Luni, 13 mai 2002

• Premierul Adrian Nastase vine la Arad

Pe data de 18 iunie, prim ministrul Romaniei va participa la inaugurarea Centrului "Euromedica" din Micalaca, zona III unul dintre cele mai moderne centre de investigatii medicale din aceasta parte a Europei. Fiind informati despre vizita pe care premierul Adrian Nastase o va intreprinde la mijlocul lunii viitoare in judetul nostru, l-am contactat pe presedintele PSD Arad, Dorel Popa, pentru a incerca sa aflam detalii despre programul acestei vizite: "Intr-adevar, asteptam vizita premierului Adrian Nastase in municipiul nostru, pe data de 18 iunie cu ocazia inaugurarii Centrului "Euromedica" din Micalaca. Referitor la programul vizitei, cu siguranta ca premierul Adrian Nastase va dori sa vada si alte obiective aradene, cu precadere industriale. Oricum, programul vizitei urmeaza sa fie stabilit intre Cabinetul premierului, subsemnatul si Prefectura aradeana, program care va fi comunicat presei in timp util." Doru Sinaci - Adevarul

• Aniversarea zilei monarhiei la Arad

Aniversarea zilei monarhiei a prilejuit, vineri, la Arad intalnirea sefilor tuturor filialelor socetatii "Amicii Regelui Mihai" si a altor membrii marcanti ai societatii. Cu aceasta ocazie au fost evocate momente istorice si s-au inmanat medalii si diplome aniversare "Zece Mai - Independenta de Stat a Romaniei". O delegatie a "Amicilor Regelui Mihai" a fost primita ieri de familia regala la castelul din Savarsin. Delegatia a inmanat Majestatii Sale si membrilor familiei regale,  medalia aniversara "10 Mai". La 10 Mai 1866, principele Carol I a depus Juramantul de credinta, in Adunarea Deputatilor, iar aceasta zi a fost Sarbatoarea Nationala a Romaniei pana in anul 1947. Tot in ziua de 10 mai 1877 Carol I a ratificat Independenta de Stat a Romaniei, castigata pe campul de lupta.

• Copiii strazii vor fi ingrijiti de asistenti maternali

Guvernul a aprobat, de curand, patru programe de interes national in domeniul protectiei drepturilor copilului, care vizeaza-integrarea sociala a copiilor strazii, inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copiilor cu handicap sau nevoi speciale care nu pot fi restructurate sau reabilitate, formarea resurselor umane din sistemul de protectie a copilului si integrarea socio-profesionala a copiilor si tinerilor din institutiile de ocrotire, ajunsi la varsta de 18 ani. Cuantumul fondurilor cu care se finanteaza aceste programe de interes national este de 215 miliarde de lei, care vor fi alocate organismelor private, autorizate sa desfasoare activitati in domeniul protectiei copilului, din bugetul propriu al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, pe baza conventiilor incheiate cu acestea si cu consiliile judetene sau locale, in a caror unitate administrativ-teritoriala se deruleaza programele de interes national. Obiectivul primului program, denumit "Integrarea sociala a copiilor strazii", este crearea unei retele de asistenti maternali profesionisti pentru situatia de urgenta, a unei retele de familii de plasament pentru copiii strazii, precum si a serviciilor de interventie (centre de plasament de tip familial, apartamente sociale, centre de zi, adaposturi), in vederea reintegrarii sociale a copiilor strazii. Valoarea bugetului aferent acestui program, pentru anul 2002, este de 50 de miliarde lei. Al doilea program, "Inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copiilor cu handicap sau nevoi speciale care nu pot fi restructurate sau reabilitate", urmareste dezvoltarea unei retele de asistenti maternali profesionisti pentru copilul cu handicap si a serviciilor alternative pentru aceste categorii de copii. Programul vizeaza, de asemenea, dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru familiile in care sunt integrati copiii cu handicap sau nevoi speciale, bugetul aferent acestui program, pentru anul in curs, fiind de 144 miliarde de lei. Programul al treilea, "Formarea resurselor umane din sistemul de protectie a copilului", consta in pregatirea asistentilor sociali, a educatorilor specializati si a asistentilor maternali profesionisti pentru copilul cu handicap, si are alocat un buget de 6,5 miliarde lei. Cel de-al patrulea program, "Integrarea socio-profesionala a copiilor si tinerilor din institutiile de ocrotire, ajunsi la 18 ani", are ca obiectiv dezvoltarea serviciilor de asistenta si sprijin pentru tinerii in dificultate si a serviciilor pentru integrarea socio-profesionala a acestora. Bugetul de care va beneficia acest program, in anul 2002, va fi de 14,5 miliarde lei. Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie va controla utilizarea fondurilor alocate in cadrul programelor si va monitoriza, in colaborare cu consiliile judetene sau locale, derularea acestora. Occident

• Aron Cotrus - poetul tribun

Personalitatea lirica a lui Aron Cotrus este de o nebanuita complexitate si profunzime. Versurile sale izvorasc din sufletul poporului nostru si marturisesc conceptia lui despre istorie si viata. Originalitatea lor nu mai trebuie demonstrata, pentru ca ea decurge firesc si inconfundabil din volumele sale aparute de-a lungul vremii, pana in 1940. Apoi, timp de aproape patru decenii, poezia sa a incetat sa mai apara, pana in 1978, cand i se tipareste volumul de Versuri - o antologie de Ovidiu Cotrus (nepotul poetului) si prefatata de Ion Dodu Balan. Caracteristica principala a versului cotrusian, pe langa originalitate, este nuanta sa social nationala. Aron Cotrus a fost o voce lirica distinsa si puternica. El a scris o poezie de-o mare vigurozitate, umanista si militanta, care si pastreaza legatura cu pamantul strabun: "stramosesc pamant/aici m-am nascut, aici vreau sa lupt/neintrerupt/si cu neinfrant/avant/sa-ti cant..." (Stramosesc pamant). Exista voci care compara poezia lui Aron Cotrus cu cea a lui Walt Whitman, Verhaeren sau Esenin, avandu-se in vedere caracterul ei militant si mesianic. In "Rapsodia valaha" - o adevarata ars poetica - poetul se prezinta ca un adevarat tribun al neamului sau: "ma zbucium, ard, si cad, si scapat/si ca dintre ruinele de potop,/din maruntaiele-mi de flacari ma dezgrop,/rapsod sa-ti fiu in lupta pan'la capat.../acum/acum/si peste-acum,/peste pasu-mi ars de praf si scrum,/ peste numele-mi de negura si fum,/sa-mi spintec sprinten drum/tot mai departe/tot mai departe,/peste mine, peste viata, peste moarte..." Aron Cotrus a devenit o personalitate controversata, el nemaifiind in tara din 1940, iar la inceputul 1ui 1916, il gasim in armata austro-ungara si trimis pe frontul italian. El reuseste sa treaca in tabara noastra si se va inrola in Legiunea Romana, ce reprezenta armata romana. Izvorate din realitatile razboiului, versurile sale, din Sarbatoarea mortii (1915), sunt de factura expresionista, exprimand o tarie eroica, un avant, intr-o maniera dura - obarsiile acestea gasindu-le in baladele si cantecele noastre haiduceqti, ori in cele de vitejie: "Iobagi viteji, voinici de fier, eroi,/In santuri, prin zapezi ori prin noroi,/Pe ger si ploi,/In marsuri, la atacuri zdrobitoare,/Mi-e sufletul cu voi..." (In tara mortii). La Arad, unde se va stabili in 1920, va conduce Biblioteca "Samanatorul". Dupa trei ani, el se va casatori cu Elisabeta Szanto, o pianista remarcabila.  Evenimentul va fi marcat in poezia Ne-am intalnit; "Ne-am intalnit? Peste potrivnicia dintre doua neamuri,/Ca peste-abis,/Din doi copaci stravechi, din doua stinghere ramuri/ Si ne-am iubit". In 1928, este ales presedinte al Sindicatului Presei din Ardeal si Banat. Un an mai tarziu, il gasim atasat de presa la Milano. In 1930, Aron Cotrus era secretar de presa pe langa Legatia Romaniei de la Varsovia, unde desfasoara o bogata activitate pentru cunoasterea literaturii romane in lume. Atasamentul fata de oamenii din popor este ilustrat prin volumul sau de versuri Printre oameni in mers (1931), din care se retine vocea napraznica a poetului, autoritatea sa atat de rasunatoare: "Io/Patru Opinca,/taran fara tarina,/ plugar fara plug,/ciurdar fara o vita,/ imi duc viata necajita/ fara stambatati si viclesug,/si brusur de muceda pita/mi-l platesc cu sange din belsug..." (Patru Opinca). In 1935, apare la Varsovia poemul Horia (compus din 26 de poezii), care ne intareste convingerea despre patriotismul si militantismul liricii lui Aron Cotrus: "de jos/te-ai ridicat, pietros, viforos,/pentru moti,/pentru cei saraci si goi, pentru toti.../ si-ai despicat in doua istoria,/ taran de cremene/cum n-a mai fost altul sa-ti semene/Horia!" Revenind in tara, in 1937, Aron Cotrus avea pregatit poemul Eminescu, pe care il tipareste in 1939, la o jumatate de veac de la disparitia marelui nostru poet: "tot sufletul neamului,/cu-adancul adancului,/cu freamatul codrului,/cu mireasma ierbilor,/cu fugile cerbilor,/cu fiorii piscului,/cu legile sangelui,/iata-l viu, cum altul nu-i,/inmiit peste masura/In lunatica-i faptura/sub Ceahlaul fruntii lui." Din 1940, Aron Cotrus va fi consilier de presa la Madrid si in Portugalia. N-a mai revenit in tara, decat pentru cateva zile, in 1942. La Madrid a tiparit Rapsodia valaha, in care proiecteaza in versuri sumbre timpul eroic al istoriei noastre: "drept inima napraznica, grea,/ datu-ne-ai Dunarea.../si vazui la panda,/ prin bezna flamanda,/pe hotare de- osanda.../si veri fara modru,/in vazduh furtunos,/sub cer albastru/aicea jos/din codru in codru/din castru in castru/din vatra in vatra/pe-ntinderea humilor,/Roma de piatra,/Roma straveche,/imparateasa far' de pereche/a lumilor" In 1957, Aron Cotrus va parasi Spania, in schimbul Americii, unde va muri in 1961 Versurile sale formeaza opera unui temperament puternic, vulcanic si dur. Ele exprima sufletul unui tribun, ivindu-se in descendenta poeziei sociale a lui Andrei Muresanu, Octavian Goga si se inscriu in randul liricii prestigioase din perioada interbelica a literaturii noastre, alaturi de versurile lui Tudor Arghezii, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu sau Adrian Maniu - toti deschizatori de noi orizonturi in poezia noua ce se afirma. Prof.univ.dr. Iulian Negrila - Astra Aradeana

• Zdrobitor - UTA - Poli Timisoara 7- 0 ( 5- 0)

Stadion UTA, vreme frumoasa, gazon bun, spectatori 3000 * Formatii: UTA: Hutan-Panin, Zaha, Demian, Panaitescu, Marginean (Vezan, min. 55), Fritea, Pit, Drida, Miculescu (Dragan, min. 46), Ciubancan (Ianu, min. 46); Poli Wasslen (Nastasa, min. 46)-Pobega, Toma, Butaru, Giuchici (Juravle, min. 79), Ilas, Grijingu, Taralunga, Rosu, Ratiu (Biscora, min. 58), Pecarov. Au punctet: Drida (min. 5), Fritea (min. 10), Miculescu (min. 12 si 43), Ciubancan (min. 28), Ianu (min. 51 si 60). * Au arbitrat Mircea Constantinescu (Bucuresti) la centru, Ivan Florentin (Bucuresti) si Fevronia Minodora (Craiova), asisteni * Observator federal: George Badescu (Bucuresti) * Cartonase galbene: Panin, Fritea respectiv Giuchici, Pecarov si Taralunga * Cartonas rosu: Taralunga (min. 52) * Suturi la poarta: 32-3, dintre care pe spatiul portii: 22-0 Raportul loviturilor de colt: 16-2. Ce ar fi de spus despre un meci incheiat la o asemenea diferenta? Poate faptul ca UTA a asaltat i permanenta buturile adverse, ca golurile veneau pe banda rulanta, unul dupa celalalt, rapiditatea fazelor facand dificila misiunea cronicarului (priviti, spre eximplificare, diferenta de suturi si de cornere) sau ca rezultatul putea lua proportii uriase, gazdele ratand o serie de ocazii in ultima jumatate de ora. Poli a beneficiat de doua-trei oportunitati, in repriza intai, dar "copiii Timisoarei" s-au "stins" imediat. La randul ei, "Batrana Doamna" a jucat tinereste, a desenat frumos pe gazon, a inscris mult, foarte mult, spre deliciul suporterilor - golul de deschidere, al lui Drida, merita chiar un premiu de frumusete -, a facut spectacol in fata rivalilor si, nu in ultimul rand, si-a adaugat trei puncte in clasament, in urma unei prestatii care nu avea cum sa nu fie convingatoare. Dupa pauza s-a rulat lotul; antrenorul Ionut Popa epuizandu-si schimbarile. Asediul gazdelor a continuat, mai ales ca Taralunga a fost eliminat pentru cumul de "galbene", insa portarul de rezerva al timisorenilor, si, a blocat mai multe baloane ce se indreptau spre plasa. (Iar cand nu a facut-o, Dragan si Pit au gresit tinta). Golurile Minutul 5. Drida - lovitura libera din pozitie laterala, de pe partea stanga, de la marginea careului. Mingea este catapultata in vinclu la coltul scurt, printr-o executie splendida, atingand si transversala. Minutul 10. Fritea - sut puternic din interiorul careului, la firul ierbii, in coltul din stanga portarului Minutul 12. Miculescu - corner executat de Drida, Wasslen scapa o minge usoara si Miculescu reia simplu cu capul, indeplinind o formalitate. Minutul 28. Ciubancan - actiune prelungita, pit centreaza pentru Ciubancan, ultimul cu capul, din apropiere. Minutul 43. Miculescu - faza elaborata a aradenilor, Panin il vede pe Miculescu, "cap" plasat al acestuia si ... este 5-0. Minutul 51. Ianu - centrare Panin, finalizata de Ianu printr-o lovitura de cap. Minutul 60. Ianu - pasa Dragan, dribling Ianu prin toata defensiva de pe Bega, inclusiv portarul, reluare in plasa. Adrian Hartau - Adevarul

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.