La
1 decembrie Aradul va fi impodobit deja de Craciun
Firma
Luxten va asigura iluminatul de sarbatori al Aradului.
Anuntul a fost facut ieri dimineata de primarul Dorel
Popa, care a precizat ca decizia a fost luata saptamana
trecuta, intr-o sedinta a consiliului de administratie
al societatii amintite, organizata chiar in orasul
nostru. "Conducerea Luxten a hotarat sa faca
tot iluminatul bulevardului, pana la 1 decembrie.
Al doilea lucru extraordinar va fi construirea unei
instalatii de nocturna pe stadionul UTA. Dupa promisiunile
celor de la Luxten, acest obiectiv va fi predat pana
in luna martie a anului viitor. Pentru cele doua lucrari
deosebite, ambele in interesul aradenilor, vreau sa
multumesc Luxtenului", a declarat Dorel Popa.
El a subliniat ca a purtat discutii cu actionarul
majoritar al firmei amintite si despre alte obiective
importante din municipiu, pentru care insa a gasit
alti parteneri de afaceri. "In primavara,
vom amplasa toalete ecologice in mai multe puncte
ale orasului si tot atunci vom pune la punct intrarile
in Arad. Ma gandesc la ceva in genul celor din Timisoara;
omul sa nu fie neaparat primit de un arc de triumf,
dar sa stie ca a intrat in Arad".
Referitor la cheltuielile legate de aceste proiecte,
primarul a spus ca ornarea bulevardului este o oferta
a Luxtenului.
"Sa
reciclam hartia!" - primul program concret de
protectie a padurilor
Ministerul
Apelor si Protectiei Mediului a lansat, recent,
programul "Sa reciclam hartia", ce
face parte dintr-o campanie mai ampla, desfasurata
la nivel de tara, de colectare si reciclare a hartiei.
Programul este un indemn la actiune, pentru salvarea
"plamanului verde" al Romaniei, padurea.
Ieri, intr-o sala a Consiliului Judetean, a avut loc
prima intalnire a reprezentantilor Ministerului Apelor
si Protectiei Mediului, cu institutiile care se pot
uni pentru realizarea dezideratului comun de reciclare
a hartiei. Au luat cuvantul reprezantanti ai Inspectoratului
de Mediu Arad, ai Directiai Silvice, ai Apelor Romane,
respectiv ai
Consiliului Judetean. Ideea comuna, vehiculata
de vorbitori, a fost aceea de a se incerca, la toate
nivelele, colectarea a cat mai multa hartie, pentru
protejarea padurilor tarii. Statisticile spun ca din
totalul lemnului defrisat, 42 la suta este transfomat
in hartie. Din acesta, doua treimi este lemn proapat
recoltat, iar o treime, reziduuri provenite de la
gatere. La intalnirea de ieri a fost prezent inclusiv
un reprezentant al Inspectoratului Scolar Judetean
Arad, care se va ocupa, din partea acestei institutii,
de implementarea programului in scoli. Concluzia generala
a fost ca nu suntem, inca, suficient de civilizati
pentru a proceda ca inalte tari, respectiv sa ne debarasam
de maculatura netrebuincioasă, aruncand-o in
tomberoane special amenajate pentru aceasta. La noi,
inca, lumea nu se straduieste sa arunce hartiile la
hartii, materialele plastice la materiale plastice
etc. De aceea, importanta cultivarii acestor obiceiuri
in scoli este uriasa. La Arad, la ora actuala, s-au
amplasat tomberoane speciale pentru hartii doar in
zona Complexului Comercial din spatele Spitalului
Judetean. Este vorba de o colaborare timida a C.J.
cu Salubritatea. In viitorul apropiat, se vor amplasa
si in zona pietelor, ramanand ca, in timp, oamenii
sa inteleaga ca reciclarea hartiei va duce, in timp,
la o atmosfera mai sanatoasa, padurile ramanand in
picioare.
Eugenia
Bardas - Adevarul
Criminalul
se teme de detinuti
Autorul
omorului comis in Arad, in vara acestui an, sustine
ca a fost amenintat cu moartea de catre apropiatii
victimei Adolf Moldovan, barbatul care in vara acestui
an a ucis cu sange rece un bisnitar din Arad, a fost
prezentat ieri din nou procurorilor criminalisti de
la Parchetul de pe langa Tribunalul Arad pentru a
i se intocmi rechizitoriul pentru trimiterea in judecata
sub acuzatia de omor deosebit de grav. Pana astazi,
Adolf Moldovan a stat in arestul politiei asteptand
finalizarea cercetarilor si a dosarului care trebuie
intocmit in acest caz.
Barbatul sustine ca a fost amenintat in mai multe
randuri de catre prietenii victimei ca, atunci cand
va ajunge la Penitenciarul Arad, va fi batut si maltratat
de catre unii detinuti care au avut contact cu victima.
Adolf Moldovan a incercat astazi sa-si convinga avocatul
sa-l transfere la un alt penitenciar sau sa-l mai
tina in arestul politiei. In data de 24 iulie a acestui
an, Adolf Moldovan a vrut sa vanda unui bisnitar din
Arad 6 kg de aur contra sumei de cca 30.000 de dolari.
Bisnitarul a incercat sa-i traga "teapa"
introducand in teancul de bani bancnote de un dolar.
Vazand ca incearca sa-l prosteasca Adolf Moldovan
l-a impuscat in cap dupa care l-a invelit intr-un
sac si l-a abandonat undeva langa Zadareni. Politia
nu a gasit nici pana in prezent arma crimei, bijuteriile
pe care criminalul le-a furat de la victima si pantofii
victimei.
Claudiu
Oprean - Agenda zilei
Sa
vina zapada, si mai vedem noi...
Comandamentul
de iarna nu s-a constituit inca la Arad. Nici prefectul,
nici primarul nu au propus, deocamdata, infiintarea
acestui comandament, avand in vedere ca previziunile
meteorologice nu ofera motive de ingrijorare, ne declara
surse din cadrul Inspectoratului Judetean de Protectie
Civila. In orasul de pe Mures, este deja o traditie
faptul ca acest comandament sa fie infiintat in pripa,
in momentul in care prima zapada paralizeaza circulatia
in municipiu; asa s-a intamplat in anii precedenti,
asa se pare ca se va intampla si de aceasta data.
In ciuda acestui fapt, societatile din subordinea
consiliului local si a consiliului judetean fac deja
provizii de nisip si sare, pentru a putea raspunde
unei eventuale solicitari a autoritatilor. Se pare
ca, in acest an, fuziunea dintre Gospodarirea Comunala
si Salubritate va usura activitatea de interventie,
pentru ca operatiunile vor fi dirijate de un singur
dispecerat. Prognoza meteo pentru urmatoarea perioada
indica o racire accentuata a vremii si precipitatii
sub forma de ploaie; specialistii spun ca, cel putin
in zonele de campie din judetul Arad, nu se anunta
zapada, deocamdata.
Adina
Cosa - Ziua de Vest
Viata
printre reptile
Doi
aradeni, vechi prieteni, si-au dedicat viata cresterii
reptilelor, dragostea pentru acestea devenind, in
ultimii ani, singura lor sursa de venit. Pentru a
hrani cei peste 50 de serpi, paianjeni, scorpioni
sau alte vietati pe care le au in grija, aradenii
cutreiera tara, expunandu-si "colectia".
Pentru ca se apropie iarna, Muzeul Banatului din Timisoara
este ultimul loc in care reptilele pot fi vazute,
inainte de intoarcerea acasa. Apoi, pana la sfarsitul
lunii februarie a anului viitor, acestea vor ierna
intr-una din cele cinci camere ale locuintei unuia
dintre crescatori.
Geza Gyorgyi a fost electrician "pe timpul
lui Ceausescu". Pasionat, de mic, de serpi,
avea acasa cateva exemplare, dar toate erau "de
pe la noi". Cu ocazia primei vizite in Ungaria,
el a ajuns la un magazin de specialitate si asa s-a
nascut dorinta de a creste serpi de pe alte meleaguri.
Impreuna cu prietenul sau, Barta Ernest, a hotarat
sa-si cumpere un sarpe. Prima achizitie, in 1990,
este "Sarpele Regal din California",
care a costat 100 de dolari. Cea mai frumoasa "piesa"
din colectie este un piton reticular, al carui
pret s-a ridicat la 600 de dolari si care a ajuns
la cinci metri lungime si o greutate de peste 60 de
kilograme. Daca ar fi sa il vanda, cei doi aradeni
ar putea obtine trei mii de dolari pe acest exemplar.
Cu timpul, cei doi crescatori au adunat peste 50 de
reptile, care, atunci cand nu sunt plecate prin tara,
stau inghesuite intr-o incapere a unei case din Arad.
"Nu au nevoie de mult spatiu, doar ca temperatura
trebuie sa fie cea adecvata. Ideea expozitiilor ne-a
venit pentru ca era costisitoare hranirea lor si trebuia
sa facem ceva. Lunar, cheltuim cinci-sase milioane
de lei pe hrana", a declarat Geza. Numai
pitonul reticular mananca, la o masa, 15-20 de gaini
sau iepuri. Acest lucru se intampla, din fericire
pentru aradenii in cauza, o data la o luna. Ceilalti
serpi se hranesc cu soricei sau hamsteri, dar si pretul
acestora depaseste 40.000 lei.
Cu toate ca unii cred ca este ciudat, Geza se considera
un om normal. El a renuntat la meseria sa de electrician,
pentru a se dedica cresterii reptilelor. A avut probleme
chiar si cu sotia, care a acceptat cu greu sa primeasca
serpii in casa. "Acum s-a obisnuit cu ideea,
dar nu ii hraneste", a spus Geza. Fiul acestuia,
Mihai, in varsta de 12 ani, ii calca pe urme. Pasionat
de serpi, juniorul nu are, deocamdata, voie sa se
apropie de reptilele veninoase. "Serpii nu
sunt agresivi. Noi am fost educati ca, daca vedem
un sarpe, sa-i dam in cap.
Dar ei ataca doar daca sunt in pericol". In
lunga sa experienta cu reptilele, aradeanul a fost
muscat de mai multe ori, dar niciodata de un sarpe
veninos. "Cand ii manevrezi pe acestia, trebuie
sa ai mare grija. Cele mai multe probleme sunt la
transportarea lor dintr-un oras in altul, cand ii
scoatem din lazi si ii punem in saci sau invers. Ceilalti
musca atunci cand faci miscari bruste, cand sunt agitati",
a spus aradeanul. La expozitia de la Timisoara mai pot fi vazuti
paianjeni de diferite specii si o iguana. Cei dornici sa vada reptilele la Timisoara trebuie
sa plateasca 30.000 de lei, daca sunt adulti, si 15.000
lei, in cazul copiilor. Din acesta suma, 30% ajunge
la muzeu, care le-a pus la dispozitie sala. "Nu
ne imbogatim cu banii ce-i strangem, dar putem trai
si noi, si reptilele. De obicei, platim 20% chirie,
dar la Timisoara este mai scump. Nu avem microbuzele
noastre pentru transport, asa ca platim mult si pentru
asta", a spus Geza, responsabilul din aceste
zile ale expozitiei. Pentru a nu sta departe de familie
prea mult timp, cei doi fac cu schimbul in "deplasari".
Tot cu schimbul fac si angajatele muzeului. Responsabilul
Sectiei Stiintele Naturii, Doina Veres, s-a aratat
fericita sa petreaca doua saptamani printre reptile.
"Imi plac foarte mult serpii, dar nu-mi pot permite
unul. Daca nu as sta in doua camere si nu as avea
asa un salariu mic, as lua un piton acasa".
Au existat situatii in care aradenii nu s-au ales
cu nimic dupa o luna de expozitie prin tara. Ultima
oprire, inainte de Timisoara, a fost la Braila.
"Era vacanta, nu am ales bine perioada. Foarte
putini oameni au venit sa le vada", a spus
Geza. La finalul celor patru saptamani de sedere pe
malurile Dunarii, au scos bani din buzunar pentru
a achita chiria si transportul. Atunci cand situatia
materiala le permite, cei doi achizitioneaza un nou
exemplar. Nu si-au propus urmatoarea tinta, dar sigur
va fi un exemplar rar.
Aradenii sunt singuri in aceasta actiune. Nu stiu
daca exista alti crescatori in tara, nici daca exista
un for de specialitate. Cert este ca ei sunt animati
de dragostea pentru reptile, pe care, cel putin pana
acum, nu si-au propus sa le vanda. Singurii bani,
pe langa cei de pe bilete, au venit din valorificarea
unor pui din "productia proprie".
Turneele prin cele mai importante orase din tara au
inceput in urma cu patru ani. Ele incep si se termina
cu o expozitie in Arad.