Miercuri, 17 octombrie 2001

• Sindicatele din invatamantul aradean au dat mana

Autoritatile sunt amenintate cu miscari de protest Pentru prima data, liderii Sindicatului Liber si Sindicatul Democrat din invatamantul aradean au decis sa iasa impreuna in lumina reflectoarelor. Marius Gondor si Stefan Balita s-au aliat pentru a rezolva cateva probleme care dau batai de cap angajatilor din invatamant. Din nefericire, spun ei, invatamantul nu este sprijinit asa cum ar trebui de catre stat. Anul acesta, banii alocati acestui sector sunt insuficienti si nu pot ajuta cu nimic procesul de reforma al invatamantului. Conform legii, invatamantul trebuie sa primeasca minimum 4% din Produsul Intern Brut, dar lucrurile nu se afla tocmai pe fagasul normal. Astfel MEC a primit 4,2% din PIB, dar acest procent este alocat si invatamantului si cercetarii. De altfel, in momentul de fata se cunoaste doar procentul alocat MEC -ului fara a se sti ce valoare va fi retribuita invatamantului. In alta ordine de idei, Marius Gondor si Stefan Balita nu au incredere in modul in care vor fi administrati acesti bani, tinand cont de faptul ca unitatile scolare sunt in subordinea autoritatilor locale. Acesta este si motivul pentru care cele doua sindicate cer o "acreditare" din partea forurilor competente care sa ii imputerniceasca sa poata urmari cursul banilor, evitand astfel unele posibile deturnari de la destinatia initiala. Iata insa ca problemele au si aparut. Exista localitati in judetul Arad in care primariile nu au sumele necesare, nici macar pentru a asigura salariile profesorilor si cadrelor auxiliare pentru luna decembrie. Cat despre Legea salarizarii personalului din sectorul bugetar, cei doi reprezentanti a cadrelor didactice au de gand sa organizeze cateva actiuni de sensibilizare care au ca scop eliminarea unor diferente intre profesori si restul bugetarilor. Desi legea nu a fost inca votata diferentele salariale ii pun pe sindicalisti pe ganduri. De aceea, ei doresc sa organizeze cateva intalniri cu parlamentarii locali carora li se va cere sa reprezinte cat mai bine interesele invatamantului in cele doua camere. In cazul in care demersurile lor nu isi vor gasi raspuns, sindicatele vor lua masuri mai drastice cum ar fi grevele sau marsurile de protest.

• Santierul Arheologic de la Cladova - locul unor descoperiri de vestigii inestimabile

Complexul Muzeal Arad a redeschis, in urma cu aproape o luna, Santierul Arheologic Cladova Dealul Carierei. Cu putin inaintea inchiderii campaniei 2001, conducerea Camplexului Muzeal Arad a tinut sa informeze presa despre descoperirile de la acest santier si despre rezultatele preliminare ale cercetarilor, organizand, luni, la fata locului, o inedita conferinta de presa. Au participat, din partea Consiliului Judetean (finantatorul santierului) Claudiu Cristea, vicepresedinte si Alexa Achim, consilier. Profesorul Pascu Hurezan, directorul Muzeului Judetean si Peter Hugel, arheolog la aceeasi institutie, amfitrionii intalnirii, au prezentat pe larg istoricul Santierului Arheologic Cladova, detaliind cele mai importante perioade istorice si exemplificand importanta descoperirilor cu obiecte originale, gasite in timpul sapaturilor. Astfel, am aflat ca Santierul Arheologic de la Cladova a fost deschis de arheologul Vasile Boroneant, in anul 1976. Lucrarile au continuat de-a lungul celor 25 de campanii de Pascu Hurezan si Peter Hugel. De altfel, Vasile Boroneant, Pascu Hurezan si Peter Hugel sunt si aceia care au semnat majoritatea lucrarilor stiintifice, referitoare la descoperirile de la Cladova. Cele mai vechi urme ale activitatii umane in acest punct dateaza de acum 80.000 de ani, adica de la sfarsitul interglaciarului. Din aceasta perioada au fost descoperite mici vetre de foc si numeroase unelte cioplite din silex. Din perioada civilizatiei dacice au ramas un vas de pamant batut, un sant de aparare rezultand o fortificatie elipsoidala de 180 pe 90 m. In interiorul fortificatiei au fost descoperite mai multe bordeie, un bogat material ceramic, precum si doua monede de argint, datate din sec. II i.d.Hr. Epoca Romana este prezenta prin descoperirea unor caramizi purtand stampilele Legiunii XIII Gemina, fragmente de conducte de apa, inclusiv fragmente de terra sigillata. Dupa cum ne spunea prof. Pascu Hurezan, "unul din cele mai valoroase obiecte gasite la Cludova este inelul de argint (sigilar) cu inscriptia "DV POVS(A)", ceea ce, tradus, inseamna Ducele Pousa. La sfrsitul secolului XIII si la inceputul celui urmator, a fost ridicata o biserica sala (13,5 x 7,5 m), din piatra de cariera si caramida. Parte din ziduri s-a pastrat pana in zilele noastre, ziduri pe car noi le-am scos la lumina zilei". Bineinteles ca am trecut in revista doar cateva din descoperirile de la Cladova. El sunt cu mult mai multe, iar sapaturile ce vor continua anul viitor, cu siguranta, ca vor descoperi noi vestigii ale trecutului.

• O afacere banoasa, cea a transportului interurban, trece in mana CJA si a Consiliilor Locale

Aparitia in "Monitorul Oficial" a Ordonantei 86/2001 privind serviciile de transport public de calatori a pus pe jar asociatiile profesionale din domeniu. Acestea, au constatat ca firmele de transport de calatori sunt obligate sa obtina licente si atestate de la doua institutii ale statului: Autoritatea Rutiera Romana (ARR) si de la consiliile locale. Chiar daca au fost licentiati de ARR, transportatorii vor fi obligati sa se prezinte in fata unor comisii speciale, din care fac parte reprezentanti ai Ministerului Administratiei Publice (MAP), ai Ministerului de Interne si ai Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), pentru a fi atestati. Tot ca noutate, MAP devine singurul organism autorizat sa aprobe contractele de concesiune ale serviciilor publice de transport local de calatori si sa stabileasca normele specifice pentru administrarea acestor servicii. Astfel, contractele incheiate de CLM sau CJA cu Compania de Transport Public sau orice alta firma de transport, au nevoie de "girul" Ministerului Administratiei Publice. Amenzi de sute de milioane pentru "contravenienti" Ignorand faptul ca singura institutie abilitata prin lege sa autorizeze operatorii si sa emita licente de transport este ARR, noul act normativ imputerniceste CL, precum si CJ sa efectueze aceste operatiuni. Firmele de transport trebuie sa obtina noi atestate, iar in cazul in care nu se conformeaza prevederilor Ordonantei 86, vor fi obligate sa suporte amenzi cuprinse intre 50 si 100 de milioane de lei. De asemenea, nu mai CJ si CL "vor fi abilitate sa organizeze, sa reglementeze, sa conduca, sa monitorizeze si sa controleze serviciile de transport public local de calatori". In plus, autoritatile administratiei locale, prin serviciile de specialitate, "vor gestiona si controla activitatea operatorilor de transport public local de calatori", se arata in articolul 7 al Ordonantei. Atestatul emis de comisia ministeriala va fi o conditie obligatorie pentru participarea operatorilor de transport la licitatiile ce vor fi organizate, tot de CL, respectiv CJ, pentru contractele de concesiune. Traseele vor putea fi concesionate pe opt sau zece ani. Daca autoritatile locale emiteau si pana acum licente de traseu local, dar nu de transport sau de executie, pentru transport urban si in localitatile limitrofe, acum, ca o noutate, acestea vor emite licente si pentru transportul rural cu localitati limitrofe, aceasta insemnand, practic, tot transportul judetean. Pana acum, coordonatorul acestuia era stabilit prin Legea 105, fiind ARR. In plus, se introduce notiunea de concesionare a traseelor pe o perioada opt sau zece ani, fapt ce contravine iarasi Legii 105, a transporturilor, care nu permite emiterea de licente de executie sau traseu pe o perioada mai lunga de un an. Pentru amendarea acestui act normativ se poarta, insa lupte puternice la nivel central. Daca OG 86/2001 va ramane in vigoare, CLM si mai ales CJA vor avea puteri depline in ceeea ce priveste acordarea unor trasee. In acel moment, va fi interesant de vazut in ce mod se vor atribui traseele din judet, unde principalul operator este CTP, societate la care actionari sunt CLM si CJA si care este subventionata. Dar de anumite trasee din judet mai sunt interesate o serie de firme private, un concurent serios al CTP fiind Atlassib-Transdara.

• Cursa Arad- Stuttgart a produs companiei Tarom, anul trecut, pierderi de un milion de USD

In urma acuzatiilor care au fost aduse de reprezentantii Banat-Ja, in legatura cu pierderea cursei aeriene Bucuresti- Arad-Stuttgart, conducerea CJA a organizat ieri o conferinta de presa pentru a clarifica pozitia CJA fata de acest caz. Au fost prezenti Caius Parpala, presedintele CJA, Gheorghe Falca, vicepresedintele CJA si Lucian Athanasiu, directorul Aeroportului Arad. Principalul motiv pentru care cursa aeriana Bucuresti-Arad-Stuttgart a fost mutata la Timisoara este lipsa de eficienta economica a acesteia. Doar anul trecut, cu aceasta cursa Tarom a pierdut un milion de USD si nici in acest an situatia nu s-a redresat. Ca o comparatie, cursele Arad-Ancona sau Arad-Verona au de trei ori mai multi pasageri fata de cursa de Germania, care avea, in medie cate 10 pasageri. Pentru o evaluare a curselor, Tarom s-a adresat companiei Lufthansa Consulting, care a propus solutii. In urma analizei, Tarom a propus crearea unui mini-hub la Timisoara. Asta inseamna crearea unui "nod" al curselor cu diferite destinatii pe Aeroportul Timisoara. Consiliul Judetean Arad, principalul actionar al Aeroportului, a gasit si solutii pentru a atenua pierderea. Astfel, s-a luat legatura cu companiile Carpat Air si Angel Airlines, care vor opera pe Aeroportul Arad. Din data de 31 octombrie, compania Angel Airlines va opera pe relatia Bucuresti-Arad-Perugia, iar de anul viitor cele doua companii vor opera si pe relatii externe, inclusiv in Germania. Desi conducerea CJA a facut o serie de demersuri pe linie politica, se pare ca tot considerentele de ordin economic au fost prioritare.

• Intr-un festival de teatru, replica apartine, de multe ori, si spectatorilor

Unii dau dovada, cu aceasta ocazie, ca nu pricep nimic din ce se intampla pe scena Duminica seara s-a consumat ultimul act al celei de-a saptea editii a Festivalului de Teatru Clasic. Pret de noua zile, publicul aradean s-a lasat atras de magica scena de scandura pe care trupe din tara, dar si din strainatate, au incercat sa demonstreze ca sunt, cu adevarat, profesioniste. Unele s-au ridicat la inaltimea cerintelor impuse de un festival al teatrului clasic, altele chiar le-au intrecut, iar altele au vadit faptul ca mai au inca destul de mult de lucrat. Cu toate "plusurile" si "minusurile", toate teatrele care au sustinut reprezentatii in cadrul festivalului aradean de teatru ne-au prilejuit o bucurie care in restul anului ne este refuzata aceea de a participa la un regal de teatru. Ca la orice manifestare care atrage sute de oameni, in sala de spectacole si in foaierele Teatrului de Stat din Arad s-au petrecut tot felul de "mici intamplari" care au starnit rasul, sau macar zambetul celor din jur. Nici comentariile nu au lipsit, unele dintre ele avand loc chiar in timpul reprezentatiilor. Astfel, in timp ce Teatrul National din Cluj Napoca sustinea spectacolul cu piesa "Hamlet", dupa William Shakespeare, o doamna, bine imbracata, asezata comod intr-unul din fotoliile din sala, comenta, impreuna cu sotul, spre disperarea celor din jur. La un moment dat, doamna cu pricina era de-a dreptul enervata de faptul ca Gertrude - regina a Danemarcei si mama lui Hamlet (interpretata de actrita Elena Ivanca) si-a pierdut un pantof si nu se mai incalta: "Da ce frast nu se mai incalta o data, ca ma inerveaza?!", a suspinat doamna, suspinul sau auzindu-se pana peste inca un rand de scaune. Aceeasi doamna a cedat nervos si la scena inmormantarii Ofeliei: "Doamne! Da-i musai sa intre toti in porcaria aia alba? Ce dracu, nu vad ca se naclaiesc si murdaresc tat?"... Un alt episod care a deranjat, de aceasta data, intreaga sala s-a consumat in timpul reprezentatiei Teatrului National din Iasi cu "Strigoii", dupa H. Ibsen. Desi, inainte de intrarea in sala, spectatorii erau rugati sa-si inchida telefoanele celulare, nu toata lumea se conforma. Iar unul dintre spectatorii care au ignorat acest apel a fost chiar Paul Everac. Astfel, in mijlocul spectacolului, s-a auzit melodia sprintara a unui celular. Sesizand, la un moment dat, ca este vorba despre telefonul sau, Paul Everac s-a apucat sa-l caute, dar nu l-a gasit. Telefonul s-a oprit, dar nu pentru mult timp, pentru ca, din nou, s-a apucat de "tangalit" Figura s-a repetat si treia oara, dar atunci pe faza, Paul Everac si-a gasit telefonul l-a inchis. Spectatorii din jur i-au aruncat priviri dintre cele mai... dragalase, dar dramaturgul le-a ignora fiind cu totul absorbit de ceea ce se intampla pe scena. Iar a doua seara, cel care si-a uitat mobilul deschis in timpul spectacolului fost chiar directorul artistic al Festivalul de Teatru Clasic de la Arad, regizorul Horea Popescu. Nici domnia-sa nu si-a gasit telefonul "din prima", dar i-a scutit pe ceilalti de o noua auditie muzicala, inchizandu-l imediat ce l-a gasit ratacit prin geanta.

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]