Dialog
intre bisericile ortodoxa si greco-catolica, la Arad
Centrul
Eparhial al episcopiei ortodoxe din Arad a gazduit
ieri cea de-a VII-a intalnire a comisiei mixte de
dialog dintre biserica ortodoxa romana si biserica
greco-catolica. Au stat fata in fata doua comisii,
una condusa de IPS Bartolomeu Anania, arhiepiscopul
Vadului, Feleacului si Clujului, reprezentand BOR
si alta, de IPS Mitropolit Lucian, arhiepiscop de
Alba Iulia si Fagaras, din partea bisericii romane
unite cu Roma. Prima parte a discutiilor a vizat evaluarea
dialogului si relatiilor dintre cele doua biserici
in perioada scursa de la ultima intilnire, de la Lugoj,
din toamna trecuta. Un rezultat al sesiunii cu numarul
sase a fost ca din septembrie anul trecut, tonul disputelor
dintre cele doua biserici a fost mult mai ponderat,
inclusiv in presa.
Bisericile ortodoxa si greco-catolica au de rezolvat
diferende legate de retrocedarea catre biserica unita
cu Roma a unor biserici sau bunuri care au apartinut
acesteia inainte de 1948. Ierarhii ambelor biserici
au decis sa faca eforturi pentru imbunatatirea climatului
moral dintre ele, facand apel la preoti si credinciosi
de a se apropia prin solutii practice si acceptabile.
Biserica greco-catolica a solicitat restituirea catedraleor
din Oradea si Baia Mare, a bisericii Sfantul Vasile
cel Mare din Bucuresti si a unor biserici protopopiale.
S-a solicitat si restituirea bisericilor nefolosite
sau inchise, iar in localitatile unde exista doar
o singura biserica, fosta greco-catolica, sa se slujeasca
alternativ. Partea ortodoxa a solicitat in schimb
sa fie respectata vointa credinciosilor majoritari,
cand este vorba de retrocedarea bisericilor de orice
categorie. Biserica ortodoxa a cerut ca dialogul sa
nu se limiteze la probleme strict juridice ci sa se
treaca si la alte lucrari comune pentru binele obstesc.
S-a decis ca sesiunea urmatoare sa se desfasoare la
23 septembrie 2003, la sediul Episcopiei greco-catolice
din Baia Mare.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Anul
universitar 2002-2003 va fi marcat de un management al calitatii
la "Aurel Vlaicu"
Cu
suflet si ziduri… La Teatrul de Stat a avut loc, ieri, festivitatea
deschiderii noului an universitar in organizarea
Universitatii " Aurel Vlaicu". Alaturi
de conducerea universitatii, si a facultatilor, la prezidiu
au luat loc si prefectul Aradului, Dan Vasile Ungureanu,
primarul Dorel Popa si Pavel Sarbu, inspectorul general
al Inspectoratului Scolar Arad.
In fata unui numeros public, studenti si cadre didactice,
atat invitatii cat si rectorul universitatii, prof.
univ. dr. Lizica Mihut, au evidentiat amploarea pe care
a luat-o invatamantul superior in Arad. "Anul
acesta va fi pentru universitatea noastra un an marcat
de un management al calitatii" - a subliniat
rectorul Lizica Mihut. Aceasta a spus ca, in acest
an, mai mult ca oricand se simte sprijinul
Ministerului Educatiei si Cercetarii, "sprijin
pe care l-am simtit cu precadere, dupa vizita doamnei
ministru la universitatea noastra". De asemenea,
rectorul a tinut sa multumeasca pentru sprijinul pe
care universitatea il are din partea consilierilor judeteni
si locali, dar si pentru colaborarea deosebit de fructuoasa
cu Liga studentilor din cadrul universitatii. "Am
realizat, impreuna foarte multe, avem 25 de burse
in strainatate, am realizat proiecte si programe cu
finantare din programul Socrates si Leonardo da Vinci",
a spus rectorul Lizica Mihut.
Anul acesta, Universitatea "Aurel Vlaicu"
are 2000 de boboci, studenti care pasesc cu emotie si
incredere in noile sali de clase si pentru care, asa
cum frumos spunea decanul Facultatii de Teologie, conf.
univ. dr. Ioan Tulcan, se deschid noi perspective.
Deosebit de plastic s-a exprimat in discursul sau si
conf. lect. Anton Ilica, care a remarcat ca daca pana
acum, "Colegiul Pedagogic a avut suflet dar
nu a avut ziduri, "de acum are si o locatie
propriu zisa in noua cladire din Micalaca.
Livia C. este studenta la "Inginerie"
si ne-a spus: "Am fost foarte impresionata
de aceasta festivitate. Am fost si la cladirea noua
din cartierul Micalaca, Zona III si nici nu-mi imaginam
ca, in cele trei luni de vacanta, s-au facut atatea.
Desi avem mult de invatat, iar profesorii sunt exigenti,
studentia este frumoasa si noi o traim din plin."
Dragos Salvetiu, student la Facultatea de Stiinte Economice:
"Va fi un an greu, dar abia am asteptat sa-mi revad
colegii. Cu toate ca voi avea multe examene, inclusiv
restante, sunt sigur ca totul va fi O.K. Am inteles
ca s-au facut, in ultimele luni, investitii masive pentru
a ni se crea conditii din cele mai bune si asta este
un lucru imbucurator. In calitate de membru al Ligii
studentilor, nu pot decat sa felicit conducerea universitatii." "Eu sunt boboc, acum intru in anul I la "Mediu".
Sunt foarte curios sa vad cum va fi, mai ales ca in
Arad, aceasta facultate este la debut. Am fost placut
surprins ca la deschiderea festiva a participat atata
lume"- ne-a spus Ovidiu Caba.
Conducerea
Episcopiei Ortodoxe Romane a Aradului, Ienopolei,
Halmagiului si Hunedoarei, impreuna cu Comitetul de
Sprijin pentru construirea noii catedrale va supun
atentiei urmatoarele:
1. Aradul traieste o perioada memorabila, marcata
prin efortul celor care si-au pastrat credinta mostenita
de la parinti si stramosi, de a edifica in peisajul
central al orasului un locas de cult intru slava lui
Dumnezeu si eterna cinstire a memoriei tuturor celor
care s-au jertfit pentru devenirea noastra.
Biserica Ortodoxa Romana, in general, si cea aradeana
in particular, au o traditie eroica dobandita de-a
lungul mai multor secole de aparare martirica a identitatii
noastre nationale, spirituale si culturale iar in
constiinta celor mai multi dintre romani se bucura
de o remarcabila incredere.
Ortodoxia aradeana, prin cei mai devotati si luminati
fii ai sai, a fost prezenta in toate momentele semnificative
ale existentei romanilor din tinuturile vestice ale
tarii.
Inca inainte de inceputul secolului al XVIII-lea si
cu deosebire dupa acest moment istoric, cand resedinta
Episcopiei s-a mutat de la Ineu la Arad, au luat fiinta
pe langa multe biserici din eparhie, scoli confesionale
in care copiii romanilor si-au insusit nu numai rugaciunile,
cantarile si invataturile crestine, ci si scrisul,
cititul si socotitul in limba materna. Mai tarziu
au fost infiintate, in localitatile mai mari, cursuri
de vara (NORME) pentru pregatirea invatatorilor si
preotilor. In memorabilul an 1812, sub conducerea
preotului profesor Dimitrie Tichindeal, a luat fiinta,
la Arad, Institutul de invatatori intregit in anul
1822 cu Institutul teologic, cele doua fiind cunoscute
sub numele comun de Preparandie sau Scoala Ardeleana
de vest. Aceasta institutie, de rang superior,
a pregatit invatatori si preoti (peste patru mii pana
la Marea Unire), care au devenit figuri centrale ale
asezarilor locuite de romani, prezente active in plan
cultural si national. Actiunea de instruire si cultivare
a tineretului s-a amplificat prin infiintarea Scolii
civile de fete (1890).
Din randul absolventilor acestor scoli s-au ridicat
multi dintre acei intelectuali providentiali care
au contribuit in mod hotarator la infaptuirea visului
de aur al romanilor, Marea Unire de la 1 Decembrie
1918. In fruntea acestei pleiade de intelectuali patrioti
s-a aflat ilustrul luptator Vasile Goldis, care-n
vremea cand se consacra ca arhitect al Unirii celei
Mari, indeplinea functia de secretar al Consiliului
eparhial al Episcopiei Ortodoxe Romane din Arad. La
moartea lui Vasile Goldis (1934), poetul patimirii
noastre Octavian Goga, in discursul rostit, l-a asezat
pe marele disparut in Panteonul parintilor Patriei.
Un eveniment remarcabil a avut loc in anul 1919, cand
la infiintarea liceelor romanesti din Arad, Timisoara
si Caransebes, au fost delegati cu misiunea de organizatori,
magistrii: Nicolae Mihulin, Silviu Besan, si Sabin
Evutianu, de la Preparandia Aradeana. Acestora li
s-au alaturat, in anul urmator, Ascaniu Crisan, profesor
de matematica si teolog, care a condus Liceul Moise
Nicoara din Arad timp de aproape trei decenii. Acest
liceu a ajuns dupa doua decenii de activitate, in
perioada interbelica, in randul scolilor de elita
ale Romaniei cu un renume care a trecut peste hotarele
tarii.
Cu revenire in timp, evocam anul 1878 in care venerabilul
episcop Ioan Metianu a infiintat, pe cheltuiala proprie,
tipografia "Diecezana" din Arad
de a carei activitate s-a ocupat personal. De sub
teascurile Diecezanei au iesit calendare, carti de
cult, didactice sau literare, precum si presa in limba
romana. Exemplare din "Colectia bunului
crestin" sau "Semanatorul"
se mai gasesc si azi in bibliotecile unor familii
din Ardeal si Banat. Atat institutiile scolare cat
si tipografia au fost inzestrate cu edificii monumentale,
alaturi de care mentionam si edificiul bisericii parohiale
si episcopale actuale.
In scurgerea timpului, biserica ortodoxa aradeana
nu a uitat scoala, fiica ei de suflet dintotdeauna.
Dupa Marea Unire aceasta a renuntat la scolile confesionale
infiintate si sustinute de ea, contribuind la integrarea
acestora in reteaua invatamantului de stat in care
au continuat sa mai propuna un timp preoti si invatatori
absolventi ai Preparandiei
Este demn de a fi amintit si demersul episcopului
Andrei Magieru (1945) catre conducerea de atunci a
tarii pentru infiintarea la Arad a unei universitati
de vest. Memoriul temeinic documentat a fost semnat
de 20 de intelectuali din elita Aradului in care se
regasesc directorii tuturor liceelor. Acest deziderat
a fost realizat cu trei ani mai tarziu.
Ne oprim aici. Numarul, complexitatea si varietatea
actiunilor dedicate cu abnegatie si daruire de catre
cei care au pus, mai presus de orice, servirea
cauzelor superioare ale neamului, constituie in prezent
si cu atat mai mult in viitor, un focar de traditii
si sentimente inchinate zeitei supreme, intruchipate
intr-un singur cuvant: Romania. 2. Dorinta statornica a credinciosilor romani
aradeni de a avea o biserica episcopala – catedrala
episcopului si maica a bisericilor din cuprinsul eparhiei
– dorita de corifeii Marii Uniri, a fost cel mai bine
inteleasa de catre eruditul episcop Grigore Gh. Comsa,
care in anul
1934 a initiat si sustinut actiunea construirii noii
catedrale, pe terenul pe care se afla acum hotelul
Astoria, atribuit prin decret regal.
Decesul prematur al ierarhului si alte evenimente
nefavorabile ulterioare au sistat actiunea. O incercare
a mai avut loc in jurul anului 1970, dar conditiile
de atunci nu au permis materializarea acestei initiative.
Reluata dupa evenimentele din 1989, ideea edificarii
noii catedrale a prins viata. Intre anii1991 – 1994
s-au desfasurat actiuni premergatoare constand
in:
-obtinerea terenului si sfintirea lui;
-formarea comitetului de sprijin;
-organizarea si desfasurarea concursului de proiecte
de modele cu sprijinul unor specialisti de nivel national;
comisia de concurs a fost prezidata de rectorul institutului
de Arhitectura "Ioan Mincu" din Bucuresti;
-realizarea contractelor de proiectare si de executie
cu S. C. Proiect S. A. Arad, respectiv S.C. ICIM Arad;
Lucrarile de constructie au inceput in primavara anului
1994 iar realizarile de pana in prezent – septembrie
2002 – din punct de vedere financiar se cifreaza la
peste 20 miliarde lei, proveniti din donatii de la
zeci de mii de credinciosi, persoane fizice sau juridice,
ortodocsi sau de alte confesiuni, romani sau apartinatori
ai altor etnii. Important a fost, de asemenea,
spriji-nul autoritatilor locale sau centrale. 3. Exista un adevar sacru potrivit caruia fiecare
om raspunde in fata lui Dumnezeu, a semenilor sai,
si a propriei constiinte de actiunile pentru sine
si de cele de interes comunitar care sporesc in cazul
persoanelor publice situate pe diferite trepte ale
organizari sociale.
Cunoscandu-va
atasamentul si respectul pentru cele sfinte precum
si interesul pentru desfasurarea lucrarilor de edificare
a catedralei, va rugam ca in baza prevederilor constitutionale,
a Legii Administratiei Publice Locale sa convingeti,
cu mai multa tarie, reprezentantii puterii executive,
ai judetului si municipiului Arad de a actiona,
cu mai multa perseverenta, responsabilitate si fermitate,
pentru realizarea maretului edificiu. In conditiile
de mai sus ne referim la:
solicitare a autoritatilor centrale pentru acordarea
sprijinului financiar promis de guvernul tarii, inclusiv
de primul ministru cu ocazia vizitei facute la Arad;
organizarea unei intalniri cu posibilii sponsori ai
constructiei catedralei, in scopul sensibilizarii
si implicarii efective a acestora; implicarea autoritatilor
locale in amenajarea spatiului din ambianta
catedralei in sensul sistematizarii circulatiei tramvaielor,
a celei rutiere si pietonale, care sa asigure
un mediu adecvat pentru buna desfasurare a ceremoniilor
de cult. In acest scop consideram ca este imperios
necesar sa fie elaborat un program concret si, incepand
cu anul 2003 sa fie prevazute in bugetul local fondurile
necesare: insistam asupra acestor aspecte intrucat
constructia catedralei se apropie de faza finalizarii,
iar in problema amenajarii ambientului nu s-a realizat
nimic cu toate promisiunile facute de-a lungul anilor;
intensificarea colaborarii autoritatilor civile de
la nivel local cu cele bisericesti, in scopul sensibilizarii
opiniei publice cu privire la rolul si importanta
bisericii stramosesti pentru infaptuirea nazuintelor
romanilor din aceasta parte de tara.
Tinand seama ca in Piata Podgoria a fost inaltat in
perioada interbelica monumentul Eroilor Neamului si
ca, recent, aceasta a primit denumirea de Piata Tricolorului,
elemente simbolice care intregesc semnificatia spirituala
si nationala a zonei, sugeram ca viitorul monument
al intregirii Romaniei - pentru care exista deja mai
multe schite de proiect- sa fie amplasat in spatiul
catedralei, ca omagiu adus si acelor oameni ai bisericii
care au imbinat in mod fericit slujirea Celui Atotputernic
cu cea a intereselor supreme ale natiunii. Ansamblul
astfel creat va constitui o stanca de neclintit la
temelia unitatii natiunii noastre.
Incheiem, amintind indemnul ilustrului istoric ardelean,
Ioan Lupas, profesor la Universitatea din Cluj, care,
cu prilejul constituirii Patriarhiei Romane (1925)
a subliniat ca: „…poporul roman are datoria de a aduce
prinos de recunostinta bisericii, care de-a lungul
veacurilor a ocrotit si perpetuat unitatea sufleteasca
a neamului nostru peste toate granitele si pe care
poetul national Mihai Eminescu a infatisat-o ca pe
insasi MAMA NEAMULUI ROMANESC“.
Asigurandu-va de toata consideratia noastra, va dorim
sanatate, viata indelungata, succes in toate cele
pe care le intreprindeti spre binele obstei si Dumnezeiasca
ocrotire.
Un
brat amputat provoaca divergente de opinie in lumea medicala
aradeana
La
sfarsitul saptamanii trecute, in data de 28 septembrie,
la Spitalul Judetean din Arad a fost transportat in
stare de urgenta Ioan Palcu (17 ani) din Bocsig.
Mana acestuia fusese retezata complet de un circular
defect. Dupa acordarea primului ajutor la Spitalul
din Ineu, a fost adus la Arad, unde a fost consultat
si i s-a aplicat tratament de desocare, fiind apoi
trimis la Spitalul Judetean din Timisoara. Cazul
imparte opiniile in lumea medicala: unii sustin ca
trimiterea la Timisoara s-a facut in interesul pacientului,
altii, ca si in orasul nostru s-ar fi putut face operatia
de reimplantare a mainii retezate. "Ar mai fi trebuit sa asteptam aproximativ
doua ore pentru a steriliza instrumentele" Intrebat de ce pacientul nu a fost operat
la Arad, doctorul Faur, unul dintre cei mai experimentati
medici ortopezi ai Spitalului Judetean, ne-a declarat:
"Initial, s-a dorit operarea lui aici, dar,
fiind un caz complex, cu probleme deosebite, am considerat
ca este in interesul pacientului sa-l trimitem la
Timisoara. Nu contest profesionalismul colegilor mei,
insa, din pacate, in timp ce aici am fi putut mobiliza
doar doi-trei specialisti, in Timisoara s-a lucrat
cu o echipa formata din sase. Timisoara are sectie
specializata de chirurgie vasculara si plastica. In
plus, ar mai fi trebuit sa asteptam aproximativ doua
ore pentru a steriliza instrumentele. Sectia de Ortopedie
dispune de o trusa de urgenta sterila, dar mai este
nevoie si de alte instrumente care se sterilizeaza
in functie de caz, iar acesta nu e un caz obisnuit.
Daca nu se intervine in decurs de 6 ore de la producerea
accidentului, membrul este pierdut, se amputeaza,
ceea ce ar fi fost o tragedie mai ales data fiind
varsta bolnavului (17 ani). Pacientul a ajuns la Arad
dupa 2 ore si 30 de minute de la accidentare. I-am
aplicat tratament de desocare (perfuzii), pregatindu-l
pentru interventia chirurgicala. Am anuntat telefonic
Spitalul Judetean din Timisoara si l-am transportat
cu o ambulanta foarte bine dotata, primita de la Bucuresti." Dr. Motrescu: "Cred ca ar fi putut fi
operat si la Arad" Parerea doctorului Faur nu este impartasita, insa,
de unii dintre colegii sai. Ei considera ca aceasta
interventie ar fi putut fi facuta la Arad, deoarece
exista suficienti specialisti care ar fi putut interveni.
Doctorita Coada sustine: "Inaintea refacerii
vasculare si nervoase, se realizeaza refacerea osoasa.
Acest lucru intra in atributiile sectiei de Ortopedie,
care, insa, nu a dispus de instrumente sterile."
Doctorita Motrescu, de la sectia de Chirurgie vasculara
a Spitalului Judetean din Timisoara, unul dintre specialistii
care au realizat operatia asupra tanarului pacient,
ne-a declarat: "Acest caz este unul deosebit
de complex, pacientul fiind in stare de soc si avand
membrul aproape amputat. Nervii, muschii si artera
brahiala erau sectionate". "Transportarea de la Arad la Timisoara
nu a supus pacientul nici unui risc. Dimpotriva, ne
bucuram ca a fost trimis in timp util." Intrebata daca operatia ar fi fost posibila
in Arad, doctorita Motrescu a raspuns afirmativ: "Cred
ca ar fi putut fi operat si la Arad, deoarece exista
patru practicieni; pe doi dintre ei ii cunosc personal." Dr. Lazar: "Sterilizarea instrumentelor
nu ar fi trebuit sa constituie o problema" Dr. Dorin Lazar, directorul Spitalului Judetean
Arad sustine: "Din punct de vedere profesional,
aceasta interventie era posibila. Noi avem specialisti
bine pregatiti, dar nu avem serviciu de garda de chirurgie
plastica decat la domiciliu. Ar fi durat mai mult
timp pana s-ar fi format echipa. Numarul mare al medicilor
de garda din Timisoara este explicabil prin faptul
ca se deservesc si alte judete, in vreme ce Aradul
are un drenaj mai mic. Avand in vedere ca sectia din
Timisoara e mai dotata, consider ca s-a procedat corect.
Sterilizarea instrumentelor nu ar fi trebuit sa constituie
o problema, deoarece am instalat recent o instalatie
de sterilizare ultramoderna. In atentia noastra sta
dezvoltarea tuturor sectiilor spitalului. Nu va pot
oferi mai multe detalii despre acest caz, ramane sa
ma informez."
Interventia de la Timisoara a durat opt ore, iar echipa
a fost formata din profesorul Bratu, trei chirurgi
plasticieni si doi ortopezi. Starea tanarului este
stabila.
Cosmina
Dehelean - Observator
Manitoba
va investi cinci milioane de dolari in Zona Industriala
Una
dintre cele mai puternice firme din Zona Industriala,
Manitoba TEX, a inceput, de ceva vreme, un amplu proces
de dezvoltare, dupa fabrica de la Arad si cea de la
Hunedoara, facand o noua achizitie, la Lugoj, unde
a preluat un concurent care a dat faliment. Pana la
sfarsitul anului, se intentioneaza construirea unei
fabrici la Abrud, unde se vor crea in jur de 200 de
noi locuri de munca, alaturi de cele 1000 existente,
deja, la fabricile Manitoba. Mai mult, Manitoba Tex
are cinci hectare de teren in Zona Industriala Arad,
unde se va construi un centru logistic al firmei,
ce se va intinde pe 22 de mii de metri patrati, investitie
ce va costa 5 milioane de EURO.
Practic, acest centru va fi creierul firmei, urmand
ca de aici sa plece spre fabricile societatii materialele
si tot aici sa fie controlata calitatea produselor
care se intorc de la celelalte unitati din tara. Prin
crearea acestui centru, numarul angajatilor va creste
cu inca 200 de persoane.