title

*

  ...

sigla_dtcar4.gif (1503 bytes)

Stirile Zilei

Sambata, 28 aprilie 2001

Intalnirea la Prefectura a parlamentarilor aradeniDemarata in urma cu o luna, la initiativa prefectului Gheorghe Pele, intalnirea parlamentarilor aradeni cu oficialitatile locale si cu liderii formatiunilor politice s-a desfasurat, ieri, in sala Ronda a Prefecturii. Cu exceptia senatorilor Sergiu Nicolaescu si Constantin Onaca, toti parlamentarii aradeni au fost prezenti. Aflata intr-o vizita de lucru in judetul nostru, d-na Iolanda Balas Soter vicepresedinta Comitetului Olimpic Roman si presedinta Federatiei de atletism - a fost invitata la aceasta intalnire, staruind pe langa oficialii aradeni sa sprijine actiunea de modernizare a bazelor sportive: "Acum 100 de ani, la Arad exista primul Club de atletism din Romania. Aradul are primul record mondial la 5000 m femei, iar in 1986 doi aradeni au obtinut medalii olimpice. Astazi, Aradul a ramane in urma cu bazele sportive..." In urma discutiilor, s-au stabilit trei prioritati: reconditionarea stadionului "Gloria", a bazei de canotaj (care ar putea rivaliza cu orice baza din lume) si a Polivalentei. In numele tuturor parlamentarilor aradeni, deputatul Dorel Zavoianu s-a angajat sa-i acorde tot sprijinul presedintelui DJTS Arad, prof: Stelian Vaduva. Primarul Aradului, Dorel Popa, a avansat deja o prima donatie pentru stadionul "Gloria": 2000 USD. Ioan Cuzman, prorectorul Universitatii "Vasile Goldis", a promis, la randu-i, un sprijin substantial. De aici, discutiile s-au centrat in jurul stadionului UTA. Prefectul Gheorghe Pele a informat ca "exista posibilitatea unei compensatii banesti intre datoriile intreprinderii UTA si trecerea stadionului in patrimoniul Primariei." Mai departe, prefectul Gheorghe Pele a aratat ca pagubele produse di inundatii sunt de aproximativ 9,3 miliarde lei si ca in urma controlului Comisiei Nationale pentru Dezastre, judetul Arad a obtinut calificativul "foarte bine". Alexandru Pirv, directorul Romsilva Arad, a precizat ca "in domeniul silvic autoritatea statului este stirbita, deoarece ne mai putem administra padurile care fac obiectul restituirii." Deputatul Gyorgy Tokay a mentionat ca intr-o luna de zile se va reglementa aceasta problema din punct de vedere juridic. Aratand ca situatia bugetului local este tragica (450 de miliarde fata de un necesar de 700), primarul Dorel Popa a solicitat sprijinul parlamentarilor pentru stabilirea patrimoniului municipiului: "Ne suprapunem cu fel de fel de ministere si n-avem libertatea de miscare pe care ne am dori-o." Dupa ce d-na deputat Mihaela Murariu Mindrea a reiterat problema depistarii de fonduri pentru finalizarea sediului primariei din Sebis si a rentabilizarii intreprinderii "ASTRA" Calatori, dl. senator Avram Craciun a ridicat problema Autostrazii, care "evita sa treaca prin Arad. Aradul nu are un lobby la fel ca Timisoara." Dupa aceasta interventie discutiile s-au aprins, deputatul Nicu Cojocaru afirmand ca "parlamentarii PDSR si UDMR au votat bugetul si au exclus amendamentele propuse in favoarea Aradului. Cat despre Autostrada, dl. Avram Craciun, Cheorghe Falca si Constantin Onaca au folosit-o din plin in campania electorala. Acum, n-au decat sa vina in fata electoratului si sa se scuze"... Prefectul Gheorghe Pele a ridicat si problema statiei de captare si epurare a apei pentru Arad, care se, afla in incinta Combinatului Chimic si figureaza in proprietatea celor care au cumparat Combinatul, iar acum, "proprietarii vor sa ne-o vanda cu treisprezece miliarde". Dl. Caius Parpala, presedintele CJA, a raspuns interpelarilor facute de parlamentari, aratand ca "judetul Arad are un proiect de dezvoltare deja aprobat". In continuare, vorbitorul a precizat ca "nu putem accepta ca unele primarii din judet sa aprobe reesalonari pentru datoriile agentilor economici privati, cum este cazul Nadlacului, pentru firma "Jackson", firma pe care dl. Craciun o cunoaste foarte bine." deputatul Titus Ghiorghiof a aratat ca "am trimis doua invitatii PDSR- ului aradean pentru a ne atrange si a discuta despre buget, dar am fost refuzati. Acum, degeaba ne planagem...". In final, toti parlamentarii au fost de acord cu propunerea deputatilor Gyorgy Tokay si Dorel Zavoianu privind concentrarea eforturilor pentru sustinerea unor obiective concrete si de maxima importanta pentru municipiul si judetul Arad.
La Zerind, apele Crisului Negru au ajuns pana la podApele nu s-au revarsat peste diguri, chiar daca fusesera anuntate cote amenintatoare
Viitura pe Crisul Negru se parea a fi deosebit de periculoasa pentru locuitorii comunei Zerind, insa a trecut fara probleme, chiar daca s-au anuntat cote de peste 9,5 metri. Viitura era asteptata in urul orei 10.00, insa autoritatile locale s-au pregatit din timp pentru a preintampina orice pericol. Au fost convocati Comandamentul local si consilierii locali, intr-o sedinta de urgenta, in urma careia au fost luate toate masurile de precautie, au fost convocati jandarmii de la Unitatea Militara din Chisineu Cris, au fost pregatiti saci cu nisip si a fost stabilit un program de garda pentru salariatii Primariei si membrii comisiei de aparare. "Am luat legatura cu toti proprietarii de tractoare de pe raza comunei, pentru ca la nevoie sa poata interveni in forta. Am convocat si militari din Chisineu Cris, dar azi (ieri nr.) dimineata i-am anuntat ca nu ai avem nevoie de ei. Oricum, am fost pregatiti sa le asiguram cazare si mancare pe perioada cat stateau aici", ne-a spus primarul Ozsvar Zoltan. S-a stat in permanenta la Primarie, langa elefon, de unde se primeau toate informatiile despre evolutia apelor Crisului. Au fost pusi la dispozitie 100 de saci si 40 de metri cubi de nisip, insa, nu a fost nevoie, cel putin deocamdata, de ei pentru a stavili apa. Primarul Ozsvar Zoltan si-a petrecut noaptea pe baricade, cand la Primarie, langa telefonul care aducea vesti despre evolutia Crisului, cand pe dig, sa observe cresterea apei. Nivelul Crisului a crescut de la ora 8.00 dimineata cu un centimetru pe ora, pentru ca, la ora 13.00, cota Crisului Negru la Zerind sa fie de 9,57 cm, de unde nu a mai crescut. Sanse ca nivelul apei sa mai creasca in zilele urmatoare sunt reduse, insa, chiar si asa, stationarea la aceste cote mari ar putea cauza probleme zerindanilor. Din fericire pentru localnici, apele Crisului Negru au trecut fara probleme, poate si pentru ca viitura a trecut foarte repede prin dreptul localitatii. "Viitura a trecut foarte repede prin Zerind si nu a creat pagube, insa daca apa va stationa la cotele inregistrate acum, exista posibilitatea de a se infiltra prin dig in gradinile oamenilor care stau in apropierea malurilor Crisului", ne-a spus primarul Ozsvar. La inundatiile de anul trecut, zerindanii au scapat relativ usor in urma viiturii de pe Crisul Negru, insa Crisul Alb a iesit din matca, a inundat culturile agricole si a ajuns pana in Zerind. De data aceasta, Crisul Alb este in scadere, iar o noua viitura nu se anunta. Insa, "pe Crisul Negru, daca se topesc zapezile din Apuseni exista pericolul unei noi viituri", a mai adaugat Ozsvar Zoltan. In cursul zilei de ieri, oamenii din zona stateau pe dig sau pe pod si priveau linistiti apele Crisului Negru, care stationa dupa trecerea viiturii, si rasuflau usurati. "Viitura a trecut de noi si, din fericire, nu a intrat in gradinile sau pe culturile noastre. Anul trecut a fost dezastru si sa ne fereasca Dumnezeu sa mai vina o data apele ca ne prapadesc cu tot. Suntem atata de necajiti, pentru ca stam aproape de malul Crisului si apa se infiltreaza prin dig. Am semanat cartofi, am plantat varza si am inceput sa ne scoatem rasadurile afara si nu vom avea nimic daca ne inunda apele. Mi-e frica sa nu patesc ca si anul trecut, cand mi-or putrezit toate in gradina", ne-a marturisit o femeie care locuieste chiar in apropierea digului. Disperati, oamenii au ajuns, la inundatiile de anul trecut, sa isi scoata plantele din gradina si sa le mute pe alte parcele care nu au fost afectate de ape. Cei care au vegheat pana acum apele in crestere ale Crisului Negru o vor face si in continuare, fiind pre- gatiti pentru orice eventualitate. Comisia de Aparare impotriva dezastrelor, reprezentanti ai OGA si ai autoritatilor publice au fost prezenti ieri la Zerind, pentru a verifica cotele Crisului Negru si eventualele pagube. Cum nu se preconizeaza noi ploi, este de asteptat ca nivelul Crisului Negru, la fel ca si al celorlalte rauri din judetul Arad, sa scada.
Politia a mai depistat marfa de contrabandaPolitia a depistat, introduse ilegal in tara, adevarate alimentare pe patru roti si aparatura electronica de peste 50 de milioane de lei
Politistii aradeni au reusit sa faca patru capturi de proportii. Astfel, Motreanu Emil Gabriel de 34 de ani din Timisoara, Popescu Catalin de 42 de ani, Tugui Mirela, de 31 de ani, Udubasa Miculescu Angela, de 31 de ani, Todiroaie Florentina de 36 de ani, Iacob Florentina de 53 de ani, Norocel Mariana de 27 de ani si Busuioc Cornelia-Emilia de 33 de ani, toti din Drobeta Turnu Severin, au fost prinsi cu cantitatea de 1200 de kilograme de carne de pui, adusa din Ungaria. De asemenea, Petrean Marian- Florin de 24 de ani din Resita si Andreescu Adrian-Vasile de 25 de ani din Lugoj au fost prinsi dupa ce au introdus in tara aparatura electronica in valoare de peste 50 de milioane de lei. Un alt afacerist, Boariu Petru de 42 de ani, din Dumbravita, judetul Timis a fost prins cu un microbuz plin cu 2340 kilograme de mere si 200 kilograme de castraveti evident, tot de la vecinii nostri de peste granita. Ultima captura importanta, de ieri o reprezinta cantitatea de 500 de kilograme de mere gasita in masina lui Gyorits Tomislav de 34 de ani si Ciotea Gheorghe de 32 de ani, ambi din Timisoara. Marfa, pentru care sus-numitii nu au putut prezenta acte de provenienta a fost confiscata. Fiecare dintre "comercianti" a fost amendat de 150.000 de lei, conform Legii 12/1990, articolul 1 litera e.
Precongres IBSSA la Hotel Parc din AradMiercuri seara, la Hotel "Parc" a avut loc un al IBSSA (International Bodyguard & Security Service Association - Asociatia Internationala a Bodiguarzilor si a Serviciilor de Paza) in prezenta presedintelui IBSSA - sir George Popper, cavaler de Malta. Acest "precongres" a fost organizat de d-l Constantin Buzatu, presedintele ARCONS - societate care este afiliata la IBSSA. Au participat oficialitati aradene, dar il amintim in special pe d-l Ioan Ulica, comandantul Politiei aradene, cel mai interesat in a afla cu ce se "mananca" IBSSA. Amintim ca IBSSA are membri afiliati din peste 100 de tari. Din Romania nu prea multe societati - din Arad, Cluj, in general din Transilvania si Bucuresti -  dar in Romania sunt destule persoane individuale membre ale IBSSA. Societatile particulare - trebuie sa plateasca o cotizatie de 1.000 dolari pe an, iar persoanele individuale - 200 dolari anual. In Arad, la aceasta ora exista 15 societati autorizate pentru paza umana si dispecerate de monitorizare care supravegheaza prin sisteme de alarma legate prin telefon sau radio. Cine vrea sa aiba un asemenea sistem de paza trebuie sa plateasca un abonament lunar. Pentru specializarea celor care fac parte din aceste societati de paza se preconizeaza tinerea unor cursuri de profil. In fiecare an IBSSA tine un congres. In acest an, congresul va avea loc la Bucuresti in perioada 26-30 aprilie. De ce la Bucuresti? Pentru ca se incearca atragerea in IBSSA si a tarilor din estul Europei. Miercuri, la Hotel Parc, au fost facute si cateva demonstratii (cu pistoale speciale, cu droguri) de ceea ce inseamna activitatea societatilor particulare componente ale IBSSA, demonstratii urmarite cu mult interes de cei prezenti. Intr-o societate in care hotii, infractorii, in general, misuna la tot pasul, societatile de paza pot reprezenta, alaturi de Politie si Jandarmerie o solutie necesara si bine venita. Am mai aminti faptut ca d-l George Popper, insotit de o numeroasa suita, s-a oprit la Arad tocmai pentru ca Aradul reprezinta unul dintre punctele cheie ale IBSSA in Romania.
De sarbatori comunitatea evreilor se aduna impreunaChiar si cu zvastica desenata pe poarta, hartuiti de ziaristi inventivi si fara sa obtina vreun ban din partea statului roman, evreii din comunitatea aradeana stau ca pe roze. Desi cimitirele lor sunt jefuite, iar cei persecutati politic in trecut primesc din partea natiunii romane "fabuloasa" suma de 300 000 de lei, batranii Azilului Evreiesc o duc imparateste. Toti, reprezentanti ai unui popor ce poarta in spate sute de ani de supravietuire departe de tara ! Ani in care au reusit sa ramana neinvinsi.
Hartuiti si in mormant
In dimineata zilei de 17.03.- a. c., zvastica aparuse din nou pe poarta cladirii Comunitatii Evreiesti. O functionara a Comunitatii ne-a spuns, nervoasa, ca e a patra oara in anul acesta cand se intampla un asemenea lucru. Aceeasi functionara sustine ca s-au scris lucruri neadevarate despre ei: "Unii nu au alta treaba decat sa minta ca podurile acestei cladiri si hornurile sunt pline cu aur si ca in pereti avem cine stie ce bogatii." Nu poti decat sa ramai uimit la auzul unei asemenea afirmatii, intrucat locul arata de-a dreptul modest. Iritat probabil de ipotezele care s-au lansat pe marginea cladirilor locuite odinioara de evrei, presedintele Comunitati, ing. I. Schlesinger, a ales sa ne ocoleasca, in ciuda insistentei noastre de a purta un dialog. Urmariti de imaginea zvasticii, evreii aradeni au mai avut de suportat si disparitia unui bust din propriul cimitir, plus furtul de bronz de la doua morminte de evrei instarite din Chisineu Cris.
Statul roman nu se implica
"In Arad sunt in jur de 200 de evrei si mai toti sunt batrani. Cred ca au mai ramas vreo 12 tineri. Restul au plecat in Israel" ne-a spus Iolanda Sandor, administratoarea Caminului Evreiesc. Am mai aflat ca statul roman nu ajuta nici macar cu un leu evreii de Romania, exceptie facand persoanele care au fost persecutate politic - pe timpul regimului nazist, deportate in inchisori si spitale precum si vaduvele nerecasatorite ale acestora, care primesc "impresionanta" suma de 300.000 de lei si posibilitatea de a calatori gratuit de 12 ori pe an cu trenul, la clasa I.
Supravietuiesc din sponsorizari
Comunitatea face fata prin ajutoare financiare si pachete provenite din strainatate. "Exista JOINT-ul, o fundatie de origine americana, care ajuta toti evreii din lume. Filiala romaneasca se afla la Bucuresti si este condusa de prof. univ. Cajal, virusolog de talie mondiala. Cu banii primiti se intretin toate cantinele evreiesti din tara. Cei nevoiasi, batranii din azil si asistatii se bucura de sprijin tot de aici", ne-a marturisit o angajata a comunitatii.
Pranz copios la 4500 de lei
Cantina rituala, administrata de Eva Lowingel, se afla in incinta Azilului Evreiesc. In acest loc se gateste zilnic pentru aproximativ 60 de persoane: pentru batranii azilului, pentru asistati si saraci. Acestia din urma pranzesc contra cost: pentru un pranz de 41.000 lei ei platesc doar 4.500 lei (!), iar asistatii 5.400 lei. "Restul plateste federatia" a apreciat Eva Lowingel. Meniul este altul in fiecare zi, iar batranii azilului beneficiaza de un pranz special, ei neamestecand niciodata laptele cu carnea. Bucatarul-sef este evreu, trimis de rabiont si examinat in prealabil. Pe holul cantinei, langa chiuveta, dam cu ochii de o rugaciune scrisa in ebraica, ce trebuie rostita la spalatul mainilor inainte de masa si care spun: "Domnul Dumnezeu sa ma binecuvanteze, sa am mainile curate la masa." Batranii din azil sunt in numar de noua (pe 39 de locuri!). Fiecare are camera sa si trebuie numai sa apese pe un buton cand duce lipsa de ceva. Dotarea este de invidiat: aer conditionat, incalzire centrala, TV, iar acum se construieste un lift special pentru ei. Cat despre mancare, aceasta este din cea mai buna (trufandale, fursecuri, fructe, lactate, carne etc.). Asistentele sunt prezente non-stop si un doctor ii consulta de doua ori pe saptamana. "Pensia batranilor este luata in intregime de azil, insa atunci cand au nevoie beneficiaza de bani de buzunar. Regulat avem pe cineva care se ingrijeste de pedichiura si coafura lor, nu atat din motive estetice, cat din motive igienice", am mai aflat de la administratoarea Caminului Evreiesc, Iolanda Sandor.
Si evreii aradeni au cunoscut lagarul
Exista o camera a caminului, special amenajata, unde se tine slujba in ziua Sabbatului. La manifestare participa si presedintele Comunitatii. Odata cu sfarsitul ceremoniei religioase, care se tine in ebraica, participantii sunt serviti cu bautura dulce, fursecuri si cu vin sfintit, care e comercializat pentru bunastarea Comunitatii. Sarbatorile mari (Pesa, Hannuka si Anul Nou) aduc in mijlocul evreilor aradeni doua insemnate personalitati; rabinul-sef si episcopul. Si evreii aradeni su dus-o greu pe vremea nazismului. "Au fost scosi din locuinte si scoli, barbatii deportati in lagare si detasamente de lucru la Siria si Homorod. Cei din sate s-au vazut trimisi in Arad fara locuinta" ne-a spus una dintre interlocutoarele noastre. Anul trecut a decedat o supravietuitoare a lagarului. Avea 101 ani si nu a vorbit niciodata despre experienta traita. O intrebare isi facuse loc de mai multa vreme in mintea noastra. De unde atata putere de supravietuire ? Raspunsul a venit pe neasteptate, din partea unei membre a Comunitatii de femei. "Evreii sunt un popor strans, care se ajuta foarte mult. Si daca au reusit sa ramana in viata sute de ani, au facut-o prin comunitati."
Dacia  27 aprilie -  4 mai Bai, care mi-ai sparlit masina - (SUA)
Muresul 27 aprilie - 4 mai Ce  e mai bun in viata - (SUA)
Arta 27 aprilie -  4 mai - Sala A Ziua a sasea - (SUA)
Arta 27 aprilie -  4 mai - Sala B Patriotul - (SUA)

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? O veti gasi in arhiva VAN.

Cautati in arhiva Virtual Arad ! Cautare in arhiva Virtual Arad.

   Search this site                 powered by FreeFind
 


new88.gif (2109 bytes)van_publicitate.gif (4271 bytes)

home3.gif (1226 bytes) Imobil de vanzare


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imagini Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Agenda de Arad, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat, Pro TV Arad.


[Arhiva 2001] [Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 2001 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}