In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Creditul va fi folosit la achizitionarea unui incinerator
Ieri, Consiliul Local Municipal s-a intrunit in cadrul unei sedinte extraordinare in care au fost luate in discutie doua proiecte de hotarare. Primul viza alocarea de catre CLM Arad a sumei de patru milioane de lei pentru decernarea premiului din partea publicului, celui mai apreciat sculptor din cadrul Salonului Bienal de Sculptura Arad 2000. Al doilea proiect de hotarare vizeaza abilitarea a primarului municipiului Arad, dl. Dorel Popa, sa initieze procedurile necesare pentru elaborarea si promovarea la aprobare a documentatiei tehnico-economice obiectivului de investitii "incinerator" - sistem de ardere pentru neutralizarea deseurilor urbane. Prin aceeasi hotarare primarul Aradului fost abilitat sa intreprinda cele necesare in vederea contractarii unui imprumut extern cu garantie locala in vederea achizitionarii sistemului de incinerare a deseurilor urbane. Investitia pentru respectivul incinerator s-ar ridica la 21.500.000 USD platibili in zece ani, bani pe care Executivul spera sa-i adune, in mare parte dintr-o taxa speciala de salubrizare, taxa ce urmeaza a fi supusa aprobarii CLM Arad in cadrul urmatoarei sedinte.
Interviu cu avocatul Nelu Prodan, consulul onorific al Romaniei la Dallas
- D-le Prodan, numai ce ati fost numit consul onorific al Romaniei in Dallas...
- Asa este! Ceea ce pot sa va spun este doar faptul ca sunt incantat si obligat de aceasta calitate.
- Care au fost criteriile care au stat la baza numirii d-voastra?
- Locuiesc in SUA din noiembrie 1988, la un an dupa miscarea brasovenilor. Se stie faptul ca am fost unul dintre avocatii care au dorit sa-i apere pe muncitorii din Brasov care s-au ridicat impotriva saraciei si dictaturii. Dupa 1989, am promovat interesele Romaniei in statul Texas si in Dallas, cu precadere. Chiar la prima votare libera din Romania, am participat cu un grup de romani, imbracati toti in costume nationale, la vot, lucru care i-a impresionat pe americani si i-a motivat pe romani... Apoi, am demarat un amplu program pentru tinerii din Romania care doresc sa studieze in America, sa se perfectioneze sau sa munceasca. Cred ca aceste criterii au stat la baza desemnarii mele in aceasta inalta functie si, in plus, pozitia de care ma bucur in cadrul comunitatii romanesti din Dallas.
- D-le Prodan, exista comunitati in SUA care sunt un real sprijin pentru tarile de origine: cea rusa, maghiara, sarba etc. Ce-i drept si statele in cauza sunt extrem de sensibile fata de nevoile diasporei...
- Inainte de a aborda aceasta problema extrem de sensibila, trebuie sa punctam unele aspecte legate de inchegarea diverselor diaspore. Spre exemplu, diaspora ruseasca s-a manifestat in America imediat dupa 1918 cand, in frunte cu descendentii Romanovilor, rusii faceau parada descendentei imperiale: printi, conti, generalissimi etc.; toti traiau in luxul aristocratilor deposedati de avere in tarile de origine... Ofensiva emigratiei maghiare, italiene, germane, bulgare, poloneze sau sarbe, se face indeosebi dupa 1944, cand romanii preferau metropolele traditionale: Londra, Parisul, Viena sau partea occidentala a Germaniei... Asa stand lucrurile, romanii din America nu s-au coagulat pentru un ideal, cu atat mai mult cu cat inclusiv regalitatea nu reprezenta un liant pe masura... Ca sa revenim la tema discutiei noastre, diaspora romaneasca din America s-a asezat mult mai greu pe fagasurile sale: au contat momentul imigrarii, apartenenta religioasa, motivul parasirii tarii si, nu in ultimul rand, perspectiva implicarii in societetea americana. Apoi, dupa 1989, diaspora romaneasca a cunoscut divizarea politicii din tara: unii erau impotriva FSN-ului, altii erau pentru... Unii aveau de revendicat proprietati, altii nu aveau...
- Totusi, sarcina d-voastra nu este deloc usoara. Ce va propuneti sa faceti pentru coagularea diasporei romanesti din Dallas?
- Ar fi multe de facut... Pornesc de la ideea ca singurul liant este romanismul. Indiferent de religie, de zona (avem si romani din Banatul sarbesc sau din Valea Timocului), indiferent de pregatire sau de starea materiala... Exista multe probleme comune si spatiul cultural romanesc este cat se poate de unitar. Serile culturale, manifestarile religioase, sarbatorile nationale sau primirea invitatilor de marca sunt tot atatea exemple de lucruri perfect realizabile. Peste toate acestea putem adauga si prestatia mea avocateasca, pusa in slujba romanilor de pretutindeni.
- Ce le oferiti ?
- De toate: consultanta juridica, inlesniri de burse de studii, locuri de munca etc. Pot fi accesat pe Email: Prodan@LAWYER.COM.
- Din cate cunoastem, fiecare candidat la Presedintia Romaniei este dator sa faca o vizita de curtoazie in America.. Ion Iliescu tocmai s-a intors...
- Inteleg intrebarea d-voastra si nu vad nici o capcana in a raspunde. Pe americani nu-i intereseaza atat persoana care candideaza, ci doar atasamentul acelei persoane fata de valorile democratiei, sau daca alegerile sunt libere si corespund vointei electoratului. In rest, toate bune si frumoase... Ca sa va raspund la intrebare, din cate cunosc, Ion Iliescu a fost foarte bine primit in America.
- Cum vedeti legatura dintre romanii din America si tara de origine ?
- Este ca un pod pe care se circula in ambele directii. Pe de o parte, diaspora tinde sa-si conserve sentimentele apartenenta la natiune, iar pe de alta parte natiunea trebuie sa tinda sa-si trateze fiii si fiicele intr-o maniera nediferentiata. Daca cele doua manifestari converg catre un ideal comun, cu atat mai bine...
- Care este rolul d-voastra pe acest pod?
- Nu este un rol de invidiat cu atat mai mult cu cat nici asteptarile nu sunt putine. In ceea a ma priveste, consider ca intarirea legaturilor de orice fel se impune de la sine, dupa cum se impune si coagularea diasporei catre un numitor comun. Orice s-ar spune ma voi stradui sa fiu la inaltimea functiei pe care o detin. Indiferent de calculele politice, Romania este una, iar diaspora romaneasca din Dallas, la fel !
A consemnat Doru Sinaci
La zece ani de functionare, Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad isi diversifica domeniul specializarilor si in zona tehnico-economica. Despre anul universitar 2000/2001 precum si despre noile specializari propuse, stam de vorba cu rectorul universitatii aradene, dl. prof. univ. dr. Aurel Ardelean.
- Dle rector, stim ca, recent, Senatul Universitatii de Vest "Vasile Goldis" a aprobat infiintarea, incepand cu anul universitar 2000/2001, de noi specializari in cadrul unora dintre facultatile universitatii. Va rugam sa ne detaliati despre ce este vorba?
- Asa este. Ca urmare a acreditarii institutionale a universitatii noastre de catre Guvernul si Senatul Romaniei, am analizat posibilitatea diversificarii specializarilor universitatii in ideea integrarii intr-un invatamant specific statelor din comunitatea Europeana, spre care Romania tinde a se integra. Astfel, in ultima, sedinta a sa, Senatul Universitatii de Vest "Vasile Goldis" a aprobat infiintarea unor noi specializari pentru anul universitar 2000/2001. In acest sens, in cadrul. Facultatii de marketing, management, informatica vor lua fiinta patru noi specializari si anume: inginerie economica, curs de zi cu durata de patru ani, inginerie manageriala, cursde zi cu durata de patru ani. Colegiul universitar de finante-banci in domeniul vamal, curs de zi cu durata de trei ani si Colegiul universitar de informatica, curs de zi cu durata de trei ani.
- Care au fost criteriile ce au stat la baza deciziei Senatului Universitatii de Vest "Vasile Goldis" privind infiintarea acestor noi specializari?
- In primul rand am tinut cont de recomandarile reiesite din vizita facuta in primavara in universitatea noastra de catre ministrul Educatiei Nationale, dl. prof. univ. dr. Andrei Marga. Cu aceasta ocazie, domnia-sa a facut referire la necesitatea diversificarii domeniilor de educatie a tinerilor spre specializari tipice pietei muncii capitaliste. Totodata, am tinut cont de demararea integrarii tarii noastre in Comunitatea Europeana si, rezultand din aceasta, de necesitatea de a pregati tineri in domenii specifice pietei muncii comunitare. Dupa cum sunt sigur ca ati observat, deja s-au dernarat la nivel national diverse programe cu tari comunitare, prin care specialistii romani, indeosebi cei tineri, au acces la piata muncii comunitare. Specializarile solicitate sunt tocmai cele pe care le oferim noi incepand din anul universitar 2000/2001
- Dle rector, v-am ruga sa ne dati cateva detalii privind modalitatea in care tinerii se pot inscrie la noile specialitati propuse de catre Universitatea de Vest "Vasile Goldis".
- Asa cum probabil cititorii ziarului "Adevarul" stiu, Universitatea noastra a organizat deja doua sesiuni de admitere in lunile iulie si august. Vom continua sa organizam o noua sesiune de admitere in luna septembrie, respectiv in 30 septembrie, in ideea pe care ne-am propus-o de a realiza o admitere deschisa. In acest context, vreau sa remarc ca admiterea la toate facultatile si specializarile se face in baza mediei obtinute la examenul de bacalaureat si a unui concurs de dosare. In acest fel, consideram ca fluidizam procesul de admitere si excludem stresul, altfel nenormal, determinat de sustinerea de catre tineri a doua examinari, examenul de bacalaureat si cel de admitere, intr-un interval de timp scurt.
- Dle rector, uram Universitatii de Vest "Vasile Goldis" succes in noul an universitar, in demersul sau pentru binele comunitatii aradene.
-Va multumesc si asigur cititorii ziarului d-voastra, ca si pe toti tinerii aradeni, ca in Universitatea de vest "Vasile Goldis" vor gasi un sistem de invatamant de cea mai buna calitate si un climat universitar care sa le asigure combinarea eforturilor intelectuale cu relaxarea specifica varstei.
Daca anul trecut, pentru acordarea de credite IMM-urilor, judetul Arad a avut atribuit de Ministerul Muncii, aproximativ 3 miliarde de lei, in acest an s-a primit doar un miliard de lei. Explicatia ar fi, ca anul trecut, agentii economici aradeni nu s-au inghesuit pentru aceste credite, cu dobanda de 17,5%, doar trei societati beneficiind de acestea. Astfel ca, mai mult de 2 miliarde de lei s-au intors nefolositi la Ministerul Muncii. Dupa cum am aflat de la conducerea AJOFP Arad, pana la ora actuala, 20 de societati aradene si-au exprimat dorinta de a solicita primirea de credite, valoarea acestora insumand peste 5 miliarde de lei. Se asteapta si aparitia normelor metodologice si a instructiunilor pentru aplicarea acestor credite. In acest sens, AJOFP a solicitat inca doua miliarde de lei, si acum se asteapta rectificarea bugetului, ocazie cu care s-ar putea primi acesti bani. Firmele care au depuse deja dosarele pentru primirea de credite sunt profilate in general pe activitatea de productie si exporturi forestiere. Din acestea amintim: SC Aloma Fantanele, SC Lotus SRL, SC Condor Plus SRL, SC Tulea SRL, SC Sirius SRL. Societatile care sunt interesate de aceste credite sunt rugate sa-si completeze dosarele, deoarece, pana in luna octombrie se preconizeaza efectuarea acestor credite. Incepand cu aceasta luna, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va acorda, microcredite din Fondul National de Solidaritate, pentru persoanele care desfasoara activitati lucrative pe cont propriu, in scopul realizarii unor venituri necesate intretinerii familiei. Microcreditele se vor acorda pe o perioada de cinci ani, cu o perioada de gratie inclusa de maxim un an. Potrivit legislatiei in vigoare, pot beneficia de microcredite, la cerere, persoanele fizice care desfasoara activitati pe cont propriu, generatoare de venituri, sau care doresc sa desfasoare in viitor astfel de activitati pentru intretinerea materiala proprie si a familiilor lor, si care se afla in conditii de extrema dificultate. Microcreditul poate fi solicitat si pentru activitati de valorificare a dreptului de proprietate asupra unor bunuri. Rambursarea microcreditelor se va face in rate lunare, corectate cu rata inflatiei comunicata de Comisia Nationala pentru Statistica. Acordarea microcreditelor se va face pe baza unui contract incheiat intre beneficiar si institutia financiara sau organizatia neguvemamentala care le acorda, prin care se stabilesc masurile asiguratorii privind rambursarea sumelor. Microcreditul se garanteaza cu bunurile achizitionate pentru desfasurarea activitatii propuse sau cu produsele obtinute ca urmare a utilizarii microcreditului. Pentru desfasurarea microcreditarii vor fi acreditati administratori care pot fi institutii financiare sau organizatii neguvernamentale. Microcreditarea va viza cu precadere zonele sarace, aflate in mediul rural sau urban, principalul scop fiind combaterea saraciei extreme.
Priviti pur si simplu pe strada, aradenii, in general, par niste persoane bine imbracate. In sensul ca au pe ei haine de calitate. La o prima vedere, acest fapt ar trebui sa indice un nivel de trai ridicat, adica venituri individuale substantiale. In realiate, insa, se stie ca nivelul de cumparare al cetateanului - mai ales al celui de rand - a scazut in ultimii ani continuu. Ceea ce, dupa cum se vede, n-a sifonat prea tare si croiala aradenilor. In acelasi timp, interesandu-ne la cel mai reprezentativ magazin din Arad - Ziridava - am constatat ca, mai ales in aceasta perioada, vanzarile de costume, de pilda - sunt mici. Astfel, de la raionul de confectii barbati am aflat ca astazi se vand pana la cel mult patru cinci costume pe zi. In conditiile in care un astfel de costum costa pana la 1 milion de lei, acest lucru, de fapt, nici n-ar trebui sa mire. Intrucat o asemenea investitie "mananca" usor jumatate din salariul mediu al aradeanului. Care intre timp mai are si alte cheltuieli. Fara bani, deci fara posibilitatile de a-si achizitiona ceva nou-nout, lucru confirmat de altfel si de vanzarile din magazine - aradenilor le-a mai ramas o singura varianta de a se imbraca bine - second-hand-urile. Aparute dupa Revolutie, acestea s-au inmultit mai apoi ca ciupercile dupa ploaie, cucerind piata. Din aceste locuri, aradenii isi cumpara haine de calitate buna, unele aproape noi, la niste preturi foarte accesibile. Adica de 10, 20 de ori mai mici decat cele din magazinele clasice. Un costum barbatesc, de exemplu, se gaseste si la pretul de 100.000- 200.000 lei, adica oferta deosebit de tentanta. Cum tentante sunt si preturile celelalte articole din second hand-uri. Adusa din strainatate, marfa la mana a doua reuseste sa fie vanduta pentru ca ofera un echilibru calitate-pret ideal. Iar aradeanul de rand este multumit ca reuseste, la un pret modic sa puna pe ei o haina ca lumea..
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
