title

* Stirile pe scurt:   ...
In logo_ro_top_100_small.gif (3000 bytes) suntem pe pozitia Locul nostru in Romanian Top 100. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi: Votati Virtual Arad News !

Stirile Zilei

Luni, 24 iulie 2000

Muntele Gaina - Targul de feteDin timpuri imemorabile, in duminica cea mai apropiata de "Santilie" (20 iulie) locuitorii din satele Apusenilor urcau in zvon de tulnice pe platoul "Gaina", unde se tine "Targul de fete". Platoul muntelui sub forma de sea, cu piscul cel mai inalt de 1486 m, deschis spre soare si lumina, inconjurat ca o cetate de padurile de fag si cetini, este acoperit de pajiste cu iarba deasa si marunta. Aici se intalnesc limitele judetelor Alba, Arad, Hunedoara si ceva mai spre nord incepe judetul Bihor. La poalele padurii, in apropierea unui izvor, se realizeaza o vatra de popas in jurul unui foc mare, unde petrec toata noaptea. In vara anului 1921, pentru cazarea prim-ministrului I. C. Bratianu s-a realizat o tabara de corturi. In ultimii ani, pornind de la experienta cu tabara de corturi din anul 1921, pentru oficialitatile judetelor s-a asigurat cantonament in corturi militare si hrana pregatita in bucatarii de campanie. Rasaritul soarelui este salutat de cantecul tulnicelor sustinut de tinerele fete de la Vidra, ce marcheaza inceputul sarbatorii "Targului de pe Muntele Gaina." Pe platoul muntelui se organizau jocuri la care participau cu tarafuri de lautari, zeci de sate motesti. Pentru cei ce se casatoreau, targul de la Gaina a devenit locul si momentul cel mai potrivit de intalnire cu rudeniile. La anul, si de aici in fiecare an, vine fata sa intalneasca parintii, iar ginerele socrii, caci cunoscuta fiind voinicia si frumusetea moatelor, multe coboara dupa barbati in tara Crisurilor. Cu priiejul sarbatorii muntelui, se desfasura totodata si un targ de produse locale: sumane, tundre, cojoace, caciuli, opinci, donite, fluiere, tulnice, ciubere, bauturi, renumita tuica de cirese, dar mai ales obiecte de artizanat local, pe care vizitatorii le cumpara ca amintiri de la Targul de fete de pe Muntele Gaina.
"Targul de fete" de pe Muntele Gaina, chiar daca isi pastreaza denumirea consacrata in secolul trecut, a avut la arigine conotatii de natura magico-mistica, creand si acum in juru-i acel nedefinit mister, in care legenda si realul se impletesc la modul necesar si firesc. Muntele Gaina continua sa fascineze si dincolo de participarea noastra pasiva, in calitate de spectatori, la manifestarile cultural-artistice organizate aici in fiecare an; pe coama muntelui ne simtim mai aproape de cer, mai aproape de Dumnezeu. "Targul de fete" continua sa constituie mirajul de care avem nevoie. Faima lui a depasit granitele tarii. Desigur, nu mai este manifestarea spontana de altadata, dar oamenii de aproape sau de departe urca anual muntele. Pe scena de pe platoul muntelui are loc parada costumelor, jocurilor si cantecelor populare din judetele Alba, Arad, Cluj, Hunedoara si din alte parti ale tarii. Chemarea muntelui ramane. Urcati, frati romani, acolo sus, ca de o mare sarbatoare.
Soferii de pe TIR-uri au blocat vamileSambata trecuta, soferii de pe TIR-urile romanesti au blocat, pret de cateva ore, vama Nadlac. Revolta lor a izbucnit la auzul vestii ca vechile carnete avizate de Asociatia Romana a Tansportatorilor Rutieri Internationale nu mai sunt valabile. Daca vor alte carnete noi, pe baza carora sa poata iesi ori intra in tara, trebuie sa scoata 900.000 de lei din buzunar. De ordinul venit de la Bucuresti n-a auzit pana sambata nici politia de frontiera si nici vamesii! De soferi, ce sa mai vorbim. Dupa ce au purtat cateva ore negocieri cu soferii de pe TIR-uri, politistii de frontiera au reusit sa-i convinga sa renunte la protest. De voie, de nevoie (ca stateau cu marfa in soare!) cei mai multi dintre soferi au pus din buzunarul lor taxa, chit ca asta era de datoria patronilor.
La CASS se lucreaza in conditii optimeAm avut ocazia sa calc pragul Casei de Asigurari de Sanatate pentru prima oara. Am remarcat ceea ce se vede cu ochiul liber - luxul este la el acasa. Nu doar marmura - cuvant pomenit obsesiv in conferinta de presa - ci si aerul conditionat, laptop-urile si alte minuni ale tehnicii fac din acest loc un mini-palat. Avand in vedere salariile si conditiile de lucru mizerabile ale personalului din unitatile spitalicesti, am impresia ca totul seamana cu vechea istorie ... mosierul (boierul) care urmareste munca argatilor de la inaltimea castelului. Dar ce sa mai zici, cand insusi directorul C.A.S., Gh, Domsa aprecia in conferinta de presa, citez: "Eu nu cred in egalitate. Nu putem fi condamnati daca avem in camara un aliment bun si altii mananca coji". Nici noi nu credem in egalitarism. Dar cand personalul este platit din contributia noastra de 7% pentru sanatate avem pretentia sa fim informati corect. Mai mult, spune dansul, marmura era gata pusa la investirea sa in functie. Dar, completam noi, instalatia de aer conditionat nu ar fi priit, de exemplu, la Spitalul Municipal in sala de operatie? Sau te pomeni, e mai utila pentru racorirea mintilor luminate din Consiliul de Administratie al CAS? Salariul brut al dlui Gh. Domsa este de 7,6 milioane lei, fara sporuri, dupa cum singur declara. E mult, e putin, ramane sa decida fiecare cititor. Un lucru e cert; nu poate fi comparat cu salariul unei asistente, ba chiar al unui medic de policlinici. In Romania, e clar, s-a incetatenit ideea ca functionarii publici sa fie investiti intr-o functie cu un scop determinat, pe bani buni, iar apoi acestia sa "uite" scopul pentru care au fost alesi.
Ultima chestiune pe care vreau sa o ating este justificarea prezentei d-lui Gh. Chiper in cadrul C.A. al C.A.S. Vizibil afectat de intrebarea aceasta, Gh. Domsa spunea "a fost propus de Consiliul Judetean Arad, pentru asigurarea laturii economice a activitatii noastre, ca specialist." Corect, pana aici, dar cum se impaca, oare, pregatirea d-lui Chiper - inginer agronom - cu specificul activitatii C.A.S.? De ce ne ocupam, domnilor, de sanatatea cartofului sau a oamenilor? Nu pot incheia fara a atrage atentia aradenilor, in sensul ca la C.A.S. Arad sunt 27 de posturi vacante. Acestea, spunea directorul, nu pot fi ocupate, intrucat nu sunt bani de salarii, de la 1 decembrie. Mare pacat ma gandeam, in ciuda pregatirii diferite, sa candidez la un post in aceasta (prea)frumoasa institutie. Cu deosebirea ca as fi de acord ca lumea - contribuabilii - sa-mi cunoasca salariul...
Nu avem nimic cu dl. dr. Gh. Domsa. Oare este o practica incetatenita la noi ca dupa infiintarea unei institutii, aceasta sa-si uite misiunea pentru care a fost creata si sa se ocupe de "aranjarea" proprie, cum s-a intamplat si in cazul Caselor de Asigurari de Sanatate.
Si la Lipomin pretul apei minerale va creste - Virtual Arad News (c)2000O intentie a Guvernului a starnit nemultumirea imbuteliatorilor de apa minerala. Acestia sunt de-a dreptul consternati de faptul ca in programul PSAL II a fost introdusa privatizarea Societatii Nationale a Apelor Minerale. Societatile producatoare si imbuteliatoare de apa minerala din Romania, ce fac parte din doua organizatii patronale (OPA si ARAMIN) considera ca privatizarea SNAM este o greseala pe care Guvernul o face. "Daca SNAM va fi supusa procesului privatizarii, va fi vanduta pe nimic, pentru ca nu are un patrimoniu bogat. Va fi cumparata de cineva care va avea robinetul apelor minerale din Romania, as putea spune", crede Mircea Maximan, directorul societatii Lipomin din Lipova. Societatea Nationala a Apelor Minerale are concesiunea tuturor zacamintelor si surselor care deservesc societatile producatoare de ape minerale. Acestea platesc catre SNAM o taxa pentru concesiunea surselor, dar ea este modica. Ingrijorarea lor e ca odata cu privatizarea SNAM, noul proprietar va impune niste taxe mult prea mari. "Doar un investitor strain va putea cumpara SNAM, asa se prevede in programul de privatizare. Acesta va avea monopolul zacamintelor si surselor. Si un monopol de stat e periculos, dar unul privat e si mai periculos. Se va intampla la fel cum s-a intamplat cu Romtelecom-ul", adauga Maximan. Daca viitorul proprietar al SNAM va pretinde imbuteliatorilor taxe mai mari pentru concesiune, acestia vor fi nevoiti sa mareasca pretul la apa minerala, care va ajunge, astfel, un lux pentru majoritatea populatiei. Ca si cand n-ar fi de ajuns ca un roman bea de 70 de ori mai putina apa minerala imbuteliata decat un om din orice tara "normala". Din aceste motive, producatorii de apa minerala se opun privatizarii SNAM. Ei spun ca cea mai potrivita solutie ar fi ca sursele sa fie concesionate producatorilor. "Asa ar fi normal, pentru ca fiecare a investit mult in liniile de imbuteliere si in modernizarea surselor. Inainte de '90, de exemplu, sursele apartineau fabricii care se folosea de ele", mai spune directorul societatii Lipomin. Intrebarea e: de ce vrea Guvernul, sa privatizeze o societate profitabila, pentru care oricum nu va primi prea mult (chiar daca aceasta detine un monopol)? De ce nu incearca Guvernul sa scape de acele societati cu pierderi de zeci si sute de miliarde de lei, pentru care nu se intrevede nici o speranta?
Sanevit are de incasat un milion de dolari - Virtual Arad News (c)2000Firma aradeana Sanevit, producatoare de seringi unifolosibile se confrunta si in prezent cu un fenomen caracteristic sistemului economic romanesc si anume: blocajul financiar. Astfel, aceasta societate a livrat produse in valoare de circa 22 miliarde de lei si nu a incasat nici un leu "Din suma totala, peste 20 miliarde de lei revin unitatilor sanitare din intreaga tara, iar 17,5 miliarde de lei se regasesc pe facturi mai vechi de 30 de zile. Alexandru Ciocalteu, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, a promis ca situatia se va reglementa. In acest sens a aparut o Ordonanta de Guvern, dar asteptam celebrele norme metodologice. Or, deja a trecut o luna si mai   bine de zile si tot asteptam..." a precizat Florin Galis, director comercial la Sanevit Arad. Pe de alta parte, firma aradeana are datorii la furnizori de circa 9 miliarde de lei. "Daca ne-am fi incasat banii la timp, nu aveam nici o problema. Practic suntem un creditor al unitatilor sanitare. Aceasta situatie nu poate dura la infinit, fiindca si noi avem obligatiile noastre financiare fata de terti", a adaugat Galis.

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? O veti gasi in arhiva VAN.

Cautati in arhiva Virtual Arad ! Cautare in arhiva Virtual Arad.

  


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imagini Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat, Pro TV Arad.


[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 2000 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}