Vineri, 13 decembrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• Aradul strange relatiile cu noua conducere din Gyula

Primarul Perjesi Klara a fost ieri la Arad O delegatie, compusa din primarul si viceprimarii orasului Gyula, a vizitat ieri Aradul. Pentru ca la Gyula conducerea orasului s-a schimbat, primarul orasului, Perjesi Klara, impreuna cu viceprimarii Juhasz Janos si Szabo Jeno, au venit la Arad, pentru a discuta despre perspectivele colaborarii intre cele doua orase, cu primarul Dorel Popa si cu viceprimarul Levente Bognar. Primarul Perjesi Klara a afirmat ca "este prima drumetie de diplomatie, in care sa incerc sa invat. Am discutat despre dezvoltarea relatiilor Arad Gyula, mai ales ca exista manifestari de tradifie, gen "Strangeri de maini", care in mod cert vor continua. Dar vom dezvolta si relatii in alte domenii. In 12 aprilie, la Gyula vor avea loc Zilele orasului, la care sunt invitati ambasadori si atasati economici ai tarilor membre UE, in care orasul Arad are ocazia sa se prezinte". De asemenea, la anul, o data cu aderarea Ungariei la Uniunea Europeana, la Gyula, cel mai apropiat oras de Romania, va functiona un Centru logistic, care are rolul de a usura schimburile comerciale intre tara noastra si UE. Oaspetii maghiari au mai anuntat ca Aradul ocupa primul loc in relatiile cu Gyula.  Marius Grada - Agenda zilei

• Sondaj inedit al opiniei aradenilor. Primarul s-a batut cu frigul prin piete

Un numeros grup de oficialitati aradene, in frunte cu primarul Dorel Popa, a descins, ieri, intr-un control inopinat, in doua dintre pietele aradene. Vizita, desi neanuntata, a facut ca oamenii de ordine din piata Fortuna (inclusa initial in itinerar) la care nu s-a mai ajuns, sa puna oamenii la maturat. Controlul in pietele Mihai Viteazul si Catedralei, efectuat de primar si consilierii locali PSD Rodica Borza, Petre Blajovici, Directorul OJPC, Gheorghe Iancu, precum si de conducerea Directiei Sanitar Veterinare, Ioan Vanci si Ioan Tarcus, a fost realizat sub indrumarea directorilor de la "Targuri, Oboare, Piete", Romulus Gherman si Corneliu Matica. Frigul si-a spus cuvantul Sfidand gerul patrunzator, grupul s-a deplasat la Piata Mihai Viteazul. "Cum va place aceasta piata?" au fost cuvintele de baza ale primarului in descinderea de ieri. Atat cumparatorii, cat si comerciantii au fost intrebati daca sunt multumiti de conditiile din piata, daca produsele sunt pastrate in conditii optime etc. "Ma intereseaza parerea oamenilor privind pietele. Mi-au fost facute cateva sesizari privind unele aspecte de aici. Am vrut sa ma conving in privinta veridicitatii lor. Reclamatiile au fost infirmate", ne-a declarat Dorel Popa. "Ne omoara parcarile!" Parerile oamenilor au fost diferite. Daca unii se plangeau ca produsele sunt scumpe, altii spuneau ca totul e frumos, ca produsele sunt de calitate si la preturi acceptabile. In invalmaseala produsa de prezenta "straina" in piata, s-a conturat totusi o idee comuna. Cu totii au solicitat, uneori mai dur, alteori mai voalat, desfiintarea parcarilor cu plata din apropierea pietelor. "E foarte greu sa mai venim, de la tara, cu produse, la Arad. Pentru ca platim foarte mult parcarea si nu castigam suficient ca sa fie profitabil pentru noi. Parcarile ne omoara", spune un comerciant. "Nu este posibil ca sa platim pentru parcare, cand acestea sunt amplasate in balti. E bataie de joc", afirma un comerciant din Piata Catedralei. Gunoaiele, Salubritatea si angajatii primariei "Asa ceva nu este acceptabil", a rabufnit Dorel Popa, in momentul in care a coborat din masina langa o gramada de gunoi. Convoiul a oprit in spatele pietei Catedralei, privelistea fiind foarte dur criticata. Dupa ce directorii SC TOP au fost chemati la "urecheat", s-a ajuns la concluzia ca gunoiul nu se afla pe domeniul pietelor, ci in domeniul public. "Chemati-l pe Dugaesescu!" (n.r.- un director in cadrul Administratiei Patrimoniului Local), a subliniat primarul. Problema mormanului de gunoi ce trona langa doua pubele ale Salubritatii, a fost solutionata intr-un tarziu. Marin Dugaesescu a sosit si el la fata locului *** Controlul prin piete s-a oprit aici. Ramane de vazut daca propunerile cetatenilor care au discutat cu primarul se vor materializa. Trebuie insa remarcata destinderea lui Dorel Popa printre alegatori, la prima actiune de acest gen, din ultimii ani. Primarul demonstreaza, iata, ca e palpabil, nu o notiune abstracta, si e accesibil aradenilor. Simona Mazare - Observator

• 13 ani de la evenimentele din decembrie ‘89 - Pe cand un Muzeu al Revolutiei la Arad?

Se implinesc peste cateva zile, iata, 13 ani de la evenimentele din decembrie 1989. De fapt de la Revolutia din decembrie - ca Revolutie a fost si inca revolutie cu "R" mare! - chit ca unii se incapataneaza sa n-o recunoasca numind-o "lovitura de palat" sau o "lucratura de-a lui Ion Iliescu". A fost o Revolutie in adevaratul inteles al cuvantului pornita, ce-i drept, ca o revolta spontana, aparent fara prea mari sorti de izbanda, o revolta a unor oameni simpli, dar extrem de curajosi. Ii am aici in vedere pe toti revolutionarii din tara, si mai ales pe cei din Arad care au meritul de a fi facut din Arad al doilea oras al rezistentei si insurectiei anticeausiste, dupa Timisoara, intr-o perioada in care Nicolae Ceausescu era inca tare pe pozitie. Sau cel putin asa parea.  Dupa razboi multi viteji se arata spune o vorba inteleapta. Lucru pe deplin confirmat si in cazul Revolutiei din decembrie astazi nu putini dintre asa-zisii analisti incercand sa diminueze meritele celor care au iesit in strada in acel decembrie '89 pe motiv, ca, vezi Doamne, totul era previzibil si ca oricum Ceausescu ar fi picat. Tot ce se poate, dar atunci, in urma cu 13 ani, nimeni nu baga mana in foc pentru asa ceva, discutiile, glumele si contestarile desfasurandu-se - mai trebuie sa amintim? - in soapta si cat mai ferit de ochii celorlalti.  Acum, in 2002 este usor sa spui ca Ceausescu ar fi cazut, sa te dai rotund si sa emiti tot felul de supozitii, dar, atunci situatia era - cine nu stie? - foarte incerta. Nu-i vorba cazuse Honeker, cazuse Jivkov, cazuse Zidul Berlinului, dar Ceausescu inca era - sau cel putin asa parea - tare pe pozitie. O pozitie care se baza pe un puternic si zelos aparat de represiune care chiar daca nu mai era cel din anii '50 inspira inca destula teama. E adevarat ca in tara mocnea o nemultumire generala si o stare de lehamite tot mai greu de ascuns, dar de aici si pana la o eventuala rasturnare a lui Ceausescu era un drum inca lung. Sau mai exact greu de estimat. De aceea revolta de la Timisoara inceputa in seara lui 15 decembrie i-a luat pe cei mai multi prin surprindere, inclusiv pe Ceausescu care i-a acordat o foarte mica importanta plecand linistit in Iran. O greseala care avea sa-i fie fatala pentru ca ceea ce initial se arata a fi o simpla revolta s-a transformat dupa cateva zile, intr-un adevarat cataclism ce nu a mai putut fi oprit. S-a discutat si se mai discuta inca despre rolul lui Laszlo Tökes in declansarea evenimentelor de la Timisoara, un rol uneori exagerat, iar alteori minimalizat, adevarul fiind ca evacuarea lui Laszlo Tökes nu a fost decat un pretext, scanteia care a aprins fitilul nemultumirilor, o scanteie care ar fi aparut oricum mai tarziu. O alta exagerare este cea privind asa zisa interventie din umbra a unor puteri straine si in primul rand a fostei URSS. Cum se stie speculatiile au mers de la miile de "turisti" ce vorbeau limba lui Rasputin care, zice-se, ne-au invadat tara la inceputul lui decembrie 1989 si pana la presupusa intelegere privind rasturnarea lui Nicolae Ceausescu intre George Bush si Gorbaciov. In treaba cu "turistii" lucrurile sunt destul de incurcate, multi intre care si corespondentul Agentiei Tass la Bucuresti, in acea perioada, Nikolai Morozov contestand asa ceva, numarul de turisti rusi nefiind cu nimic mai mare decat in perioadele obisnuite. Cat priveste "intelegerea" dintre Bush si Gorbaciov ea nu a fost dovedita, cel putin pana acum, ambele parti negand categoric o asemenea varianta. In fine, tot in carca lui Bush este pus si un alt "dinte" a acestuia impotriva lui Ceausescu legat de posibila inarmare nucleara a Romaniei, lucru adevarat pana la un anumit punct. Adica, in 1989, Ceausescu declarase de doua ori public ca Romania detine tehnologia necesara pentru fabricarea unei bombe atomice si se pare ca el nu mintea, supozitie care normal, ca produsese deruta si mai ales teama nu numai la Washington, ci si la Moscova. Pentru ca nu este putin lucru ca o tara comunista, condusa de cine era condusa sa poata dispune de o arma nucleara cu care putea santaja, si cine mai stie? intr-un moment de paranoia chiar s-o si foloseasca! Deci, o atare posibilitate exista, dar, totusi existenta unui scenariu american pentru inlaturarea lui Nicolae Ceausescu pare nitel fortata. Indeosebi ca, subliniem inca o data deocamdata, arhivele - sau cat se cunoaste din acest arhive … - nu confirma o atare ipoteza. In aceeasi idee a unui scenariu si suport extern se discuta si despre ce s-a intamplat la mitingul de la Bucuresti din dimineata zilei de 21 decembrie 1989, cand brusc, multimea adunata in fata sediului Comitetului Central a inceput sa se agite si sa fuga disperata in stanga si in dreapta. S-a zis ca in mijlocul ei explodase o petarda, in vreme ce altii se jurau ca zgomotul acela infricosator venea de undeva de sub pamant, ba o a treia categorie vorbeste chiar de o… hipnoza colectiva facuta de la distanta (?) cu un aparat inca neidentificat…Cum se vede fantezia nu are limite, cel mai probabil este ca buluceala din fata CC-ului s-a produs din cauze mult mai simple, buluceala amplificata apoi de panica care a cuprins multimea si care, de regula, conduce la situatii incontrolabile. Ceea ce nu diminueaza curajul celor care in noaptea si mai ales in ziua urmatoare au revenit in fata sediului CC, strigand lozinci anticeausiste si infruntand gloantele si tancurile trimise de Ceausescu impotriva lor. La fel s-a intamplat si la Arad, locuitorii sai dovedind in acele zile un curaj pe care nu si-l banuiau. Un curaj nebun, cum zicea cineva, curaj despre care, din pacate, ne amintim, iata, doar o data pe an, desi el a avut un rol imens in ceea ce suntem si in ceea ce vom deveni.  In Muzeul Holocaustului din SUA exista o flacara care arde continuu in amintirea celor ce-au murit in lagarele si inchisorile naziste. Un asemenea Muzeu ar trebui sa ridicam si noi intru amintirea si cinstirea aradenilor cazuti in decembrie 1989 ca si a tuturor acelora care in acele zile si nopti, dominandu-si frica, au facut ceea ce au facut, grabind sfarsitul unui regim ce parea vesnic. Mircea Dorgosan - Adevarul

• Elly si Levente Bognar s-au cunoscut acum 25 de ani cand erau "blatisti" pe tren

25 de ani de cand s-au cunoscut Am nimerit in casa familiei Bognar cu o zi inainte de aniversarea a 25 de ani de cand Elly si Levente s-au cunoscut. Elly a luat-o inaintea sotului si a pregatit o sampanie. A reusit cu adevarat sa-si surprinda sotul. In momentul in care sotia i-a spus care e motivul desfacerii sampaniei, domnul Bognar a dat vag din cap. "Da, imi aduc aminte ca ne-am cunoscut cam in urma cu 25 de ani. Femeile au intotdeauna memorie mai buna", s-a scuzat Levente Bognar. LEVENTE BOGNAR, actualul viceprimar al Aradului, a decis ca, imediat dupa Revolutie, a venit momentul sa se schimbe ceva in societate.. "Am decis sa fac ceva mai mult in sfera in care eram si am contribuit  la infiintarea, la fabrica de ceasuri unde lucram, a  unui sindicat. A fost greu, nu eram inteles, au fost solicitari care s-a considerat ca nu pot fi transpuse in practica". Lipsa de intelegere nu l-a determinat insa sa aleaga calea occidentului, desi ocazii au existat.  "In 1991 am fost in Germania, la unchiul si la varul meu, care ne-au rugat sa ramanem acolo. Am considerat ca lucrurile bune vazute acolo pot fi transpuse si in Romania si este nevoie doar de munca, pentru ca nu te poti culca seara, iar a doua zi sa te trezesti cu o societate germana gata aplicata". – Cum ati inceput sa activati in politica? – In 1991 mi-am dat demisia de la sindicat, iar in 1992 am fost invitat sa activez in cadrul biroului senatorial al senatorului Hoszu Zoltan. Am fost, pe rand, responsabil cu partea executiva a Uniunii si cu partea organizatorica. Am ascultat ceea ce se intampla si am vrut o schimbare rapida, o accelerare, sa nu facem politica doar din fotoliu. In 1996 am fost numit subprefect al Aradului, functie pe care am detinut-o trei ani si jumatate. Am cautat sa lucrez in echipa, sa promovez responsabilitatea  ideilor. – Familia v-a inteles? – Familia a ramas pe locul doi. Eu consider ca problemele comunitatii sunt foarte importante si trebuie sa ne implicam daca dorim rezolvarea lor. Sotia m-a inteles, dar copilul, care era obisnuit sa se uite la desene animate, imediat dupa Revolutie, n-a mai avut acces la televizor, pentru ca ne uitam noi mult la stiri. Satul de politica,  la trei ani pe care ii avea, Endre ne-a rugat sa mergem intr-o tara in care nu exista politica. Am pus interesul public inainte de toate. Nu a fost usor. – In timpul liber ce va place cel mai mult sa faceti? – Ne place foarte mult natura. Mergem cateva ore pe la padure, la Ceala, in Podgorie, pe la prieteni, facem o drumetie de doua-trei ore. Inainte de '89 nu a trecut o vara sa nu fim in excursii cu copiii. Am vazut mai ales Carpatii, am fost pe Valea Lesului, iarna la schi. Acum insa, nu mai este timp. Ne place sa dansam pe la seratele la care participam. Duminica merg la bazin, sa inot. Seara ies cu cainele, sa-l plimb. – Ce va place sa mancati cel mai mult? – Mancarea nu este foarte importanta. Sa fie gustoasa, este singura preferinta. – Va place sa faceti cadouri? – In general, aduc din tarile pe unde merg simboluri. De exemplu, din Canada am adus frunze de artar, stegulete. Pe copii i-am invatat la fel, sa nu exagereze cu cadourile. Consider ca sunt trecatoare, sunt mult mai valoroase cele spirituale. I-am invatat ca valoarea este si ce dai, nu doar ce primesti. Daca nu ai cui preda, valoarea scade. Copiii s-au invatat asa. Isi fac treaba, participa la proiecte, se implica. ELLY BOGNAR, asa cum ii spun prietenii, are 44 de ani si este nascuta in zodia Berbecului. L-a cunoscut pe viitorul ei sot pe tren pe ruta Arad-Timisoara. "Chiar daca lui Levente nu-i place termenul, eram in acea vreme blatisti pe tren. Amandoi mergeam la Facultate la Timisoara si stateam ca studenti in ultimele vagoane". Au devenit prieteni in 1977. Totul a fost o intamplare. "Stateam in camine invecinate si ne mai vedeam pe fereastra sau mai veneau baietii sa ne ceara cate ceva. Am strans relatiile, la seara caminului. De la bun inceput am stiut ca este un om deosebit". S-au casatorit in '79, iar un an mai tarziu a venit pe lume primul fiu, Zoltan. "A fost o perioada foarte grea pentru amandoi. Eram inca studenti si am stat o perioada in camin cu copilul. Cand Levente a terminat facultatea ne-am mutat in Arad, iar eu ma duceam doar la examene", povesteste Elly.  Sotia viceprimarului recunoaste ca Zoltan nu a fost un copil planificat. "Ne-am dorit un copil ca el, dar el nu a fost ceva stabilit". Elly a absolvit "Politehnica" in Timisoara in anul 1985. A profesat 15 ani in invatamant, ca profesor de matematica, pana in 1992, dupa care s-a ivit o oportunitate la Fundatia Romano-Germana. Din 1997 si-a continuat activitatea la Directia Muncii ca sef al compartimentului de formare profesionala. De la sfarsitul anului 2001 a inceput activitatea pe cont propriu, in sistem privat. "Au fost perioade in care am adus mai multi bani in casa" – Au fost perioade in care ati adus mai multi bani in casa decat sotul? – Da, au existat si astfel de situatii in care eu am castigat mai mult. In '92, cand am plecat din invatamant castigam 29.000 de lei, iar cand  m-am dus la Fundatia Romano-Germana am luat de la inceput 65.000 lei. Era totusi o diferenta semnificativa si evident ca sotul meu, care era bugetar, avea mult mai putini bani. S-a inscris in UDMR in anul 1989 si a activat in cadrul organizatiei de tineret. "Iarasi este un cuvant care nu-i place sotului meu, dar amandoi am fost mitingisti. Am participat la acele miscari pentru democratizarea societatii civile. Imi aduc aminte ca l-am luat la una din actiuni si pe fiul nostru mai mic, Endre." – Cum de ati ales sa nu va implicati mai departe in politica? – Sunt si acum membru UDMR, dar nu activez in prima linie. Am considerat ca un Bognar ajunge sa fie implicat in politica. – Cat de multa politica se discuta in familia Bognar? – A! Dezbatem mult mai mult problemele politice decat cele ale familiei. – Credeti ca in spatele unui barbat de succes se ascunde o femeie? – Sunt ferm convinsa de acest lucru si cred ca se aplica si in cazul familiei noastre. Elly Bognar recunoaste ca nu este o buna gospodina, dar este suplinita cu succes de soacra. "Am un mare sprijin in soacra. Dansa gateste in cursul saptamanii, iar eu la sfarsit de saptamana. Levente imi mai reproseaza cateodata ca nu stiu sa gatesc, dar se consoleaza repede. E unul din punctele mele slabe si poate ca uneori si-ar fi dorit sa aiba o femeie mai de casa". – Care este specialitatea casei? – La noi in casa se mananca foarte multe salate de cruditati, branzeturi si carnea sub forma de gratar. ENDRE BOGNAR, mezinul familiei Fiul cei mic al familiei, de fapt rasfatatul familiei, este elev in clasa a IX a, la clasa de informatica. Fire extrem de comunicativa, Endre ne-a condus rapid in camera sa, locul sau de refugiu. O camera mobilata dupa propriul gust. Calculatorul si bicicleta sunt la loc de cinste. Nimeni nu indrazneste sa se atinga de ele, nici macar domnul "viceprimar". Muzica din camera lui Endre se aude in toata casa. "Am muzica de toate genurile, dar numai muzica buna. Si ai mei agreeaza muzica mea, asa ca nu am nici un fel probleme. Nu mi se spune sa fac muzica mai incet". Tot la loc de frunte se afla si ghipsul pe care l-a purtat cand a avut un accident pe bicicleta. "Nici nu-mi aduc bine aminte ce s-a intamplat. Am pastrat ghipsul, desi nu este o amintire prea placuta". O alta pasiune a fiului cel mic al demnitarului aradean este fotografia. "Am mii de fotografii pe care le-am arhivat. Imi place mult sa pozez, mai ales cand mergem in calatorii", spune Endre. ZOLTAN BOGNAR, viitorul politician al familiei Fiul cel mare, Zoltan Bognar, este student la Cluj, la Facultatea de Stiinte Politice, in anul III. Vine destul de rar acasa. Peste cateva zile va pleca la Florenta. "Familia se reuneste doar la sfarsit de saptamana si asta cand nu intervine cate ceva, dar incercam sa pastram traditia", ne spune sotia viceprimarului. O vacanta de vis in Grecia Ultima vacanta in patru, adica in formatie completa, au petrecut-o in Grecia. "A fost o vacanta super faina. Ne-am distrat de minune. Am vizitat tot ce am dorit. Au fost trei saptamani de vis. Am facut mii de poze cu camera digitala, cat pentru o viata, ca sa avem de ce sa ne aducem aminte", marturiseste Endre. Elly Bognar adora calatoriile atat in tara, cat si in strainatate. "Mergem in Grecia o data la 10 ani. Vreau sa spun ca am mai fost acolo in 1992, dar ne intoarcem acolo cu placere. Sunt locuri si peisaje superbe, e o tara mirifica. De fiecare descopar cate ceva nou" Cainele, rasa Husky, al treilea copil Animalele sunt foarte iubite de toti membrii familiei. Doi caini, dintre care un superb Husky, stau de straja in fata usii. Nu se sfiiesc insa sa deschida din cand in cand usa si sa patrunda in camera pentru a fi serviti cu cate un fursec. Ramona Cretu &  Mihaela Iancu - Occident

•  Alexander Hausvater, regizorul  care a creat un eveniment teatral de  anvergura Nationala la Arad

Duminica are loc spectacolului sau "Gheata si orhidee" "Duminica va muri complexul de inferioritate al provinciei.", a afirmat Alexander Hausvater, in cadrul unei conferinte de presa, referitor la premiera , spectacolului "Gheata si orhidee", realizat de cunoscutul regizor la Teatrul de Stat Arad. Pregatit intr- un timp record (o luna) si, deci, intr-un ritm alert cu care trupa noastra este mai putin obisnuita, spectacolul se anunta a fi un eveniment de anvergura nationala. "Nu exista in Romania asa ceva", a mai spus Hausvater despre acest spectacol. "Gheata si orhidee" nu este doar un spectacol in premiera pe tara, ci este si o premiera ca tematica - o piesa despre gangsterii americani din anii 1930. Spectacolul porneste de la romanul politist al britanicului James Hadles Chase, dramatizat de Robert David Macdonald. Traducerea dramatizarii apartine lui Horia Garbea. Toate spectacolele realizate de Alexander Hausvater, atat in Romania cat si in strainatate (regizorul a montat in Canada, Israel, Mexic, SUA, Italia, Germania, Olanda), au reprezentat provocari adesea socante pentru public; fie prin imagini violente, fie prin nuditate, fie chiar prin provocari directe ale spectatorilor. Din acest punct de vedere, regizorul a apreciat curajul conducerii teatrului aradean de a-si asuma o asemenea aventura. Socant in mod placut sau neplacut un lucru e sigur: Hausvater e ur regizor pe care se poate paria, daca miza e evenimentul. "Este cel mai important regizor care a lucrat aici in ultimii 20 de ani", a spus directorul Ion Varan. Regizorul a vorbit in termeni elogiosi despre trupa aradeana. A apreciat entuziasmul actorilor, faptul ca, timp de patru saptamani, s-au dedicat scenei. Mai mult, Hausvater a afirmat ca "exista in aceasta trupa 4 -5 interpreti care nu se pot vedea pe scenele romanesti, intr-un moment de criza". Distributia include aproape tot colectivul artistic al Teatrului de Stat Arad: Claudia Ieremia, Adriana Ghinita, Ioan Peter, Lacramioara Szlanko, Mihai Sorin Chitac, Calin Stanciu, Bogdan Costea, Florin Covalciuc, Constantin Florea, Costin Gavaza, Dorina Darie, Zoltan Lovas, Alexandru Bairactaru, Liliana Balica, Oltea Aciocarlanoaiei Blaga, Mariana Tofan, Maura Ianos, Mariana Danila, Carmen Butariu, Carmen Vlaga. La realizarea spectacolului a contribuit o echipa de profesionisti: Doru Pacurar (decor), Oana Varan Goia (costume), Ildiko Fogarassy-Iordanescu (aranjamente muzicale),- Hugo Wolff (miscare scenica), Lucian Moga (light design). Premiera are loc duminica, 15 decembrie 2002, la ora 18. Catalina Latu - Adevarul

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.