...

Marti, 29 mai 2001

• "Scoala parintilor" - un program pentru mamici

Actiunea are loc la Matern si este deschisa tuturor participantelor Noua conducere a Spitalului de Obstetrica si Ginecologie "dr. Salvator Vuia", reprezentata prin dr. Gheorghe Furau si purtatorul de cuvant dr. Sorin Prisca, a reluat colaborarea cu presa. Bucuria noastra este justificata, daca tinem cont de faptul ca in ultimii ani usile Spitalului Matern erau mereu inchise, iar evenimentele petrecute in institutie erau prezentate la "second-hand", sau mai bine zis asa dupa cum ni le relatau persoanele binevoitoare care doreau sa ne ofere sprijinul. Numai ca, iata ca foaia s-a intors si au venit la conducerea spitalului oameni care au inteles ca presa are un cuvant de spus si ca aceasta colaborare poate fi benefica de ambele parti. Gheata a fost sparta la sfarsitul saptamanii trecute, mai bine zis la Spitalul Matern cand a avut loc o sedinta "de lucru", sub deviza Scoala Parintilor, un program, de fapt, care face parte dintr-un program national de instruire, initiat de Ministerul Sanatatii si Familiei. Asistenta Liliana Papp, precum si cateva reprezentante din partea Organizatiei Moaselor, au prezentat sotilor prezenti, care in curand doresc si devina parinti, totul despre actul nasterii. Programul a fost prezentat cu ajutorul casetelor video, filmele, dintre cele mai interesante, cuprinzand imagini din timpul nasterilor naturale, din timpul nasterilor in apa sau din timpul operatiilor de cezariana. Mamicile care deja au nascut, dupa ce au trecut prin toate fazele programului prezentat de scoala parintilor, au declarat ca acesta este foarte util, mai ales pentru femeile care nu au mai nascut niciodata, ca au avut foarte multe lucruri de invatat si ca, practi, toate temerile pe care le aveau si care s-au nascut dinsupozitii sau din teorii neconfirmate, au disparut. Foarte interesant si demn de remarcat a fost faptul ca alaturi de cateva viitoare mamici s-au prezentat si cativa tatici, care au dorit sa scape de imaginea nefavorabila de "lesinati" pe la usile salilor de travaliu, promitand ca vor fi alaturi de sotiile lor in momentul nasterii.

• Euroregiunea dobandeste coerenta la infrastructura

Muresul poate deveni navigabil "Zilele euroregiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa" sunt organizate constant, din 1997 incoace, la sfarsitul ultimei saptamani din luna mai, la punctul de contact al regiunilor aflate in cooperare, Csongrad, Timis si Provincia Autonoma Voivodina sau, altfel spus, Triplex Confinium. Intalnirea din acest an a cuprins atat o dimensiune oficiala, prin reuniunea Forumului Presedinfilor D.K.M.T, cat si una ... umana, gratie fluxului de spectacole folclorice si concursuri sportive pe parcursul celor doua zile cat "tripla frontiera" a fost deschisa. Forumul Presedintilor D.K.M.T, gazduit de partea sarba (care detine si presedintia in exercitiu a Forumului Presedintilor D.K.M.T - organul de conducere a acestei forme de cooperare transfrontaliera) a avut drept punct culminant semnarea Acordului de cooperare in domeniul realizarii infrastructurii D.K.M.T. Documentul, pe care este si semnatura presedintelui CJA, Caius Parpala, prevede, pe termen scurt, restabilirea legaturilor pe cale ferata, rutieri si navala, cu trasee concrete care sa faciliteze apropierea dintre cetateni, mediile de sfaceri si mediile academice din D.K.M.T. Concret, presedintii regiunilor din D.K.M.T "considera de prioritate maxima sprijinirea accelerarii construirii autostrazilor care strabat regiunea", intre care traseul Kiskunfelegyhaza-Szeged-Csanadpalota-Arad-Lugoj. Pe termen mediu, in interesul dezvoltarii policentrice a regiunii, se considera necesara revitalizarea traseului Szeged-Mako-Nadlac-Arad-Timisoara-Moravita-Varsac-Belgrad. In plus, presedintii din D.K.M.T sustin activ dezvoltarea Muresului si Crisurilor in cai navigabile de clasele II-III si reabilitarea ecologica a acestor rauri care dau si jumatate din titlul euroregiunii.

• C.V. Tudor nu s-a lasat impresionat de grupul contestatar din filiala locala a partidului

Nicoara Cret crede ca tribunul a aratat cine este presedintele PRM Arad Sprijin pentru Catedrala Ortodoxa noua Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, insotit de Ilie Ilascu si parlamentari ai partidului, si-a inceput vizita la Arad printr-un pelerinaj la lacasurile de cult. La Catedrala Ortodoxa, acesta avut discutii cu PS Timotei si, pe langa donatii 30 de milioane de lei, C.V. Tudor l-a insarcinat pe deputatul Nicoara Cret sa faca o interpelare in parlament pentru acordarea de fonduri pentru finalizarea lucrarilor. C.V. Tudor a intreprins vizite la Manastirea din Gai, Caminul de Batrani, dupa care a urmat punctul culminant al programului vizitei in judetul nostru. La intalnirea de la Casa Sindicatelor cu membrii si simpatizantii partidului, Vadim Tudor a beneficiat de o atmosfera de sarbatoare la care au contribuit cele 800 de persoane prezente. Asa cum era de asteptat, la intalnirea de la Casa Sindicatelor au fost prezenti si cei care il contesta pe actualul presedinte al PRM Arad, printre care se numara Gheorghe Feies, Atila Duka, Liviu Iliesiu, Viorel Popina, Constantin Stoenoiu, dar si Petrici Sabau - cel care a fost exclus din partid cu mult timp in urma. Acestia au beneficiat din oficiu de paza, mai exact de tineri peremisti, care s-au aflat tot timpul in preajma acestora pentru a se asigura ca nu recurg la gesturi necugetate. In deschiderea manifestarii, Asociatia Pro Bucovina si Basarabia, prin presedinta Lucilia Dinescu, i-a oferit lui Ilie Ilascu o diploma pastrata de la aniversarea a 80 de ani de la unirea Bucovinei cu Basarabia. Ilie Ilascu a tinut sa multumeasca celor care au luptat pentru eliberarea sa si a afirmat ca s-a alaturat presedintelui PRM in aceasta deplasare prin judetul Arad din dorinta de a cunoaste tara. Dupa aceste interventii, C.V. Tudor a fost cel care a condus ostilitatile si a inceput treptat, dar sigur, sa-i contrazica pe cei care credeau ca vizita acestuia va aduce schimbari in PRM Arad. "Am venit in aceasta extremitate vestica din imboldul inimii. Am ajuns in Arad printr-un concurs de imprejurari, fiind invitat de catre pastorul Constantin Chisalita, de la filiala locala, precum si de catre alte fete bisericesti." C.V. Tudor s-a referit in prima parte a discursului la privatizarile frauduloase, la tezaurele tarii noastre care nu au fost recuperate si a subliniat ca la reuniunea de la Strasburg va pune in discutie retrocedarea tezaurului de catre rusi. Rebelii, invitati sa se afirme prin proiecte legislative C.V. Tudor a abordat problema celor care au parasit partidul si fac declaratii la adresa PRM spunand ca nu el a fost tradat, dar s-a arata indignat de faptul ca au indraznit sa atace un partid justitiar. Abia in a doua parte a intalniri C.V. Tudor si-a exprimat pozitia fata de situatia din PRM Arad, dar a preferat sa faca acest lucru in cadrul unei conferinte de presa organizata adhoc cu cei 800 de oameni in sala, lucru care i-a nemultumit pe cei prezenti. Intrebat fiind despre posibilitatea de a aplica avertismentul de desfiinta filiala locala a PRM Arad, Vadim Tudor a exclus aceasta posibilitate. "Am venit hotarat sa-i impac si sa le arat ca peste doctrina partidului nu se poate trece. Daca au un surplus de energie ii sfatuiesc sa-l utilizeze in Parlament, pentru ca si asa avem putine proiecte legislative promovate. Cine ma ameninta ca pleaca ii spun sa plece acum. Decat 300 000 de membri ca ei, mai bine 300 care lupta pentru partid. Pe undeva aceste disensiuni sunt inevitabile, dar daca vor depasi limitele va asigur ca vor fi sanctionati." Desi cei nemultumiti de Nicoara Cret nu au fost prea incantati de afirmatiile lui C.V. Tudor, acestia nu au indraznit sa intervina. C.V. Tudor a fost asaltat de varstnici cu intrebari, dar a parasit sala in mare graba, multi dintre cei prezenti ramanand dezamagiti.

• 60 de tineri vor participa la un festival in Germania

"Europa fara granite" poate fi realizata, in primul rand prin cultura Vineri dimineata, Cercul Cultural Banat - JA Romanie si-a prezentat activitatea desfasurata in ultimele sase luni, precum si proiectele finantate din fondurile Pactului de Stabilitate in Balcani. Caracteristica intregii activitati din prezent a Cercului Cultural Banat JA o constituie straduinta de reinnodare a relatiilor dintre Romania si landurile din Germania si Austria. Pe plan cultural, o mare realizare o reprezinta realizarea proiectului finantat din fondurile Pactului de Stabilitate din Balcani, intitulat "Implicarea tinerilor din diferite etnii, dar si majoritari, in procesul decizional". Derularea proiectului a inceput in luna octombrie a anului trecut, la el luand parte, prin alocarea de bani, si Guvernul Federal al Germaniei. Din aceasta perspectiva, a fost infiintat un grup de teatru din care fac parte reprezentanti ai tuturor minoritatilor nationale din Banat, dar si ai populatiei majoritare, care a prezentat un prim spectacol in data de 9 mai. Nota aparte a acestuia a constituit-o faptul ca fiecare dintre tineri si-a rostit replicile in limba materna. Cercul Cultural Banat - JA a anuntat faptul ca in perioada 31 mai - 6 iunie, un grup de 60 de reprezentanti ai minoritatilor etnice din Banat vor participa la un proiect de mare anvergura ce se va desfasura la Duderstadt, Germania. In cadrul acestui proiect, la Duderstadt se vor intalni reprezentanti ai minoritatilor etnice din Ungaria, Romania, Slovacia, Danemarca, Polonia, Germania etc., iar tinerii ce vor pleca din Banat vor prezenta obiceiurile specifice si costumele lor traditionale, in cadrul unor spectacole ce vor avea loc in piata centrala a orasului. Din grup vor mai face parte si ansamblul de dansuri folclorice germane si grupa de teatru a Cercului Cultural Banat - JA Romania, filiala Arad, carora li se va alatura si formatia de muzica populara romaneasca "Flori de cires", condusa de Toni Covaci.

• "Am incercat sa imbrac marea poezie intr-o haina de gala"

Interviu cu Tudor Gheorghe - Cum s-a nascut ideea acestui concert, pe care l-ati cantat deja cu multe filarmonici din tara? - Da. L-am facut la Cluj, la Bucuresti, la Valcea, la Craiova, la Timisoara. Iata-ma, in sfarsit, cu mare dragoste si bucurie revenit la Arad. Spectacolul cu "Primavara" face parte dintr-un ciclu, pe care l-am gandit de mai mult timp: anotimpurile poeziei romane. Va urma "Toamna", care e deja facut de anul trecut, la Cluj am fost, poate venim in toamna si la Arad, lucram acum la "Iarna", interesanta si ea pentru ca e un anotimp de germinatie, un anotimp de asteptare, de liniste, de colinde... Vara inca nu exista si la ea ma gandesc asa ca la un cosmar, pentru ca nu stiu ce voi face pe al patrulea CD in acest set. Toate aceste spectacole le-am facut mai intai singur, cu chitara, conform uzantei. Intalnirea mea cu Marius Hristescu a fost benefica, pentru ca iata am incercat sa imbrac marea poezie romaneasca pe care o cantam inainte intr-o haina de gala, intr-o haina de sarbatoare. Se pare ca a fost un gand bun. - Spectacolele dumneavoastra se adreseaza sufletului, creeaza o comuniune in care publicul joaca un rol esential. - Altfel stai acasa si iti faci spectacole in bucatarie. Joci teatru unde nu te vede nimeni, eventual o pisica, un catel, care nu inteleg nimic. Totul e facut ca sa-i multumesti si sa te bucuri de aprecierea celor care te privesc. Ei sunt dumnezeii, nu cronicarii, nu regizorii, ci publicul. - Iar iubirea publicului rasplateste toate eforturile. - Stima, in primul rand. Eu am respectat intotdeauna publicul. Nu am facut nici un compromis in raport cu el, nu am coborat stacheta unde ar conveni uneori publicului. Intotdeauna am incercat sa-i car dupa mine in sferele inalte ale bunului simt si ale cuvantului bine rostit. - Versurile apartin marilor poeti Macedonski, Bacovia, Toparceanu, Ion Alexandru, Paunescu, dar si dumneavoastra, daca stiu eu bine. - Asa este. Este un paradox. Eu, care stiu atat de multa poezie, nu am poeti preferati, am poeme preferate. O sa intalnesti si in lirica eminesciana versuri mediocre si poti sa gasesti la poeti medii versuri geniale. Pentru mine, poemele au contat, nu poetii. - Ce trebuie sa aiba poezia pentru a o canta? - Trebuie sa aiba poezie. Atata. - Si cum regasiti poezia Aradului in aceasta primavara? - Nu am fost de mult la Arad. Vezi, inainte erau in desertul cultural niste manifestari artistice extraordinare la Arad, la care nu lipseam. Era "Primavara aradeana", la care nu lipseam, unde se intalneau mari poeti si unde ne gazduia.cu iubire totala aradeneasca Mircea Micu, pana la simpozioane de teatru, prezentari de moda, concerte. Era o saptamana de frumusete aradeana. Nu mai sunt fonduri. Asta nu se intelege inca la noi de catre oficiali. Sigur ca Primaria are nevoie de fonduri ca sa astupe gropile. Dar vine un dobitoc intr-o noapte si mai face o groapa cu tarnacopul, ca asa vrea el. Pe cand o investitie in cultura dainuie. E adevarat, nu se vede imediat. Nu vedeti ce buget are Ministerul Culturii? Aci se vede cum e tratata arta si cultura in Romania. Se fura pe capete miliarde si nu sunt bani pentru artisti in tara asta. Cati suntem? 20.000 de artisti cu totul. - Haideti sa incheiem optimist. Azi e ziua concertului. Ce le spuneti spectatorilor care vor veni deseara la Palatul Cultural? - Cei care au curiozitatea si bucuria sa vina vor pleca mai frumosi, pentru ca in viata asta cam aspra, agresati de tot ce ne inconjoara, timp de doua ore sunt ferm convins ca se vor duce toate necazurile din sufletele aradenilor si vor simti primavara, chiar daca suntem la sfarsitul ei. A. PALCU

Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]

Artist plastic cauta...