...

Marti, 17 iulie 2001

• Un elev aradean, medaliat la Washington

Delegatia Romaniei care a participat la Olimpiada Internationala de Matematica de la Washington a revenit, duminica, in tara. Mihai Manea, din Bucuresti, a obtinut medalia de aur, Ana Caraiam (Galati) si Andrei Jorza (Arad) au obtinut medalii de argint, iar Razvan Iagar (Valcea) si Liviu Paunescu (Constanta) medalii de bronz. Tinerii au fost asteptati, la sosirea pe Aeroportul International Bucuresti-Otopeni, de rude si de prieteni. Cei cinci sunt elevi in clasele a X-a, a XI- a si a XII-a si intentioneaza sa plece in strainatate pentru a-si continua studiile. Cei mai multi dintre ei spun insa ca doresc sa revina in tara atunci cand isi vor termina studiile. Ministrul a anuntat ca vor primi burse elevii romani care au obtinut medalii la olimpiada internationala de matematica din acest an, dar numai in cazul in care vor ramane sa studieze in tara Medaliatul cu aur va primi un premiu de 25 de milioane, valoarea premiilor pentru medaliatii cu argint si bronz urmand sa fie stabilita in zilele urmatoare. De asemenea, ar putea primi premii din partea Ministerului Educatiei si Cercetarii profesorii care i-au pregatit pe olimpici, precum si unitatile scolare din care provin medaliatii.

• Vagoanele CFR se modernizeaza la Arad

Producatorul aradean de vagoane de calatori isi continua trendul ascendent, inregistrat odata cu privatizarea din primavara anului trecut. Dat fiind ca, de cateva zile, a fost instalat ca administrator George Buruiana, nu demult presedinte al CFR Marfa, viitorul Astrei Vagoane Calatori pare sa fie unul "roz". Mai mult, deoarece o mare parte din comenzile sosite pe adresa din cartierul Gradiste au ca destinatie Compania Nationala de Cai Ferate, parcul national de vagoane, se poate mandri si cu vagoanele aradene. Modernizarile, absolut necesare in vederea alinierii Romaniei la standardele europene, reprezinta, acum, un punct important pe "ordinea de zi" a fabricii. Incepand din toamna anului acesta, Astra Vagoane Calatori va livra catre transportatorul national un numar de 40 de vagoane modernizate. Acestea sunt realizate in cadrul unui parteneriat cu puternica compania Alstom, care are in derulare un contract, in acesl sens, cu CFR Calatori, in valoare de peste 50 milioane euro. Modernizarea vizeaza vagoane de clasa I, clasa a II-a si tip bar, proiectate in comun de aradeni si de Alstom. Vagoanele pot atinge 160 km/ora, fiind foarte aproape ca performante de vagonul AVA 200 CFR, care e fabricat la Astra si care circula de cativa ani pe rutele internationale. Pe viitor, Aradul va fi mult mai solicitat de CFR, mai ales ca, saptamana trecuta, Executivul a autorizat CFR Calatori sa contracteze un credit in valoare de 150 milioane de dolari, in vederea realizarii programului de reparatii si reabilitari de locomotive si vagoane de calatori, in urmatorii trei ani.

• PD si PNL, actionate in instanta

Situatia juridiaca a Palatului Cenad a constituit, de-a lungul timpului, o preocupare continua a prefectilor, astfel incat Gheorghe Pele a imbratisat si el initiativa predecesorilor de a muta in aceasta cladire serviciile Primariei. Motivul invocat a fost o decongestioaare a activitatii acestei institutii. In aceasta sens, Prefectura le-a pus in vedere locatarilor din Palatul Cenad sa evacueze spatiile pe care le ocupa. O parte s-a supus somatiilor Prefecturii, in timp ce din partea Partidului Democrat si a Partidului National Liberal s-au izbit de un refuz categoric. Liderii acestora refuza sa recunoasca calitatea Prefecturii de a lua astfel de decizii. Totusi, le-a fost acordat un ultimatum pana la care sa elibereze respectivele spatii, care a expirat, insa, in urma cu doua zile. In aceste conditii, reprezentantii Prefecturii spun ca mai au la indemana o singura varianta: de a actiona in instanta partidele, asociatiile si persoanele fizice care nu cred ca este cazul sa evacueze imobilele. Conducerile celor doua partide direct implicate- PD si PNL, nu par deloc impresionate de avertismentul Prefecturii, dimpotriva asteapta ca instanta sa-si spuna cuvantul in aceasta spinoasa problema.

• Spitalul de la Mocrea se lupta cu ... evidenta populatiei

Scurt istoric cu baron, bolnavi si buget Unul dintre locurile despre care nu vrem sa aflam mai niciodata nimic este si asazisul spitalul de nebuni de la Mocrea. Din pacate, din randurile celor care ocolesc subiectul fac parte si rudele celor internati aici, si cei care au in maini soarta bolnavilor. Ministerul Sanatatii prin Casa de Asigurari de Sanatate, Destinata din 1956 ingrijirii bolnavilor cu deficiente mentale, cladirea care a apartinut baronului Soimosi, nu a fost revendicata de nimeni, desi un presupus urmas al acestuia a venit, odata, intr-o vizita, care s-a dovedit a fi de curtoazie. Soarta spitalului ramane pe mai departe, insa, neclara, caci spitalul comunal, cladirea, cu tot cu personal si bolnavi, s-a aflat un timp pe statele de plata ale Primariei Ineu (si parca era mai bine), ca mai apoi sa-si gaseasca un nou ocrotitor in Ministerul Sanatatii. Cum la noi nimic nu este definitiv, unii isi doresc transformarea lui in camin spital, fapt care nu are de ce sa-i bucure pe cei de acolo, caci cine si-ar dori sa aiba doi stapani, unul mai sarac decat celalalt. Si cum o problema nu vine niciodata singura, banii din bugetul pentru anul 2001 stau inca la naftalina, in asteptarea cine stie carui eveniment miraculos. Unde toti sunt in asteptarea banilor doctori, ingrijitori, furnizori Cu un buget destul de mic, celor care isi petrec o mare parte a anului aici le-ar putea fi asigurat un trai cat de cat decent. Doar ca, pana la momentul la care scriem acest articol, bugetul Spitalului de la Mocrea nu a intrat inca la negocieri. Cele sapte miliarde care au fost cerute, dupa o serie de compromisuri, mai taiem de aici, mai reducem de acolo), vor ajunge probabil pe masa tratativelor in cursul saptamanilor viitoare, daca tinem cont de faptul ca bugetul Spitalului Judetean a intrat in vizorul Casei de Asigurari de Sanatate, saptamana trecuta. Rezultatele, care au ajuns si la urechea angajatilor de la Mocrea, nu au reprezentat un motiv de bucurie, caci, de la cerere pana la oferta, bugetul acestora "a mai pierdut din consistenta" cateva miliarde. Si cum de sprijin din alte parti nici nu pate fi vorba, "bucata din tort" care va reveni spitalului va trebui sa-i sature pe toti, adica, un numar de 135 de bolnavi (peste capacitatea cladirii, care beneficiaza, pentru moment, de doar 120 de paturi), si 61 de angajati, printre care 3 doctori, 13 asistenti, 5 ingrijitori, 4 persoane TESA etc., ca sa nu-i includem aici si pe furnizori. Acestia au de recuperat bani, spitalul datorandu-le 243 de milioane, "o sama de-a dreptul ridicola. Oricum, cei in cauza ne pasuiesc pe obrazul nostru. Bine macar ca unii au incredere in noi", sustine directorul economic al spitalului. Bolnavii care "nu exista", vor continua sa traiasca... de acum, fara sprijin de la stat. Indiferent care va fi, in cele din urma, bugetul alocat, oricate ciuntiri va suporta, chiar daca va ajunge la suma alocata anul trecut (4 miliarde), cu inevitabilele indexari legate de rata inflatiei, problema banilor va ramane si pe mai departe un subiect arzator. Caci acolo, oricat ai investi in reparatii, care doar anul trecut au necesitat nu mai putin de 2 miliarde, tinand cont de specificul spitalului, nu este suficient. "Este greu sa pastrezi lucrurile asa cum sunt. Daca astazi zugravim, maine ne trezim ca peretii sunt mazgaliti. Daca astazi inlocuim un geam, maine se va sparge din nou. Si, nu ai pe cine sa tragi la raspundere. Sunt cheltuieli inevitabile. Dar ca toate astea ne-am obisnuit deja. Marea problema ramane aceea ca in timp ce CAS impune conditia de asigurat pentru alocarea banilor, noi ne confruntam ca imposibilitatea de a le gasi multor bolnavi de aici o identitate, astfel incat sa primim bani si pentru ei" ne-a destainuit directorul economic. Si este vorba de un numar care, dupa eforturi considerabile, dupa o duzina de adrese la primarii, a ajuns la douazeci. "Este imoral sa nu le acorzi acestora nici un fel de sprijin, pentru simplul fapt ca s-a pierdut orice urma care sa permita stabilirea identitatii. Unii din ei sunt aici de o viata si n-au lucrat niciodata. Nu poti sa-i externezi, caci sufera de o boala incurabila, sau sunt periculosi si au fost internati aici pe baza decretului 313. Nu poti pretinde nici ca nu exista, ca doar ii vezi in fiecare zi, stand pe banca, vorbind. Nu poti sa inchizi ochii, sa-i infometezi. Si unde sa-i trimiti, daca nu au rude? Sau daca au, nu vor sa stie nimic de ei. Asta e drama bolnavului mental. Iar acum, statul le cere calitatea de asigurat". Lung post-scriptum cu solutii si... probleme. Cateva solutii se intrevad, cel putin de catre cei care se confrunta cu problema. Cum faptul de a-i face disparuti nu numai ca e greu realizabil, dar e in primul rand inadmisibil, imoral, "ramane varianta de a-i incadra pe acestia la handicapati, nu ca sa primeasca bani de pe urma handicapului ci ca sa intre astfel in sistemul asigurarilor sociale si sa primeasca un minimum minimorum. Noi oricum ne vom ingriji pe mai departe de ei, dar astfel nimeni nu ne va putea imputa nimic". Cum de aici pana la rezolvarea problemei e un drum mai lung, si poate mai spinos decat cel pe care il face bugetul de la propunere pana la acordare, personalului de la Mocrea ii ramane sa se confrunte cu problemele de fiecare zi, care, de altfel, tin tot de o legislatie creata parca in pofida lor. Pentru ca pana acum am punctat destule probleme grave vom mai aminti doar de una. In timp ce la marea majoritatea unitatilor medicale spitalizarea este una scurta, durata medie fiind de 115 zile, aici cei care vin, deseori nu mai pleaca, sau, daca o fac, se intorc dupa cateva luni. Asa ca sistemul legat de zilele de spitalizare este in detrimentul lor. Mai mult, cei de la Judetean ne trimit bolnavi fara acte, in pofida faptului ca spitalul este de pe acum supraaglomerat, ingreunandu-le munca. "Odata, ne-au fost trimisi 78 de bolnavi, unii fara acte si am fost nevoiti si-i refuzam. Dar daca prin diagnostic exista obligativitatea internarii, noi nu avem ce face. Ii internam, chiar si fara acte", a mai tinut sa adauge directorul economic, mereu preocupat sa le faca pe plac bolnavilor, cu o vorba sau o tigari. Cat despre ceilalti, familie, cei milostivi (daca nu a disparut cumva aceasta "specie"), ramane sa-i gaseasca altii, caci, sigur, ei mai sunt inca in evidenta populatiei.

• Strandul in prag de vanzare

Cu mai mult timp in urma au inceput sa circule diverse zvonuri privind o eventuala concesionare a strandului Neptun catre o firma. Dar nu a existat nici un semnal, oficial ca Primaria ar "lucra" in acest sens. Vineri, insa, cea mai autorizata voce din institutie, cea a primarului Dorel Popa, a "scapat porumbelul". In cadrul intalnirii cu comerciantii, Popa a afirmat ca exista deja doua oferte de concesionare, primite din partea unor firme. Din cate am aflat, se pare ca scrisorile au venit de afara, posibil din partea unor firme din Israel si Italia. Comerciantii care isi desfasoara activitatea in incinta strandului ar fi preferat ca acesta sa fie concesionat pe bucati firmelor locale, dar Popa nu a fost deloc incantat de idee. Insa si unul dintre patronii care detin discoteca, bar si restaurant in incinta strandului ar fi dispus sa intre in concurenta cu firmele care-si doresc concesionarea. Cel care si-a afirmat public intentia este Leo Aslau, patronul localului Corleone, care a spus: "Cred ca ar fi cinstit ca strandul, care a fost construit pe banii aradenilor, sa le ramana lor. Am rude stabilite afara si cu ajutorul acestora sunt dispus sa intru in concurenta cu ceilalti pretendenti." Pentru concesionarea strandului va fi pregatit un caiet de sarcini si va avea loc o licitatie, in conditiile legii. In acest moment, strandul este administrat de GCA, societate care se confrunta cu unele probleme. Prin aceasta mutare spectaculoasa, primarul urmareste imbunatatirea serviciilor oferite la strand, precum si "eliminarea" consilierilor din AGA si CA.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]