...

Marti, 14 august  2002

• "Franta la noi acasa" si-a deschis , ieri, portile

Tabara cultural-artistica si de limba franceza a ajuns la editia a VI-a Incepand de ieri, Aradul este gazda taberei cultural artistice si de limba franceza "Franta la noi acasa", care in acest an a ajuns la cea de-a VI-a editie. Tabara este organizata de Asociatia "AMIFRAN", in colaborare cu asociatia "Vents et Marees" din localitatea La Roche sur son din- Franta. Principalul loc de desfasurare al taberei este Colegiul National "Moise Nicoara" din Arad. "Franta la noi acasa" este, de fapt, un proiect foarte indraznet ce figureaza in protocolul bilateral de colaborare pe anul 2001 intre Ministerul Tineretului si Sportului din Romania si cel din Franta, care si asigura sustinerea lui financiara. La aceasta tabara participa copii cu varsta cuprinsa intre 9 si 13 ani care au studiat cel putin un an limba franceza. Pe parcursul a doua saptamani, copiii vor avea un program foarte vast, bucurandu-se si de participarea unor animatori veniti din Franta. Programul zilelor de tabara cuprinde activitati intre orele 9,00 si 18,00, care se vor grupa in jurul a cinci ateliere de lucru: circ si clovni, muzica, teatru, desen si marionete. In prima saptamana, toti copiii din tabara vor participa la fiecare dintre aceste ateliere, in saptamana a doua urmand ca fiecare sa-si aleaga un singur atelier, in cadrul caruia vor face un "produs finit". "Produsele finite" ale fiecarui atelier vor fi prezentate la finalul taberei, cand va avea loc si evaluarea rezultatelor, in prezenta parintilor si a rudelor participantilor. Desi se desfasoara in vacanta mare, "Franta la noi acasa" este o actiune foarte serioasa in cadrul careia, prin intermediul jocului, al lucrului pe ateliere, al excursiilor in judet si al altor activitati libere, copiii invata limba franceza, iar oaspetii din Franta invata sa ne cunoasca mai bine. Bineinteles, unul dintre cei mai importanti oameni care au lucrat intens pentru aceasta noua editie a taberei "Franta la noi acasa" este profesorul Florin Didilescu presedintele Asociatiei "AMIFRAN", care, pentru aradeni, nu mai are nevoie de nici o prezentare.

• Anul viitor, Sebisul si Savarsinul vor avea Judecatorie

Pe viitor si in alte localitati din judet vor aparea astfel de institutii In lipsa prefectului Gheorghe Pele, conferinta de presa sustinuta vineri la Prefectura i-a avut ca principali actori pe subprefectul Florin Remetan, care i-a preluat atributiile in aceasta perioada, purtatorul de cuvant si directorul Directiei de Integrare Europeana din Prefectura, Serban Popescu si pe Florica Grec, noua directoare a Directiei Judetene de Statistica. Cel mai important punct s-a referit la crearea a doua noi judecatorii in Arad, respectiv la Sebis si Savarsin. Pentru a pune la punct infiintarea judecatoriilor, in zona s-a deplasat subprefectul Florin Remetan si "capii" justitiei aradene, Horia Oprean si Petru Balas. Cu acest prilej, au fost puse la punct o serie de amanunte privind functionarea judecatoriilor, inclusiv sediile in care vor functiona. La Sebis, magistratii vor ocupa actuala cladire a Primariei, administratia urmand sa se mute in noul Palat Administrativ, a carui constructie este aproape de finalizare. Judecatoria din Savarsin va functiona in cladirea ocupata de bucataria taberei. Pe langa cele doua noi judecatorii vor functiona si parchete, iar judecatorii si procurorii care vor lucra aici vor primi inclusiv locuinte de serviciu. "O data cu crearea noilor judecatorii, speram ca va creste mult calitatea actului juridic. Mai vreau sa aduc multumiri, cu acest prilej, domnilor Oprean si Balas, care s-au aratat extrem de deschisi, desi poate ne asteptam la o oarecare opozitie. Pentru Savarsin este un lucru extrem de pozitiv, mai ales ca este o bila alba in tentativa de a deveni oras." - a spus subprefectul Remetan. Infiintarea celor doua judecatorii va fi "legalizata" printr-o Hotarare de Guvern care va aparea cel mai probabil in toamna acestui an. In bugetul anului viitor vor fi prinse si sumele necesare pentru amenajarea judecatoriilor, astfel incat la inceputul anului viitor activitatea acestora ar putea incepe. Prefectura mai pregateste surprize de acest gen, fiind foarte probabila aparitia unor judecatorii si in alte localitati din judet. Un alt subiect abordat la Prefectura s-a referit la stema judetului, care este adoptata inca din 1993 si care va fi trimisa la Guvern, pentru a primi "avizul de legalitate". La Prefectura se mai asteapta si stema altor comune si orase din judet, pentru a fi discutate in Comisia de heraldica si pentru a fi trimise la Guvern spre aprobare. Primariile din judet nu au obligativitatea gasiri unor steme, dar daca nu sunt aprobate de Guvern, cele care exista nu mai pot folosite. Primarii care folosesc steme neaprobate in Guvern pot intra sub incidenta Codului Penal. In final, subprefectul Florin Remetan a invitat presa la "un pahar de vorba" in calitate de proaspat tatic. Si cu aces prilej, ii dorim micutului Rares Ioan multa fericire si noroc in viata.

• "Crima" de la  Biblioteca Judeteana

Interviu cu ziaristul Emil Simandan, presedintele Fundatiei Culturale "Ioan Slavici" din Arad - De unde a plecat aceasta "pornire" sau inversunare a dvs., impotriva directorului Bibliotecii Judetene Arad, Aurora Tatar? - Intr-adevar, poate sa para ca o pornire impotriva unei persoane, dar, in realitate, ea nu se adreseaza neaparat unei persoane. Este vorba despre o persoana care conduce o institutie foarte importanta pentru municipiul si judetul Arad, o institutie pe care eu am numit-o "templu al culturii aradene" si care inmagazineaza o extraordinara memorie nationala si locala, in intreaga ei multiculturalitate: Bilioteca Judeteana. Aceasta biblioteca este foarte importanta, din mai multe puncte de vedere. In primul rand, datorita numarului mare de volume pe care il are, dar mai ales datorita fondului de carte de patrimoniu pe care il detine, de circa 60.000 de volume. Cartea rara, de mare valoare este in jur la 20.000 de volume. Ca fost lucrator al acestei biblioteci, pot si va spun ca ea este una dintre cele mai valoroase din vestul tarii, fiind mult peste altele, din orase mai mari, cum ar fi Clujul, Timisoara, Oradea, Deva si altele, mai ales din punctul de vedere al fondului de carte de patrimoniu. Sigur, aici ma refer la biliotecile judetene din orasele respective, nu la cele universitare sau academice. In acest context, sigur ca m-a revoltat foarte mult ceea ce se intampla la Biblioteca Judeteana Arad. In anii 1968 - 1970 noi ne-am straduit sa refacem fondul de carte veche al bibliotecii, dupa devastarea acestui fond in perioada dejisto-KGB-ista, iar acum el este distrus sau deteriorat in mare parte. Dupa reorganizarea administrativa a teritoriului,.din anul 1968, noi am inceput actiunea de inventariere a cartilor de patrimoniu. In toata harababura de atunci, nici unuia dintre noi nu ne-a trecut prin cap sa furam vreo carte; nici una, oricat de mica ar fi fost. Nici nu ne-a trecut asa ceva prin cap asa ceva, desi pe atunci, biblioteca avea in teritoriu cel putin 400 000 de volume. Si astazi vine cineva, dupa ce noi am muncit atat de mult si am adunat aceasta bogatie, ce in timp s-a dezvoltat, sa isi bata joc de identitatea culturala a Aradului! Biblioteca nu este un SRL, este un patrimoniu public in care este memoria multiculturala a Aradului, din care nu este admis sa isi insuseasca cineva bunuri. De aceea, vreau sa le atrag atentia mai-marilor judetului, in care eu am incredere, ca problema de la Biblioteca Judeteana trebuie rezolvata cat mai curand. - Stiti ceva concret despre ceea ce se intampla la Biblioteca Judeteana? - Se intampla lucruri penibile. As putea sa dau si exemple, dar, deocamdata, aman acest lucru. Ma numar printre intelectualii cinstiti ai Aradului si sunt implicat in viata culturala aradeana, iar in ultimii ani, prin Fundatia "Ioan Slavici", pe care am infiintat-o impreuna cu poetul Ioan Alexandru, sunt implicat si in editarea de carti scrise de aradeni. Ca si mine, mai sunt multi in Arad, iar supararea mea este ca aceasta doamna directoare, Aurora Tatar, n-a catadicsit sa se intalneasca niciodata cu sefii editurilor aradene, ai cotidianelor locale, ai saptamanalelor, ori cu scriitorii aradeni. Toate acestea aduna memoria contemporana a acestui judet. Aceasta "distinsa" doamna intelectuala, in loc sa ne adune, sa stea de vorba cu noi, fara bani, fara cheltuieli si sa convina cu noi constituirea acestui patrimoniu pe calculator, ea nici nu ne-a bagat in seama. Aradul contabilizeaza deja circa 1000 de aparitii editoriale, de la toate editurile, or, nu poti sa neglijezi un asemenea fond cultural. Iar acest patrimoniu da identitatea noastra contemporana culturala!  Eu nu cred ca este cineva care nu ar dona publicatii sau aparitii editoriale Bibliotecii Judetene pentru crearea acestui fond! -Este adevarat ca vi s-a propus sa fiti directorul acestei institutii? - Eu nu va pot raspunde la aceasta intrebare. Astazi numirile de directori se fac in functie de multe ecuatii politice la care eu nu ma pricep. Doar atat va spun: eu ma consider un om de cultura al aradului, un ziarist dominat de patriotism local, fara sa am o implicare politica, in afara de ajutorul pe care-l ofer deputatului Nicu Cojocaru. Nu stiu daca cineva se gandeste sau nu la aceasta varianta. - Asadar, vinile doamnei Aurora Tatar sunt destul de putine, pana la urma... - Eu nu le pot contabiliza. Exista Parchet, exista conducerea Consiliului Judetean, care pot sa se exprime mai clar. Eu nu ma erijez in judecator. Raman doar stupefiat de ceea ce se intampla acolo si de gainariile de care s-a ocupat doamna director, gainarii - care au intinat imaginea bibliotecii si a judetului. As putea sa dau foarte multe exemple concrete despre ceea ce a facut doamna Aurora Tatar, pentru care am si documente. - Daca aveti atatea documente, macar enuntati problemele de acolo. - A facut cineva un control despre politica achizitiilor de carte? Se stie de unde achizitioneaza biblioteca noi volume? Eu nu vreau sa spun lucruri urate despre comisioane gen Romtelecom. Oricum concluziile mele sunt foarte triste. Nu pot sa fiu de acord cu modul in care sunt ignorate editurile si redactiile locale; nu stiu cine sta in spatele acestei politici de achizitie de carte, dar, pana la urma, buba se va sparge si se vor bate cap in cap cei care au adus biblioteca in aceasta situatie. Biblioteca trebuia pregatita pentru prezentarea pe Internet. Nu sunt de acord, apoi, cu modul in care este conservat fondul de carte de patrimoniu. Este o crima sa fii nepasator la deteriorarea a mii de volume din cartile de patrimoniu. Este o crima sa nu faci un atelier pentru reconditionarea si conservarea volumelor de patrimoniu. Un astfel de atelier s-a constituit la Biblioteca Judeteana din Oradea si sa stiti ca nu a costat multi bani, ci, mai mult, a atras si fonduri comunitare, devenind acum chiar rentabil. Pentru aceasta crima ar trebui sa fie data afara imediat! - De ce s-a pastrat tacerea in aceasta problema, pana acum?  - Da' ce, acum se spune ceva? Se spune numai despre niste gainarii, despre ceva oua, despre niste nimicuri de joasa speta si care tin de comportamentul unei tate si nu de cel al unui intelectual. Acestea nu tin de un om care sta in fruntea unei institutii care este templul culturii aradene si unde se inmagazineaza memoria culturala a Aradului si a Transilvaniei. Este inadmisibil ceea ce se intampla la Biblioteca Judeteana. Am mari indoieli ca s-au descoperit toate neajunsurile de acolo, pentru ca doamna director este mult mai "profesionista", mult mai smechera. A consemnat Ovidiu Balint

• S-a stins din viata sculptorul Emil Vitroel

Arta contemporana romaneasca a devenit, brusc, mai saraca Moartea au iarta pe nimeni. Este o afirmatie care, oricat am sfida-o, se materializeaza cinic si fara drept de apel, lasandu-ne un gol imens ia suflete si o serie de intrebari la care nu vom afla nicicand raspuns. Iar la sfarsitul saptamanii trecute, moartea a trecut din nou prin jurul nostru, secerand nemilos inca o viata si lasand mai saraca lumea artelor plastice romanesti. Cel care a fost luat si dus intr-o alta lume este sculptorul Emil Vitroel. Emil Vitroel s-a nascut in Campia Aradului, "dar sufletul sau poarta zestrea unor arhetipuri acumulate de stramosii sai intr-o zbuciumata peregrinare in timp si spatiu", dupa cum l-a descifrat criticul si istoricul de arta Horia Medeleanu. Continuator al artei sculpturii romanesti, Emil Vitroel a lasat in urma sa o serie de monumente pe langa care trecem des, fara a ne mai aduce aminte de cel care le-a ridicat prin imaginatie, talent si munca. Iar unul dintre monumentele pe care Vitroel le-a ridicat (fiind autorul lui principal) a devenit unul dintre simbolurile luptei nationale a romanilor, al jertfei pentru libertatea unui intreg popor: Monumentul Eroilor de la Paulis. La realizarea acestui monument impresionant, Emil Vitroel a lucrat impreuna cu un alt artist important al contemporaneitatii romanesti, arhitectul Milos Cristea, ei lasand astfel posteritatii un monument de referinta in arta plastica romaneasca a ultimelor decenii. In lunga si impresionanta sa cariera, Emil Vitroel a realizat un numar foarte mare de sculpturi, in bronz, piatra si lemn. Daca lucrarile executate din bronz si piatra denota un mestesug temeinic, cele din lemn par a fi cele mai apropiate de sufletul marelui artrst ce s-a stins din viata. Farama de viata ascunsa in lemn este coplesita de forta creatoare a artistului ce reuseste sa dea materiei un alt sens, sculptura sa imbogatind arta contemporana cu o opera admirabila. Motivul predilect al sculpturilor in lemn il reprezinta femeia. Figurile de femei create de Emil Vitroel apar ca niste fapturi ireale, desprinse paeca dintr-o alta lume la care privesc cu niste ochi nefiresc de mari. Intregul ansamblu al formelor si liniilor sculptate de artist degaja o mare senzualitate imbinat cu puritatea ce nu cunoaste raul. Dar in arta lasata posteritatii de Emil Vitroel apar si figuri marcate de contorsiuni dureroase. Cu ani in urma, oprindu-se asupra operei lui Vitroel, Horia Medeleanu spunea "patosul elenistic ne este restituit in forme moderne, de un sculptor din secolul XX. Dar patosul sau nu atinge niciodata paroxismul antic, el fiind mai mult presimtit decat exprimat. Este un patos supus geometrismului formei, un patos infranat. Aceasta cenzura rationala pune o pecete umana tulburatoare asupra artei lui Emil Vitroel. O arta in care Iubirea, Durerea, Melancolia, Suferinta, Visarea, Gingasia si Renuntarea depasesc cadrul stramt al unei psihologii individuale, devenind ipostaze existentiale.". Desi a trecut pragul senectutii, Emil Vitroel a continuat sa se aplece asupra lemnului, modelandu-l si conferindu-i alte dimensiuni, intelesuri si o cu totul alta viata. Manat permanent de mirajul perfectiunii, Emil Vitroel a plecat lasand in urma-i o "opera finita", dar si un gol dureros. Sculptorul Dumitru Serban, presedintele filialei Arad a Uniunii Artistilor Plastici din Romania, asumandu-si rolul de purtator de cuvant al confratilor sai, regreta profund disparitia lui Emil Vitroel: "A fost unul dintre continuatorii scolii romanesti de pictura, facand parte din prima generatie a sculptorilor profesionisti. Prin disparitia lui Emil Vitroel, sculptura aradeana si cea romaneasca au suferit o pierdere enorma, iar opera sa va ramane, cu siguranta, o tema de meditat si de studiu pentru generatiile urmatoare de artisti.". Vitroel s-a stins din viata. Numele sau si opera insa vor ramane permanent in lumea pe care Vitroel a iubit-o intr-atat, incat nu a dorit sa treaca prin ea fara a-i lasa o opera de mare anvergura. Chiar daca, implacabil, ne mor artistii, ne ramane amprenta trecerii lor prin lume si sentimentul ca locul lor, acolo, sus, este printre cei care ne bucura, deopotriva, pe noi, muritorii, cat si pe Marele Creator.

• Sase medalii la CN de box rezervat copiilor

Toti pugilistii aradeni ce au concurat la Ploiesti in cadrul Campionatului National rezervat copiilor, s-au intors cu medalii. Astfel, reprezentantii Box Club, antrenati de Adolf Ivanovici, au obtinut doua medalii de argint prin Ioan Benjamin la 42 kg. si Alexandru Grancea la 48 kg., respectiv una de bronz prin Laszlo Katko la 51 kg. Cea mai interesanta finala din punctul nostru de vedere s-a desfasurat in limitele categoriei 39 kg., intre Viorel Rista, de la Astra si Alin Grigoras, de la AS Motorul. Victoria a revenit sportivului CS Astra, care a devenit astfel campion national. Motorul a obtinut si o medalie de bronz prin Bogdan Farkas la 35 kg. Viorel Rista este pregatit de Stefan Stefana, Vasile Vancea si Valentin Tarb, in timp ce la AS Motorul Silva Lazar sportivii sunt pregatiti de Dionisie Szekely si Florian Barna. In alta ordine de idei, de astazi, patru pugilisti aradeni se vor afla in Ungaria unde vor participa la un concurs international, alaturi de adversari din Iugoslavia, Slovacia si bineinteles fara organizatoare. Cei patru aradeni sunt: Beniamin Covaci, Victor Moisan si Teodor Tare, toti de la Motorul si Adrian Buda de la Box Club.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]