Sindicalistii
CET Arad au amanat pichetarea Primariei
Pichetarea
Primariei Arad de catre sindicalistii de la CET,
programata pentru ieri, a fost amanata, in urma organizarii
unei intalniri cu oficialitatile locale. Astfel, la
initiativa prefectului Dan Ungureanu, reprezentantii
angajatilor de la CET Arad au purtat o discutie cu
conducerea administrativa a centralei si cu primarul
Dorel Popa. Sindicalistii au pus in discutie clauzele
sociale si alte prevederi neclare din contractul de
asociere in participatiune dintre Consiliul Local
si o firma americana, ce s-a angajat sa investeasca
in CET Arad. Primarul a spus ca investitorii americani
urmeaza sa deblocheze bani pentru plata salariilor
si a materiei prime - carbunele. Directorul CET Arad,
Lucian Barniciu, a explicat ca exista un stoc de 400.000
tone carbune, suficient pentru intreaga iarna, acumulat
prin grija conducerii. El a precizat ca plata acestuia
se va face ori din partea americanilor, ori din alte
surse. Sindicalistii nu s-au lasat convinsi de vorbele
primarului Dorel Popa, insa, joi, a fost fixata o
noua intalnire, in sedinta comisiei de dialog social,
astfel ca protestul a fost amanat.
Singurele certitudini la CET Arad sunt, la ora actuala,
existenta controversatului contract cu partea americana,
care inca nu a investit nimic concret, dar care promite
sa aduca bani, in viitorul apropiat, si stocul de
carbune, neplatit, care poate ajunge pentru intreaga
iarna. Alta certitudine este datoria de aproape 60
miliarde lei, pe care societatea de termoficare
"Arterm" o are fata de CET Arad.
Liliana
Brad - Romania Libera
Fara
documente sau anunturi oficiale. Serviciul meteo
a fost mutat la Timisoara
Dumitru
Bente, directorul Serviciului aradean de prognoza
a vremii a anuntat, ieri, faptul ca institutia pe
care o conduce a fost mutata la Timisoara, de la sfarsitul
saptamanii trecute. Mai exact, Timisoara are de acum
Serviciul Regional de Prognoza a Vremii, desi Aradul
ar fi fost mai indreptatit. Dumitru Bente afirma,
in plus, ca nu are nici o informatie daca Centrul
aradean de prognoza va ramane pe mai departe ca institutie
sau va fi desfiintat.
Cert este ca cei 16 angajati aradeni si directorul
au luat deja drumul Timisoarei, pentru a se obisnui
cu aparatura instalata saptamana trecuta, fapt care
a inclinat balanta in favoarea judetului vecin. Directorul
sustine, insa, ca, in pofida mutarii, "conditiile
de la Timisoara nu sunt cu nimic mai bune sau, mai
exact, nici macar la nivelul celor de la Arad".
Pana in momentul de fata, cei 16 angajati au facut
naveta Arad-Timisoara cu masinile proprietate personala,
sefii decontand doar benzina. Despre situatia angajatilor
aradeni, Timisoara si Bucurestiul nu au facut nici
o alta precizare, in pofida tuturor insistentelor.
Ar mai trebui adaugat, pentru a creiona intreg tabloul
evenimentelor, ca transferul Serviciului meteo
Arad s-a facut fara a se primi un document sau un
anunt oficial, aradenii fiind pusi pe drumul spre
Timisoara printr-un… simplu telefon.
In aceste conditii, directorul serviciului a cerut
interventia autoritatilor locale pentru a elimina
socul produs la nivelul Aradului, pentru a afla cu
adevarat soarta celor 16 angajati si daca judetul
va ramane, in lipsa serviciului regional, macar cu
un centru meteo.
Prefectul Dan Ungureanu a declarat ca va trimite un
nou memoriu la ministrul mediului, "ca sa
gasim o structura, prin care aradenii sa ramana Aradului".
Dar, tinand cont de celelalte adrese si de indiferenta
directorului Institutului national al vremii, care
la Arad a ramas nepasator chiar si la acuzele prefectului
cum ca legea este incalcata, viitorul vremii aradene
nu suna prea bine.
Veteranii
de razboi aradenii – sau oamenii care au vazut iadul
"Toate
drumurile patriei, care afluiesc spre fruntariile
firesti ale Romaniei reintregite, trec printre cruci
care le vegheaza, avand inscriptia morti pentru patrie,
iar spiritele acestor eroi anonimi plutesc deasupra
noastra si ne poruncesc noua veteranilor de razboi,
precum si urmasilor celor disparuti, sa veghem ca
nici o palma din pamantul stramosesc ce se sprijina
pe oasele lor sa nu fie cedata sau instrainata, cotropita
sau acaparata de neprieteni." Aceste randuri emotionante sunt extrase din statutul
Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi, organizatie
ce reuneste supravietuitorii celei de-a doua conflagratii
mondiale, adica oameni ce au trait si facut istoria,
scriind cu sangele lor o pagina importanta din trecutul
neamului. Adevarate arhive vii, veteranii ajunsi la
varsta senectutii se sting lin dintre noi, adeseori
in mizerie, nestiuti si ignorati, cu toate acestea
impacati sufleteste, practic o automultumire cu o
tenta de superioritate, caracteristica celor ce si-au
implinit si chiar infruntat destinul. Pornind de la
ideea ca lectia de patriotism predata de supravietuitorii
celui de-al doilea razboi mondial si insusita de noi
ceilalti, ar reprezenta una din cheile rezolvarii
problemelor social-politice ale Romaniei, avem datoria
morala in primul rand sa comemoram oameni si abia
apoi sa memoram fapte. Cu toate ca intr-un articol
de presa nu se poate face nicidecum un recurs la istorie,
saptamanalul nostru a luat legatura cu filiala aradeana
a A.N.V.R. pentru a trece succint in revista problemele
si doleantele veteranilor, precum si a consemna depanarea
unor episodice amintiri de razboi… "Noi ne multumim cu putin…" Filiala judeteana a Asociatiei Nationale a Veteranilor
de Razboi s-a infintat la 4 aprilie 1990, avand in
prezent 72 de filiale in localitatile aradene si un
numar de 11.207 de persoane in evidente, respectiv
veterani de razboi, vaduve de razboi si vaduve de
veterani. " Scopul asociatiei este de a acorda,
atunci cand este cazul, sprijin membrilor in obtinerea
drepturilor prevazute de legile statului. Concret,
invalizii de razboi primesc lunar trei milioane de
lei, veteranii decorati circa un milion jumate, iar
restul de veterani - adica cei mai multi – in jur
de cinci sute de mii de lei. De asemenea, in functie
de categoria de incadrare, cei din asociatie beneficiaza
de 12 – 24 de calatorii gratuite cu trenul pe an,
un lot de pamant de 0,5 – 5 ha , medicamente gratuite
, diverse scutiri de taxe, un loc de casa si altele.
Oricum exista primarii ce nu tin cont nici de legislatie
nici de sacrificiul nostru si solicita veteranilor
plata taxelor locale sau refuza improprietarirea cu
teren arabil a celor in drept" afirma secretarul
filialei, Ilie Rotaru. Cu un simt al realitatii, modestie
si simplitate cel putin laudabile, veteranii se declara
satisfacuti de drepturile pecuniare si facilitatile
oferite de stat. "Tara-i saraca si nu sunt
bani ca sa ne dea cineva dupa merit. Traim majoritatea
foarte greu, dar cu pensia si indemnizatia supravietuim
de la o luna la alta. Noi ne multumim si cu putin,
bine ar fi ca tara sa scape de greutati" declara
Ioan Tuca. Fata-n fata cu istoria Cu toate ca doresc din toata inima sa fie
pace si scot la prima oportunitate in evidenta ororile
razboiului, veteranii sustin la unison ca nu regreta
nici o clipa ca au luptat pentru patrie si ar fi in
stare s-o ia de la inceput chiar stiind prin ce greutati
vor trece. " La saptesprazece ani am fugit
din Ardealul cotropit de unguri si m-am inscris voluntar
in armata romana. Am ajuns pana la Harkov in Rusia,
am suferit de foame si frig, dar nici macar nu mi-a
trecut prin cap sa dezertez. Noi asa am fost educati
sa fim cu dragoste de neam si frica de Dumnezeu"
spune Zaharia Dumitru, sergent pe frontul de Est.
Cu viata de front soldatii s-au confruntat incepand
cu trecerea Prutului in Basarabia cand, conform informatiilor
primite de la Petru Cociuban, au fost nevoiti o buna
parte dintre ei sa traverseze inot amintitul rau.
"Foarte multi ostasi romani n-au mai apucat
sa traga macar un foc de arma
pentru ca s-au inecat. Rusii erau pe malul celalat,
apele Prutului involburate asa ca cei slabi cu firea
si cei ce nu stiau sa inoate s-au dus. Au urmat lupte
grele pana am ajuns la Nistru, cu inamici vazuti si
nevazuti ca rusi au otravit fantanile. Aveam noroc
cu populatia ce ne primit ca pe eliberatori si ne
spunea care surse de apa sunt otravite" isi
aminteste interlocutorul nostru. Traian Nistor sustine
la randul sau ca cei patru ani de front l-au
mutilat sufleteste si ca nu si-a revenit nici azi.
"Am vazut atata sange, durere si oameni morti
ca mi-e groaza sa-mi amintesc. Cei mai buni prieteni
mi-au murit in brate. Razboiul te face din om neom,
pentru ca acolo vezi iadul". Dispretuiti de nemti si rusi Intrebati cu cine au colaborat mai bine dintre
nemti si rusi, subiecti au declarat ca per ansamblu
tratamentul la care au fost supusi ai nostrii a fost
la fel. " La inceput germanii ne-au tinut
ca pe palme cu ratie de ciocolata, mancare buna ca
la mama acasa, dar la retragerea de la Stalingrad
pe un ger de – 40° C de-ti crapau urechile de frig
si inghetau narile, au uitat ca suntem aliati si daca
te agatai de camioanele lor te spintecau cu baioneta.
Au fost multi romani rupti in bucati de masinile nemtilor"
sustine Ilie Rotaru. In opinia lui Nicolae Ciolacu,
rusii au fost cu mult mai barbari ca nemtii, insa
elementul comun al celor doua natiuni il reprezinta
in context aerele de superioritate afisate ostentativ
in relatiile cu romanii. "Ne dispretuiau si
nu ne-au scos nici unii, nici altii din mamaligari
si opincari. Ai nostrii au fost tot timpul prost hraniti
si imbracati, nevoiti sa fie la dispozitia nemtilor
si a rusilor". Cu toate ca timpul sterge
totul, frustrarea veteranilor este evidenta mai ales
ca "atunci cand era nevoie au stiut sa profite
la maxim de noi". Relatiile dintre
soldatii romani si cei germani sau rusi, au fost complexe
osciland intre buna intelegere si violenta tocmai
datorita tentei de superioritate de care aminteam
mai sus. "Eram prieteni pana o luau
pe votca, dupa care de multe ori izbucneau scandaluri.
Cu nemtii te descurcai cumva dar cu rusii era jale
daca te gaseau ulterior. Tin minte ca pe trei romani
i-au snopit in bataie la ordinele superiorilor rusi
pentru ca au lovit soldati de-ai lor" afirma
Ilie Rotaru Rusii luptau morti de beti Ca adevarati eroi nationali, ce au fost siliti
de imprejurari sa gaseasca aplicatii practice conceptului
de patriotism, veteranii aradenii au tendinta - deloc
condamnabila si perfect normala daca se tine cont
de cate au vazut si indurat - sa fetisizeze imaginea
soldatului mioritic. "Desi am fost prost echipati,
ca luptatori ne-au respectat cu totii, pentru ca romanul
este un soldat curajos si un bun patriot. Tot timpul
am fost bagati in fata, ca sa-i pazim si pe rusi si
pe nemti de inamic. Ei stateau in sate iar noi la
2-3 Km. ca avangarda. Au stiut cum sa se pazeasca
de pericol fiecare" spune Nicolae Ciolacu.
Si Zaharia Dumitru considera ca romanii au fost de
departe cei mai buni soldati. "Vitejia nemtilor
s-a bazat pe echipamentul din dotare, superior tuturor
celorlalte natii, iar a rusilor pe faptul ca
luptau morti de beti si automat nu le mai pasa de
nimic. Insa trebuie sa se stie ca romanii si-au facut
cu varf si indesat datoria ". In alta ordine
de idei, veteranii sustin ca si pe frontul de Est
si pe cel de Vest, romanii se bucurau de o mare popularitate
printre populatiile autohtone. "Ai nostrii
dadeau des de mancare civililor rusi si de aceia erau
iubiti, pentru ca-i ajutau si erau oameni. Acelasi
lucru s-a intamplat in Ungaria! Ca si curiozitate,
maghiarii au preferat stapanirea romaneasca, decat
cea ruseasca in satele cu dubla dominatie civilii
fugind din partea sovietica la noi" ne informeaza
I. Rotaru. Intre ignoranta si marginalizare In prezent, veteranii de razboi considera
ca societatea romaneasca nu ii trateaza ca pe niste
indivizi care si-au riscat viata pentru tara, iar
pe plan local autoritatile prefera sa-i ignore si
uneori sa-i marginalizeze, in loc sa le acorde atentia
cuvenita si sa-i impuna ca modele tinerei generatii,
cel putin deficitara la capitolul patriotism. "Tineretul
de azi nu este deloc patriot si cauza principala o
reprezinta educatia. Nu sunt educati nici in spirit
national, nici in dragoste de neam, nici de familie
si ca urmare nu ne acorda, cu mici exceptii, respectul
cuvenit. Daca ma urc in tramvai, desi decoratiile
sunt tot timpul la piept loc primesc de la maturi"
sustine Traian Nistor. Imbucurator pentru ei este
faptul ca numarul profesorilor de istorie care-i invita
sa vorbeasca elevilor despre experiantele traite in
razboi este in crestere, "insa cu o floare
nu se face primavara. Noi azi maine ne ducem, dar
nu prea cred ca voi ati fi in stare sa ne copiati
exemplul" afirma Ioan Tuca.
La
expozitia Indagra de la Bucuresti - Interes deosebit pentru
bovinele aradenilor
Toate
exemplarele expuse au fost vandute! Judetul Arad -
locul I pe tară la productia de lapte la Baltata
Romaneasca In cursul saptamanii trecute, timp de 5 zille,
in cadrul targului de zootehnie INDAGRA, desfasurat
la Bucuresti in organizarea ROMEXPO, crescatorii aradeni
si-au demonstrat inca o data clasa in acest domeniu.
Este vorba despre filiala din Arad a Asociatiei Generale
a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR), care
prin exemplarele expuse, au trezit interesul specialistilor
si oamenilor de afaceri din intreaga tara. De altfel,
aradenii s-au impus atat prin performantele bovinelor
cat si prin numarul de animale expuse (peste 50 la
sută din numarul total de exemplare apartinand
aradenilor). Majoritatea bovinelor expuse au fost din Arad Reunite sub tuteala AGCTR Arad, condusă de
presedintele Nicolae Salajanu, la Bucuresti au expus:
Statiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Bovine (SCDB)
Arad (6 exemplare), Societatea comerciala Utvinis
S.A. - Ferma Vladilact (2 exemplare) si Dorel Nies
din Sicula, crescator privat (1 exemplar).In afară
de aradeni, au mai fost două standuri cu bovine
apartinand Statiunii de Cercetare, Dezvoltare pentru
Bovine Sercaia (2 bivolite, 1 tineret buvalin de reproductie),
respectiv Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru
Bovine DANCU - Iasi (2 juninci Holdstein Friza). Cercetarea isi spune cuvantul Expozitia S.C. DB Arad, coordonata de d-na Aurelia
Salajeanu, director, a cuprins: 2 juninci rasa Baltata
Romaneasca, 2 juninici, rasa Bruna si 2 exemplare
tineret femel de reproductie din rasele Bruna si Baltata
Romaneasca. Asadar, aradenii s-au prezentat cu exemplare
deosebit de valoroase ce provin din vaci mame taur
a caror productie de lapte este de 11.000-13.000 l
lapte pe lactatie. In paranteză fie spus, productia
de lapte a exemplarelor din fermele aradene rivalizează
cu succes, cea a celebrelor Holdstein pe care Guvernul
intentiona sa le aduca tocmai din S.U.A., la pretul
de 3000 $/bucată. De unde rezulta ca atunci cand
cresterea animalelor este facuta la modul profesionist
rezultatele nu intarzie să apara. Pentru noi,
pentru aradeni, cel mai elocvent exemplu il constituie
performantele obtinute la Statiunea Mures (actual
SC DB Arad) Vladilact si, de ce nu la o serie de crescatori
particulari din judetul nostru - cum este si domnul
D. Nies din Sicula - cu totii membri in AGCTR.
Participarea la acest gen de expozitii, pe langa promovarea
animalelor si contactul cu mediu de afaceri, ofera
crescatorului si sansa de a-si valorifica produsele.
In ceea ce priveste exemplarele SC D.B. Arad, acestea
puteau fi cumparate la pretul de 45 milioane de lei
(inclus TVA) - juninicile si respectiv 10 milioane
lei (plus TVA) - vitelele de reproductie. După
cum declara d-na Salajeanu - si, de altfel, dupa cum
am putut constata si noi pe viu - animalele din Arad
s-au bucurat de un interes deosebit, fiind inregistrate
cereri foarte multe mai ales pentru achizitionarea
din ferma (Oricum, la expozitie SC DB Arad nu a avut
decat 6 exemplare). Ing. Salajeanu i-a starnit curiozitatea ministrului
Ilie Sarbu Cealalta unitate aradeana, S.C. Utvinis S.A. -
Ferma Vladilact, condusă de ing. Nicolae Salajanu,
directorul firmei si presedintele AGCTR - a expus
3 juninici Baltata Romaneasca provenind din taur german,
cu o greutate intre 600-700 kg si o gestatie in 5-8
luni, exemplare cotate la 45 milioane lei/bucata.
Pentru cunoscatori, ing. Nicolae Salajeanu - promotorul
acestei actiuni - nu mai are nevoie de nici o prezentare.
Trebuie să spunem ca pe parcursul expozitiei,
ca să reusesti sa smulgi vreo doua vorbe inginerului
Salajeanu erai nevoit să... stai la rand, atat
era de solicitat specialistul aradean.
Standurile noastre au fost onorate si de vizita făcuta
de o delegatie a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
condusa de ministrul Ilie Sarbu. După ce a vazut
animalele, Sarbu a felicitat specialistii aradeni,
promitand ca discutiile vor continua foarte probabil
saptamana aceasta la Arad. Profitand de intrevederea
cu ministrul Agriculturii, ing. Salajeanu a ridicat
in atentia acestuia trei chestiuni cu care se confrunta
in prezent crescatorii arădeni:
1) pretul prea mic de achizitionare a laptelui;
2) subventiile pentru laptele predat la prestatori
nu sosesc la timp;
3) suprafetele de pasuni comunale sunt intr-o continuă
scadere. "A ascultat tot cu interes si a promis
ca in cursul saptamanii viitoare (n.n. saptamana in
curs) va face o vizita in Arad, ocazie cu care vom
continua dezbaterea acestor probleme de mare interes
pentru crescatorii aradeni" - marturiseste
ing. Salajeanu.
Judetul nostru a avut o reprezentare pe masura si
in cea ce priveste componenta delegatiei AGCTR care
a tinut să incurajeze specialistii aradeni la
targul INDAGRA din Bucuresti. Amintim aici pe Georgiana
Neagu si Ramona Purda (AGCTR), Cimi Enache, organizator
de targuri din cadrul Camarei de Comert si Industrie
a Agriculturii (CCIA), crescatorii Ursu Busuioc Ovidiu
Ioan (Capruta), Constantin Sacui (Nadlac), Stefan
Popa (Seitin), reprezentanti mass-media. Nu-i putem
uita, din randurile AGCTR, nici pe angajatii VLADILACT
- Ioan Ropan, Gheorghe Vaduva, respectiv S.C. D.B.
Dumitru Condurache si Ioan Danilet, oameni care au
stat zi si noapte langă animale, veghand la sănătatea
acestora. Toate exemplarele expuse au fost vandute! Ultima zi de expozitie a insemnat marcarea unui
succes de rasunet al crescatorilor aradeni care si-au
vandut toate exemplarele transportate la Bucuresti..
Dupa cum declara ing. Nicolae Salajeanu: "Am
vandut la Agricola International Bacau, Baltatele
cu 41 milioane lei, iar Brunele cu 38 milioane lei.
Viteii i-au cumparat persoane fizice, in medie cu
10 milioane de lei bucata. In plus, ne asteptam ca
zilele viitoare să fim vizitati la ferma de alti
potentiali cumparatori care si-au manifestat interesul
pentru bovinele arădene". Aradul - locul I pe tară pe linie In judetul Arad, productia medie de lapte la rasa
Baltata Romaneasca - Simmental este de 4.414 kg (cu
3,92% si 173 kg grasime si cu 3,11% si 137 kg proteina),
adica mai mult cu 873 kg lapte, fata de media rasei
pe tara. De asemenea, in judetul nostru sunt nominalizate
97 de vaci mame de taur, ocupand si din acest punct
de vedere locul I pe tara (cu 24,25% din numarul total
de mame de taur din Romania), cu o productie medie
de lapte de 6.658 kg (cu 261 kg grasime si 211 kg
proteina), fată de 6.532 kg lapte - cat reprezinta
media pe tara la cele 400 mame de taur.
La fermele de elita din Arad se inregistreaza urmatoarele
productii medii de lapte: 5.957 kg (cu 4,02% si 239
kg grasime si cu 3,21% si 191 kg proteina - pe 86
lactatii standard) la Vladilact, respectiv 5.760 kg
(cu 4,06% si 234 kg grasime si cu 3,15% si 181 kg
proteina - pe 173 lactatii standard) la SC D.B. Arad.
Cosmin
Trif - Adevarul
O
biserica din Zabrani este lasata de ani de zile in parasire
Ortodocsi
si greco-catolicii se acuza reciproc de nepasare Desi au existat si exista inca neintelegeri intre
reprezentantii bisericilor ortodoxa si greco-catolica
din Zabrani,
situatia nu a degenerat insa niciodata. Principalul
motiv al certurilor il constituie cladirea bisericii
greco-catolice din localitate, veche de 150 de ani,
conform celor declarate de preotul "unit"
Dumitru Sabo, care in 1948 a fost trecuta, impreuna
cu casa parohiala, in administrarea parohiei ortodoxe
din comuna. In momentul de fata situatia lacasului
nu este de loc de invidiat. Peretii sunt crapati in
nenumarate locuri, acoperisul este gaurit, geamurile
sparte, iar tencuiala de abia se mai tine. "Credinciosii nostri sunt prea putini si prea
saraci pentru a putea repara biserica. In localitate
mai sunt 11 cetateni de religie romano-catolica si
200 , de credinta greco-catolica. Toti formeaza o
singura comunitate religioasa, iar eu slujesc pentru
ei in biserica ce a apartinut odata romano-catolicilor,
iar datorita intelegerii episcopiei de la Timisoara,
mi s-a permis sa locuiesc in casa parohiala ce apartine
aceleiasi biserici", a povestit Dumitru Sabo,
preotul greco-catolic din Zabrani. "Ortodocsii
au lasat biserica noastra in paragina desi dupa cate
stiu este monument istoric, de asemenea folosesc si
cimitirul nostru, iar pe noi nu ne lasa sa ne ingropam
mortii acolo", a mai precizat Dumitru Sabo.
La randul sau, Teodor Farcas, preotul ortodox, nu
a putut sa nu raspunda acuzatiilor care i-au fost
aduse. "Sunt aici din 1985, cand am gasit
biserica greco-catolica intr-o stare mai jalnica decat
in momentul de fata. Un an mai tarziu am inceput reparatiile.
Am pus usi si geamuri noi, am tencuit exteriorul si
am reparat acoperisul, desi noi ne desfasuram slujbele
intr-o alta biserica, construita prin 1947, pe care
am reparat-o de asemenea. Atat biserica "greco"
cat si casa parohiala revendicata de ei se afla deocamdata
pe inventarul nostru si fara o hotarare judecatoreasca
sau fara o dispozitie a superiorilor mei nu pot sa
le dau primului venit. Nu o sa ma opun, daca se vor
respecta legile in vigoare, dar altfel risc eu sa
fiu tras la raspundere. Prin 1994, cand a venit in
comuna domnul Sabo, am inceput sa avem probleme. Intr-o
noapte lacatul bisericii a fost spart, ca sa nu va
mai povestesc de incercarile de-a dreptul abuzive
pe care acesta le-a facut spre a obtine biserica.
Mai nou umbla prin sat, la inmormantari, botezuri,
spunand ca oficiaza gratuit, spre a-si face prozeliti.
Unii oameni sunt saraci si accepta oferta",
a declarat Teodor Farcas. In ceea ce priveste starea
actual a bisericii "unite" si a casei
parohiale, care nici ea nu este prea stralucita, preotul
ortodox ne-a spus ca pentru moment nu-si poate permite
sa faca nimic, deoarece situatia juridica a imobilelor
in cauza este incerta. "Ce se va intampla
daca dupa terminarea reparatiilor cladirile vor fi
retrocedate.? Sincer sa fiu, m-as bucura daca cineva
ar lua initiativa de a se adresa instantei, sa se
termine odata cu incertitudinea asta", a
tinut sa mai spuna preotul Farcas.