In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
 |
 |
Sfarsitul saptamanii trecute a fost marcat la Arad de greva cadrelor medicale medii care fac parte din sindicatul "Sanitas". Chiar daca bolnavii si sindicalistii s-au obisnuit deja cu acest gen de eveniment, putem spune ca fenomenul a luat amploare, datorita faptului ca sindicalistilor li s- au alaturat si medicii si personalul medical care nu face parte din sindicat. Ieri, la ora 7,00, cei 25 de angajati din tura de dimineata ai Ambulantei au declansat un conflict de munca spontan. Greva a fost generata de intarzierea cu zece zile a platilor salariale pe luna septembrie si de neacordarea maririlor stipulate in lege. Pe timpul grevei vor beneficia de atentia celor de la Serviciul Ambulanta doar cazurile de gradul 0. Federatia Sindicala Ambulanta nu a fost implicata in acest conflict de munca spontan si a organizat o sedinta pentru a pune la punct demersurile care vor fi facute in vederea legalizarii grevei. Secretarul general al Federatiei Ambulanta, Alexandru Istrate, a declarat ca: "Suntem foarte nemultumiti de faptul Casa de Asigurari de Sanatate, drept pentru care vom ramane in greva pana la obtinerea drepturilor legale". In cursul zilei trecute, conducerei federatiei s-a deplasat la Casa de Asigurari pentru a lamuri situatia. Aici au aflat ca vor primi salariile, dar fara maririle promise inca din luna iunie. Adica CJASS evita sa puna in aplicare maririle de salarii, conform L. 24/2000, acordand banii dupa vechea reglementare, este vorba de L. 154/1999. CJASS a alocat Serviciului de Ambulanta un buget conform caruia nu se pot desfasura cele mai elementare activitati specifice. Istrate a subliniat ca CJASS nu le-a precizat cifra anuala de incasari, drept pentru care nu se primeste nici procentul de 45 la suta promis. Cu aceasta suma s-ar putea face asigurarea de medicamente, materiale sanitare, carburanti si piese de schimb, ceea ce ar insemna 1,5 miliarde de lei pe an. Astazi, membrii sindicatului Ambulanta vor face demersurile pentru ca greva lor sa devina legala si ameninta ca protestul va continua pana la rezolvarea problemelor.
Conform Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, precum si a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, marti, au fost desemnati, prin tragere la sorti, cei trei judecatori ai Biroului Electoral Judetean. Presedintele Tribunalului Arad, Horia Oprean, a scris numele celor 15 judecatori pe biletele, in fata presei, invitandu-l pe prefectul Ovidiu Nila sa faca extragerea. In urma acesteia, au fost desemnati urmatorii judecatori: Ioana Popescu, Floarea Puticiu si Gheorghe Trif. Doua amanunte au "spart" monotonia acestei proceduri. Primul, faptul ca in momentul in care a fost desemnat, Gheorghe Trif a palit (in sensul ca fostul presedinte al BEJ la alegerile locale are "experienta oboselii" acumulate in aceasta perioada). Si, al doilea, cand Horia Oprean a afirmat ca tragerea la sorti trebuie facuta de un "impartial" (aviz presei!), prefectul a spus: "Sunt neutru pentru ca scaunul prefectului nu e intors". Presedinte al Biroului Electoral Judetean este, incepand de ieri, judecatorul Gheorghe Trif.
La initiativa Ambasadei SUA in Romania s-a demarat, incepand cu luna august a acestui an, programul "Orasul de cinci stele", care are drept scop simplificarea si, pana la urma, eliminarea birocratiei existente la nivelul administratiilor locale, lucru care ar insemna pentru agentii ecomonici o adevarata mana cereasca, deoarece ei se lovesc mai des de birocratie. Acest program este o competitie in care, initial, s-au inscris 85 de orase din tara noastra, dar la ora actuala doar 27 mai continua cursa. Sa fie oare o dovada ca birocratia are radacini mult prea puternice pentru tarnacoapele romanesti? O veste buna pentru noi aradenii, este faptul ca orasul nostru se afla printre cele care au ramas in "lupta". Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad a fost pe receptie la aceasta initiativa si s-a oferit sa se implice efectiv. Astfel, primul pas a fost facut marti, cand CCIA a fost gazda unei audieri publice, de fapt o intalnire intre agentii economici si reprezentanti ai administratiei locale: viceprimarul Emanoil Voicu si consilierul Marian Gheorghe. Din partea uneia dintre cele doua firme de consultanta angajate de ambasada americana, IRIS Center, a fost prezenta Corina Dragomirescu. Emanoil Voicu, cel care se ocupa de acest program, a declarat: "Este inceputul unor intalniri care se vor face in sprijinul unei idei: orasul nostru are nevoie de dezvoltare, care nu e posibila decat daca birocratia se va reduce. Cele cinci stele sunt, de fapt, cinci pasi pe care administratia locala trebuie sa-i faca pe drumul spre eliminarea birocratiei. Pana acum in Arad s-au parcurs primii trei pasi: eliminarea autorizatiei de functionare, reducerea duratei necesare obtinerii avizelor si autorizatiilor locale si sporirea transparentei in procesul de obtinere a autorizatiilor." Compensatia pentru orasele care obtin cele cinci stele este includerea lor in categoria celor mai atractive locuri din punct de vedere al mediului de afaceri ceea ce va duce la o prezenta numeroasa a investitorilor americani. Din partea agentilor eomonici, cel care a pus degetul pe rana si a spus lucrurilor pe nume a fost Mircea Frentiu, directorul firmei Satline. Acesta a adus in discutie timpul indelungat, nervii si banii cheltuiti de cei care doresc sa obtina avize sau autorizatii. Institutiile la care trebuie sa se apeleze pentru obtinerea acestora: Finante, Agentia de protectie a mediului, Directia sanitara, pompieri, protectia civila au fost criticate si s-a facut o paralela intre perioada in care se pot pune la punct toate actele necesare functionarii unei firme, in Romania si in SUA. Astfel, daca la noi trebuie sa astepti in jur de 30 de zile pentru a fi in regula, la americani toata treaba se poate rezolva in 30 de minute. CCIA a facut o oferta institutiilor care dau autorizatii, de a le transmite saptamanal toate informatiile despre firmele nou infiintate, idee care a fost agreata de acestea. In plus a prezentat o serie de propuneri care sa duca la reducerea numarului de acte si de drumuri: agentii economici sa poata obtine informatii si prin telefon, idee cu care nu toate institutiile au fost de acord; corespondenta dintre firme si institutii sa se faca prin fax sau e-mail, obtinerea autorizatiilor concomitent de la mai multe institutii. Nicolae Bacanu, presedintele CCIA a declarat ca a depistat cateva impedimente: "dotarea institutiilor sunt mai mult decat modeste, atitudinea conducerii este rigida, la majoritatea institutiilor, carul este pus inaintea boilor si nici una dintre institutii nu s-a declarat nemultumita de situatia actuala. Daca nu reusim sa facem oamenii astia (reprezentantii institutiilor) sa inteleaga ca noi nu vrem sa schimbam legea ci doar sa luam omului din picioare drumul, atunci ar fi cazul sa ne dam demisia. " Un cuvant des rostit la aceasta intalnire a fost spaga, reprezentantii firmelor prezenti in sala nu s-au sfiit sa recunoasca ca acesta este cuvantul magic, care materializat in bani sau obiecte, deschide toate portile si mareste mult viteza de lucru a functionarilor. Nici Garda Financiara nu a scapat de critici, nemultumirea agentiilor economici fiind legata de faptul ca in cazul unor "controale chiar daca nu s-au gasit nereguli la intocmirea unui proces verbal tot trebuie sa ne dea cate o amenda, chiar daca si 100.000 de lei." In mare, cei prezenti au considerat binevenita aceasta initiativa si au insistat ca sa nu ramana totul doar la stadiu de vorbe fara fapte.
La un an de la concesionarea primului metru patrat de teren, Zona Libera Curtici Arad isi contureaza incet-incet forma. Incepand cu corporatia internationala Sara Lee, firmele au inceput sa concesioneze metru dupa metru, iar la aceasta data circa jumatate din terenul de la Curtici este ocupat. Pozitia strategica, din punct de vedere geografic, economic si al infrastructurii este cunoscuta, dupa cum cunoscute sunt si facilitatile pe care le ofera o zona libera; astfel incat interesul este in ceea ce priveste stadiul lucrarilor diferitelor firme. Unele au inceput deja sa construiasca "in draci", altele sunt preocupate mai intai de dotarile adiacente necesare, iar altele isi tot schimba obiectul de activitate. Cea mai vestita firma, cea care se afla intr-o stare avansata cu lucrarile, este de departe Rosko Textil, filiala a primului investitor din Zona Libera: Sara Lee Corporation. Aceasta firma, cu un obiect de activitate lesne de dedus din denumire, a inceput sa construiasca o hala gigant, care probabil ca va include si birourile, nu doar spatiul pentru productia propriu zisa. De altfel; firmele care au inceput sa miste cate ceva au diferite obiecte de activitate, de la industria usoara, reprezentata de confectii si incaltaminte, pana la prelucrarea lemnului, obiecte de uz casnic sau producerea si comercializarea diferitelor aparate din domeniul electronic si energetic. Firma italiana Condor White sta si ea bine in ceea ce priveste stadiul constructiei. Iar daca lucrurile voi evolua in acest fel nu este exclus ca anul viitor aceasta firma sa inceapa deja procesul de productie. Firma Olimpia SA sta si ea foarte bine, chiar daca acest lucru nu reiese din stadiul in care se afli amenajarea terenului concesionat in Zona Libera. Avantajul acestei firme consta in faptul ca are o "surata" mai mare in Curtici, Planeta, firma infiintata acum cativa ani. Olimpia SA este o filiala a firmei Planeta. Firma Elecon Plus nu a demarat lucrarile in perimetrul concesionat, preferand sa porneasca cu dreptul. Fiind o firma ce are obiect de activitate comercializarea si executarea de lucrari in domeniul electric si energetic, primul pas a fost dotarea cu un transformator pentru 20KV. Deocamdata alimentarea cu energie a Zonei Libere este suficienta pentru lucrarile ce se executa, intregul perimetru fiind alimentat cu retea de tensiune de 20 KW. In paralel cu lucrarile ce se executa la Zona Libera, se afla in constructie si drumul de acces. Conform proiectului, modernizarea consta in eliminarea a doua curbe din traseul soselei si largirea acesteia pentru a face fata traficului intens ce se preconizeaza.
Japonia are pentru noi, europenii, un farmec aparte. E un spatiu in care arta se insinueaza in viata de zi cu zi, cu discretie si eleganta, intr-o varietate neinchipuita de forme: arta gradinilor, katana arta crearii sabiilor, ikebana - arta aranjarii florilor, bonkei - arta peisajului pe tava, bonsai - arta copacilor pitici, chanoyu ceremonia ceaiului, si, nu in ultimul rand, origami - arta impaturirii hartiei. Palatul Copiilor din Arad, prin expozitia de origami deschisa, marti, de profesoara Isabela Neamtu, ne propune intalnirea cu aceasta forma de comunicare aparte, emblematica pentru cultura japoneza. Multi veti considera expozitia de la Palatul Copiilor, organizata de Fundatia Nipponica, filiala Arad, o simpla joaca gratuita cu hartia, insa origami, ca arta a impaturiri efemerei pagini, e mai mult decat o forma a hartiei, pliata inspirat, dupa un anumit tipic. Origami este, daca vreti, un alt fel de limbaj, mai viu, dincolo de cuvinte, un mijloc de comunicare ce tradeaza un Orient sensibil la frumos. Este o modalitate de a "inchide"/impaturi bucuria intre foi efemere, fragile, asa cum o carte inchide in ochii europeanului, intre doua coperte, lumea personajelor, dublate de sensibilitatea creatorului lor. La Palatul Copiilor avem ocazia sa ne intalnim cu acest altceva, pentru ochiul nostru exersat cultural intre cu total alte tipare de gust si sensibilitate. Veti descoperi insa un lucru extraordinar: cum fiece obiect, chiar si o banala (pentru unii) pagina de hartie, iti poate trimite, dezbracata de "povara" textului, poezia ei. Caci, iata, sunt momente in viata cand cuvintele sunt de prisos. Inchei cu o poezie tanka a poetului Kami Sugawara Michizane, scrisa la sfarsitul secolului X, pentru a va sugera, macar, atmosfera de mister proprie Orientului: "Cand inima ta/Urmeaza cu credinta/Calea binelui/Chiar si fara rugaciuni/Zeii te vor ocroti ". Din cand in cand, ceea ce nu poate fi spus, e mai intelept sa fie tacut.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
