In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Acum totul e verde, proaspat, frumos la Adea. In urma cu patru saptamani insa, totul era acoperit de apa. O apa urat mirositoare si tulbure si devastatoare. A intrat in case trezind copii, speriind batrani, fugarind animale, distrugand recolte. Pana si-n peretii Bisericii Ortodoxe din sat a ajuns la o inaltime de 40 cm surpand unul dintre ziduri. Excelenta sa a inmanat personal bunurile aduse satenilor loviti de ape. "Eram in case si apa a fost de-un metru. Gradina s-a distrus. Io am prins si-n '70" ne-a dezvaluit intr-un suflet Sabina Moldovan, una din satence, venita in fata Capelei Ortodoxe, unde, impreuna cu alti sateni asteptau sosirea ambasadorului S.U.A. la Bucuresti James Rosapepe. De ce el? Pentru ca sensibilizat de durerea si pierderile suferite acesti oameni, impreuna cu Nicholas J. Chakos de de Organizatia Internationala
pentru Caritatea Crestin-Ortodoxa a venit la Adea cu niste ajutoare constand in alimente, detergent, sapun si altele. La fata locului au fost prezenti si primarul comunei Sintea Mare, Gheorghe Bibe, preotul satului Adea, Petru Dragan, Preafericitul Timotei Seviciu, Episcopul Aradului. Delegatia a fost primita cu multa caldura de catre localnici, care, au avut ocazia sa schimbe si cateva vorbe cu ambasadorul SUA la Bucuresti. "Vrem doar sa spunem ca inimile noastre sunt alaturi de cei afectati" a spus Excelenta sa intelegand durerea ce se citea pe chipurile satenilor. Intr-adevar, Dumnezeu nu doarme. "Sunt foarte fericit pentru ca ortodocsii din America au putut colabora cu ortodocsii romani pentru a acorda un ajutor celor in suferinta; Ajutorul oferit astazi este la o scara mica dar este baza necesitatilor intr-un ajutor" a afirmat James Rosapepe dupa care a conclusionat "Imi dau seama din cate am vorbit cu localnicii ca mai sunt multe de facut". Este adevarat. Culturi distruse, case ce trebuiesc reconstruite, sperante ce asteapta sa fie regasite. Oare cati dintre noi nu viseaza la o casa, o gradina, un loc numai al nostru pe care sa ni-l realizam asa cum vrem. Dar daca dupa o munca de o viata totul se pierde in cateva zile sau chiar ore... Si daca nu nvem nici o posibilitate de a recladii totul? Ce ne ramane? Speranta? Speranta in ce? In mila celor din jur? In omenia lor? In Dumnezeu? Oricum, noi multumim Excelentei sale, ambasadorul James Rosapepe pentru gestul nobil pe care l-a facut.
Salariul mediu la Astra-Vagoane Marfa este de 250 de dolari pe luna
Astra-Vagoane Marfa este unica privatizare la scara mare care a reusit in Arad. Unii spun ca in zona. Dar salariatii sunt mandri ca este privatizarea cu care Romania a dat lovitura. Dupa sosirea investitorilor la Astra, nivelul de trai si conditiile de munca s-au imbunatatit. Americanii de la Trinity au reusit sa-l invinga pana si pe Silviu Brucan, care afirma ca romanii vor avea o leafa medie de 150 dolari pe luna probabil in urmatorii 4 ani. Acum, la Astra-Vagoane Marfa salariul mediu este de 250 dolari. Asa cum era de asteptat, la scurt timp dupa ce Trinity a achizitionat pachetul majoritar de actiuni la Astra-Vagoane Marfa Arad a inceput sa apara aparatura moderna. Salariatii isi amintesc si acum si zambesc cand au venit prima oara americanii prin fabrica, au vazut cum se lucreaza in anumite locuri si s-au mirat ca aparatura respectiva mai functioneaza si nu se afla in muzee ale tehnicii. "Au inceput sa apara efecte ale retehnologizarii", a declarat liderul sindical Ionel Rusu.
Conditii de munca imbunatatite
Din punctul de vedere al sindicatului, la Astra conditiile de munca s-au imbunatatit. Au fost achizitionate calculatoare moderne de ultima generatie, care sunt superioare celor detinute la Dallas de catre firma americana Trinity. Peste 300 de persoane au fost disponibilizate, toate fiind de pe posturi indirect productive. "Ne da tehnica afara", au suspinat oamenii. Ei au inteles ca nu partea americana a dorit restructurarea. Dar, prin aducerea de tehnologie, locurile lor de munca practic se desfiinteaza. La plecare, fiecare fost angajat a primit net 21,5 milioane lei in mana, nu drept compensatii, ci bani dati de Astra. Daca doresc sa se recalifice in alte meserii foarte cautate, pot fi angajati inapoi fara sa li se ia banii dati. Dupa cum spunea Ionel Rusu, liderul sindical, la Astra se vor produce cisterne dupa sistemul american. In SUA este folosit sistemul fara sasiu, cu montare direct pe boghiu, ceea ce se va fabrica si la Arad. In curand va fi adusa intreaga tehnologie pentru fabricarea cisternelor. Si acum se fabrica cisterne, dar abia se ruleaza tabla de 7 mm, iar tehnologia americana va permite rularea tablei de pana la 25 mm. La vopsitorie, rar mai intalnesti muncitorul cu bidonul si pensula. Eventual, la retusuri. Acum totul s-a modernizat. Turnatoria va fi in curand modernizata, investitia ridicandu-se la 8 milioane de dolari. Fiecare loc de munca sufera modernizari, iar oamenii, care la inceput nu prea credeau intr-o privatizare reusita, acum sunt fericiti ca au un loc de munca la Astra-Vagoane Marfa.
Marirea lefurilor a scazut furturile si a marit productivitatea
Ionel Rusu povesteste ca inainte de privatizare cu 3000 de angajati se facea 1 vagon pe zi. Acum, situatia este complet alta. Cu aproximativ 2500 angajati se produc 5 vagoane pe zi. Se poate vedea cum a crescut productivitatea dupa privatizare. Salariul mediu in uzina este de 250-300 dolari pe luna. In aceste conditii, a crescut calitatea, iar vagonarii muncesc pe rupte pentru a castiga o leafa decenta. "Douglas Schneider, presedintele Trinity, a spus anul trecut ca la Arad se lucreaza de 10 ori mai slab ca-n SUA. Atunci, i s-a replicat ca sa ne plateasca de 10 ori mai slab ca-n SUA", isi aminteste zambind Ionel Rusu. Negocierea contractului colectiv de munca a durat o luna si jumatate. Initial s-a discutat cu conducerea locala, apoi s-a negociat cu domnul Theis Rice, vicepresedintele companiei si omul care raspunde de investitiile Trinity in Europa. Au fost adusi si un jurist din SUA, E. Webb Spradly, si un avocat specialist in dreptul muncii, din Bucuresti, dl Gheorghe Blanaru. Se dorea de catre ambele parti un contract colectiv de munca legal si corect. In functie de ceea ce se negocia, se stia daca in Astra-Vagoane Marfa vor mai fi sau nu miscari sindicale. Oamenii se saturasera de mizerie si doreau sa munceasca. Sindicatul a pornit negocierea de la o leafa lunara medie de 500 dolari si s-a oprit la 250-300 dolari. "In cele din urma a venit presedintele Schneider si mi-a spus ca am fost cel mai dur negociator", declara Ionel Rusu. Dar, dupa ce s-a terminat cu negocierea, toata lumea a fost multumita. Sindicatul accepta contractul colectiv de munca pentru 2 ani de zile. Adica 2 ani fara majorari de leafa si fara miscari sindicale daca oamenii au ce munci. Timp de 1 an orele suplimen-tare se platesc normal, nu dublu, iar din 4 in 4 luni salariile se realiniaza in functie de saltul dolarului si de performantele obtinute. Sindicatul nu tolereaza indisciplina la locul de munca, in conditii de indisciplina sustinand pozitia conducerii uzinei. S-a mai obtinut si o prima de vacanta, aproximativ un salariu. Muncitorii au redus furturile. Nu mai renteaza sa-ti risti un loc de munca bine platit pentru un furt de cateva zeci de mii de lei. Au redus alcoolul, tot din aceleasi motive. O simt vecinii uzinei, care inainte pe cateva mii de lei cumparau vopsea, electrozi, coli de tabla sau orice altceva exista in uzina. O simt gheretele din zona, care nu mai fac afaceri profitabile pe seama vagonarilor cu bauturile alcoolice. In Astra-Vagoane Marfa s-a schimbat mentalitatea romanului. Vestiarele au fost modernizate cu bai moderne, faianta si gresie. Multi recunosc rusinati ca asa ceva n-au nici acasa. In vestiare dulapuri vechi de 60-70 de ani au fost aruncate si s-au construit altele noi. Nu mai sunt goange si mizerie. Prin investitiile in domeniul social s-a castigat increderea angajatilor. Cei mai slabuti profesional au pus umarul sa recupereze, pentru a nu fi nevoiti sa plece. Cum s-au adus aparate noi, s-au facut cursuri cu toti cei ce muncesc cu ele. Oamenii au invatat din mers. Acum, de exemplu, la vagoane se cauta sudori. Dar meseriasi foarte buni. Oricum, vor fi scoliti pe cheltuiala fabricii, pentru ca se utilizeaza aparate de sudura de ultima generatie. Americanii au demonstrat ca, daca se stie cum, mentalitatea romanului poate fi modificata. Dar au asigurat conditii decente de munca si viata. "Pana la aceasta ora, la privatizarile macro este unica privatizare reusita din Romania", declara cu mandrie Ionel Rusu, liderul sindicatului vagonarilor aradeni. In momentul privatizarii, sindicalistii, constienti ca fara un investitor strain uzina va falimenta, au asteptat cu privatizarea si nu s-au opus. Acum spun ca au jucat o carte mare si au reusit. Chiar daca la inceput erau destule voci care spuneau ca Trinity a achizitionat Astra-Vagoane Marfa pentru a scapa de un concurent in estul Europei, prezentul a demonstrat cu totul altceva.
Lucrarile la podul CFR peste Mures sunt in plina desfasurare. De cateva zile insa, pe terasamentul caii ferate care taie cartierul Micalaca, se desfasoara ample lucrari de defrisare si de amenajare a terasamentului. Curiosi sa aflam ce lucrari se vor mai executa si ce surprize le-a pregatit SNCFR-ul aradenilor, in ceea ce priveste podul si linia ferata din Micalaca am stat de vorba cu responsabilul de relatii cu presa, ing. Gheorghe Buciuman. "Desi circulatia pe pod a fost oprita in a doua jumatate a lunii aprilie 1997 si lucrarile ar fi putut fi demarate inca de atunci, acestea au fost incepute abia in octombrie 1999. De atunci s-au intrerupt doar de doua ori, din motive obiective (inundntii si viituri mari), in lunile martie si aprilie. Lucrarea este extrem de complexa si consta in camasuirea, adica imbracarea celor doua culei - lateralele podului incluzand bordurile precum si incamasuirea pilelor (pilonii din beton). La pila 2 este necesar si un ecran de protectie pe Coloane Benoto iar pila 1 trebuie refacuta complet. Pentru a se putea da jos tablierul (podul vechi propriu-zis n.n.) este necesara executarea unei schele tehnice de sustinere, care se bate in pamantul albiei pana la adancimea de 27 m. Concomitent se lucreaza si la constructia -tablierului nou din materiale predominant metalice. De la capatul dinspre Micalaca al podului, pana la aproximativ zona depoului de tramvaie deci cam 2 km, lucrarea va mai cuprinde: 4 pasaje pietonale- atat de necesare in zona I, pasaj care va face legatura cu soseaua (cu doua benzi pe fiecare sens) si, inca un viaduct, plus o noua linie de tramvai. Termenul final de predare a lucrarii este 1 octombrie 2000 - in caz ca finantarea va merge ca pana acum, adica punctual. Sursa unica de finantare este Ministerul Transporturilor. Legat de aceste lucrari, Ioan Darida, viceprimarul Aradului, ne-a declarat. "Linia ferata care traverseaza cartierul Micalaca va ramane tot acolo unde este amplasata acum, dar va fi inaltata, atat din ratiuni topometrice, cat si pentru a diminua pericolul accidentelor. Locuitorii acestei zone nu trebuie sa fie ingrijorati, deoarece zgomotul facut de trenurile in trecere va fi compensat prin calitatea si confortul lucrarii. " Este curios insa, faptul ca firma constructoare nu a solicitat, nici pana acum, autorizatiile necesare din partea Primariei, desi lucrarea a inceput, asa cum am specificat, inca din luna octombrie '99. Neexistand o buna cooperare intre cele doua parti principale ale vastei lucrari, s-ar putea sa apara, pe parcurs, disensiuni serioase.
Pentru a se face cunoscuta, Universitatea "Aurel Vlaicu" a elaborat programe de colaborare cu universitati din Europa. Au fost concepute programe de colaborare pe linia cercetatarii stiintifice, pe linia colaborarii intre profesorii universitatii aradene si cei din universitatile europene. De asemenea, a fost initiat un proiect pentru colaborarea studentilor de la Universitatea "Aurel Vlaicu" si cei din centrele universitare europene. Primul pas facut a constat in prezentarea acestor programe in Spania, la Universidad Del Pais Vasco din Madrid si la Politehnicile din Bilbao si Madrid. Delegatia, formata din Lizica Mihut, rectorul Universitatii,"Aurel Vlaicu", Liviu Bocii, cancelarul universitatii si Sorin Tudor, lector universitar asociat a prezentat proiectele universitatii, in limba spaniola lucru apreciat de gazde. In cadrul conferintei de presa organizate, ieri, la rectoratul Universitatii "Aurel Vlaicu", rectorul Lizica Mihut a precizat ca "proiectele prezentate de noi au manifestat interes, profesorilor din Spania, care s-au oferit sa le faca cunoscute in spatiul european". La randul sau, cancelarul universititii "Aurel Vlaicu", Liviu Bocii a tinut sa precizeze: "Dorim realizarea de proiecte prin care sa facem cunoscuta universitatea noastra in lume. S-a facut un prim pas spre integrarea in spatiul european ". In luna octombrie, a acestui an, Universitatea "Aurel Vlaicu" organizeaza o sesiune de cercetari stiintifice, in ideea de a face cat mai cunoscuta universitatea aradeana.
Aradul, prin stradania dascalilor pasianati, a oferit muzicii multe talente, atat in domeniul vocal, cat si instrumental. Talentele nu au fost numai descoperite; au fost si "slefuite", devenind, in multele cazuri, valori apreciate in tara si in marile centre muzicale din lume. Recent, la Liceul de arta "Sabin Dragoi", condus de distinsa prof. Silvia Demian, director exigent, dar si apropiat de intregul colectiv (profesori si elevi) a avut loc un concert sustinut de elevii liceului. Au participat, pe langa colectivul de prezentatori si elevi din liceu, rude si cunoscuti ai celor care asteptau cu emotie momentul aparitiei in public, dar si invitati, elevi si profesori de la Liceul sportiv. Pentru prima data s-a prezentat, intr-un program cu public, eleva Döme Adriana, din cls.a-XI-a, care, inca din cls.V-a, studiaza minunatul instrument, harpa.
Si ... toti anii de studiu i-a urmat la acest liceu, unde profesorii si elevii muncesc si studiaza pentru a obtine performante, pentru a urca cat mai sus pe scara valorilor. Si daca mentionam ca Adriana Döme este singura eleva din liceu care studiaza harpa, apreciem ca am spus suficient de mult! Adriana a acceptat sa acorde un scurt interviu.
- Adriana, te rog sa te prezinti cititorior publicatiei "Viata aradeana".
- Sunt nascuta in Arad, in 7 decembrie 1982. Tata este mecanic de locomotiva, iar mama functionara la liceul, "Aurel Vlaicu". Mai am o sora studenta.
- Cum ai ajuns la Liceul de arta "Sabin Dragoi" si... la harpa?
- Pana in cls. IV am fost eleva la Liceul "Elena Ghiba Birta", unde am avut ca invatatoare pe doamna Cornelia Demian. Probabil am fost sub observatia doamnei invatatoare care a sesizat sensibilitatea mea pentru muzica. La sfarsitul calsei a IV-a mi-a recomandat sa-mi continui studiul muzical. Asa se face ca m-am inscris in cls.IV-a la Liceul de arta "Sabin Dragoi". Aici am inceput sa studiez pianul si harpa. Accentuez: in mod deosebit harpa. Este greu sa spun ce trairi sufletesti am cand aud sunetele emise de acest instrument muzical, cu o vechime apreciabila in istoria muzicii!
- Descrie pe scurt, acest instrument, pe care unii il numesc si harfa.
- Este un instrument muzical, cu coarde verticale, cu lungimi inegale, dispuse intre o cutie de rezonanta (fiecare instrument are un rezonator) si o consola; sunetele se obtin prin ciupire.
- Cu cine studiezi acest minunat instrument care este harpa?
- Inca din clasa V-a, deci de sapte ani, studiez harpa cu doamna prof. Sara Bernadette, la instrumentul care apartine Filarmonicii din Arad si este la Filarmonica. Liceul nu dispune de un asemenea instrument muzical. Ar fi o comoara! Poate ca din sponsorizari, dar si cu sprijinul institutiilor aradene "liceului" i se va face o bucurie! Viata muzicala a Aradului are de castigat si, de ce au, va fi mai bine cunoscut Aradul atat in tara cat si in lume.
- In afara de studiul in liceu, ai avut sansa de perfectionare, de un schimb de experienta?
- Da, in 1998, la Arad, a fost un curs de harpa, la care am participar alaturi de inca 4 eleve din Romania, una din Grecia si una din Ungaria. Cursul, predat de prof. univ. Ion Ivan Roncea, care este si solist la Filarmonica, "George Enescu" - Bucuresti, a fost deosebit de util. Cursul s-a incheiat cu un scurt recital al participantilor, dar cu o asistenta putin numeroasa fata de programul la care am participat cu prilejul Sfantului Valentin. Asa se explica de ce la aceasta participare am avut mai multe emotii si ce ce o consider prima mea iesire in public!
- Stiu ca in program au fost prezenti si alti colegi care au interpretat piese vocale, sau la pian, clarinet si percutie. Cu ce piese ai fost prezenta?
- Am interpretat variatiuni pe o tema de Mozart, a compozitorului Glinka si impreuna cu Lucian Nagy, la saxofon, piesa "Days of haven".
- Adriana, care sunt compozitorii preferati?
- Preferati imi sunt compozitorii Carmen Petra Basacopol, Verdi si Haydn.
- Ai un hobby?
- Programul meu zilnic este foarte incarcat. Dupa ore, studiu la harpa, la Filarmonica. Nu am un anumit hobby. Cand am putin timp liber imi place sa ma plimb cu prietenii.
- Sau cu prietenul?
- Nu .. nu am un prieten. Am prieteni, care imi sunt si colegi, cu ei gasesc subiecte de discutat caci avem preocupari asemanatoare. Prietenul ... Toate la timpul potrivit si cand el poate sa fie mandru de mine!
- Numai el?
- Desigur ca si familia sa fie mandra de mine, dar, presupun ca va ganditi si la reactia mea: si eu vreau sa fiu mandra de viitorul meu prieten si sa fie prieten cu toti colegii mei. Sa formam o "familie" de iubitori ai muzicii si a frumosului in tot ce este creatie.
- Ce iti dotesti in viitor?
- Imi doresc sanatate mie, parintilor si profesoarei mele de harpa si putere de munca. Aceste sentimente le am fata de toti profesorii mei! Pentru viitorul apropiat as vrea sa am posibilitatea sa mai apar in spectacole cu public. Peste ani as dori sa urmez un conservator, unde sa studiez harpa. Poate ca voi reusi sa ajung studenta la Cluj-Napoca, la Conservatorul "Gheorghe Dima", unde este rector Dl. prof. dr.Alexandru Farcas, aradean, si dupa cate stiu, a fost coleg cu tenorul Nicolae Stan la actualul Liceu "Aurel Vlaicu".
- Draga Adriana Döme iti doresc sa-ti realizezi visurile tale. Felicitari si noi succese iti adresez si in numele tuturor colegilor de serviciu ai mamei tale. Imi permit sa-ti urez succese si in numele membrilor si simpatizantilor Asociatiunii ASTRA - Arad, al carui membru a fost si patronul spiritual al liceului pe care in onorezi, Sabin Dragoi. Asteptam noi vesti, cu bucurie!Interviu realizat de Prof. Gheorghe Capitan - Liceul "Aurel Vlaicu" Arad
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
