada, sa nu ne fie frica in orice clipa ca vreunui membru al familiei i se poate intampla ceva grav, atunci trebuie ca toti sa luam pozitie impotriva acestui flagel. Precizez cu toata seriozitatea ca o persoana dependenta este un adevarat pericol social, ea fiind in stare de orice pentru a-si procura drogul" - declara dl. Bodea.
Rafinati cunoscatori ai muzicii de jazz, dar nu numai, l-au ascultat vineri seara, la Clubul "Frontiera", pe Mike Krstic, un pianist de exceptie. Pana dupa miezul noptii, muzicianul american de origine sarba a electrizat numeroasa audienta, alaturi de contrabasistul Johnny Bota si de bateristul Dinu Simon. Succesul acestui concert eveniment s-a datorat si organizatorilor - Pyjama's Advertising.
- Concertul din seara aceasta nu este primul pe care il sustineti la Arad...
- Sunt pentru a doua oara la Arad. Am mai avut un concert tot in Clubul "Frontiera", in februarie 2000. De data aceasta insa publicul este mai numeros si pare intr-adevar interesat de ce se intampla aici. Este o atmosfera extraordinara, ceea ce dovedeste ca europenii formeaza o comunitate din ce in ce mai stransa.
- Credeti ca Aradul este un oras european ?
- M-am plimbat prin oras cand am ajuns aici si mi-am dat seama ca seamana mult cu Viena sau cu un alt oras european vechi din Cehia, Ungaria, Austria. Este frumos si curat, magazinele au produse de calitate, oamenii sunt deschisi.
- Ce ne puteti spune despre muziea romaneasca ?
- Tot ce stiu este legat de muzica de jazz din Romania. Am cantat la Timisoara si cunosc muzicieni de jazz din Bucuresti. In privinta publicului de jazz din Romania, pentru ca acesta sa creasca, e nevoie de concerte regulate de jazz intr-un anumit club, de programe de jazz la radio si la televiziune.
- Dar credeti ca trebuie largit publicul de jazz ? Nu este jazz-ul o muzica destinata elitetor?
- Intr-adevar, jazz-ul - ca si muzica clasica, nu se adreseaza maselor, ca muzica rock, pop sau folk. Jazz-ul este o muzica pentru oamenii care au urechea formata, care au o anumita inclinatie ca sa aprecieze o muzica strict de ascultat, nu de dansat. Si fiind o muzica de improvizatie, ca sa o urmaresti trebuie sa ai cunostinte de istorie a jazz-ului, sa iti cultivi gustul colectionand discuri sau CD-uri, inconjurandu-te de oameni care au si ei aceasta pasiune. Jazz-ul are o traditie indelungata cu care trebuie sa te familiarizezi ca sa il apreciezi in sensul bun, dar acest lucru necesita efort.
- Un ascultator de jazz are nevoie de o solida educatie de specialitate, deci...
- Categoric. Pentru inceput trebuie sa mergi in magazine de muzica si sa o iei metodic, chiar alfabetic. Acest lucru este mai usor de facut in orasele mari, unde viata culturala este mai ampla. Din pacate, Europa de Est a avut o traditie indelungata de izolare culturala si este destul de greu sa obtii "literatura de specialitate". Modalitatile sunt diferite pentru est - europeni - prin discutii, iti inregistrezi tu casete, intrebi... Nici programele de mass-media nu iti ofera prea multe informatii.
- Apropo, ce parere aveti despre muzica din ziua de azi de la televizor si radio?
- E comerciala. Nu ii prea acord atentie - cand deschid televizorul, ma uit la fotbal Nu ascult nici radio, am CD-urile mele de jazz-uri clasice. E trist ca in America statutul unui muzician de jazz este atat de scazut. Americanii nu prea apreciaza arta sofisticata in general. Criteriul valoric nu functioneaza aproape deloc, totul se reduce la cat vinzi. Astfel, muzicieni cunoscuti de jazz au trecut la alte genuri mai comerciale, pentru a castiga popularitate.
- Dar isi un jazzman popularitate ?
- Popularitate printre cei care cunosc si canta jazz, o popularitate... restransa. Unui jazzman ii pasa de ce cred ceilalti muzicieni de jazz despre el, nu de ce crede omul de pe strada. Insa, daca isi schimba genul, trecand la pop, de exemplu, o face din motive financiare. In societatea de consum in care traim, sa castigi mai putin implica multe - sa locuiesti intr-un cartier mai sarac, sa ai o masina mai ieftina, sa iti educi copiii la o scoala mai proasta. Putini muzicieni de jazz isi pot permite sa ignore toate aceste lucruri.A consemnat Catalina Latu
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
