Prefectura
nu are motive sa ceara dizolvarea CLM Arad
Ultimele
zile au fost marcate de dizolvarea Consiliului General
al Capitalei,
Guvernul folosindu-se de faptul ca
Prefectura a castigat in contencios mai multe
hotarari emise de consilierii generali. Modelul se
doreste a fi practicat si la Cluj, unde primarul Gheorghe
Funar doreste sa scape de consilieri. In Arad o astfel
de posibilitate este exclusa, consilierii nostri neputand
fi acuzati de faptul ca au emis prea multe hotarari
care ulterior sa fi fost castigate in contencios de
catre Prefectura. De altfel, nici Executivul Primariei
nu prea ar avea multe motive pentru a recurge la aceasta
solutie, tinand cont ca "masina de vot"
a CLM functioneaza din ce in ce mai bine, mai ales
dupa trecerea in randurile PSD a unor consilieri locali.
Cu toate acestea, prefectul Gheorghe Pele spune ca
"majoritatea hotararilor CLM atacate de Prefectura
in contencios au fost castigate." In ciuda
acestora, prefectul respinge categoric o interventie
pentru dizolvarea CLM: "Suntem departe de
a cere dizolvarea CLM. De altfel, nici nu avem motive,
pentru ca Prefectura urmareste indeaproape hotararile
CLM si le respinge pentru reanalizare pe cele care
sunt cu probleme. Oamenii care lucreaza la Secretariatul
general al Prefecturii sunt foarte bine pregatiti"
In aceste conditii, consilierii locali nu au de ce
sa-si faca probleme. Cu toate acestea, Prefectura
ar putea trece la verificarea afacerilor consilierilor
locali, pentru a vedea daca exista coruptie si daca
acestia nu fac afaceri cu Primaria.
Acele
Sanevit nu inteapa la Judetean
Conducerea
Spitalului Judetean Arad a negat, vineri, declaratiile
lui Mircea Roman, directorul Sanevit, privitoare la
preferintele pe care spitalul aradean le-ar avea la
achizitionarea seringilor, contra unor comisioane.
Se mai spunea, de asemenea, ca seringile cumparate
de spitale sunt din import, cu termenul de garantie
aproape de expirare. Dorind sa ne convingem cum stau
lucrurile, am efectuat, ieri, "un control"
la Spitalul Judetean Arad. Acolo, pe nepusa masa,
am aflat (si vazut), insa, ca seringile cumparate
din import au termen de garantie pana in anul 2006.
Mai mult, am aflat ca acele seringilor produse de
Sanevit nu sunt de calitatea celor din import.
"Serigile lor sunt foarte bune, mai putin acul.
Acul rupe muschiul si de aceea nu este prea dorit
de catre cei care, efectiv, lucreaza cu el"
este parerea celor de la Spitalul Judetean. Cu toate
acestea, in cursul anului trecut, Spitalul Judetean
a achizitionat si seringi si ace de la Sanevit, pana
la aparitia altor oferte mai avantajoase. "Daca
altii ofereau mai ieftin, am cumparat de la ei, pentru
ca asa spune legea" ne-a declarat dr. Dorin
Lazar, punandu-ne la dispozitie situatia achizitiilor
de seringi pe tot anul 2001. Conform acesteia, preturile
practicate de Sanevit erau, in medie, cu 100-200 de
lei mai mari. Legat de acest lucru, dr. Dorin Lazar
a spus ca ar fi, oricand, de acord sa cumpere de la
Sanevit, cu conditia ca seringile acestora sa fie
ceva mai ieftine decat ale celorlalti. Din acest punct
de vedere, insa, Sanevit nu prea poate umbla la pret,
acesta fiind stabilit de catre Oficiul Concurentei,
astfel ca fabrica autohtona de seringi se afla intr-o
situatie de-a dreptul disperata.
Privatizarea
ARIS pe agenda de lucru a APAPS
Fabrica
de strunguri este "sicanata" de Electrica Fabrica de strunguri ARIS s-a aflat de nenumarate
ori in atentia presei, reprezentand, alaturi de societatea
textila UTA, piatra de incercare atat pentru fostul
FPS, cat si pentru Autoritatea pentru Privatizare
si Administarea Participatiilor Statului (APAPS).
Travaliul societatii aradene se apropie de sfarsit,
avand in vedere ca firma germana Weiler, un vechi
colaborator al fabricii, a prezentat APAPS o oferta
de cumparare a pachetului de actiuni detinut la ARIS.
Prioritatile pe care le-a stabilit Autoritatea sunt
efectuarea unor investitii in retehnologizare, mentinerea
obiectului de activitate si a numarului de angajati.
La sfarsitul anului trecut au avut loc cateva discutii
intre reprezentantii Weiler si ai APAPS, urmand ca
peste cateva zile acestia sa se aseze din nou la masa
negocierilor. Intre timp, societatea se confrunta
cu vesnica problema a intreruperii energiei electrice,
chiar vineri, angajatii au avut parte de o surpriza
din partea Electrica. "Cu facturile curente
suntem la zi pe noi ne omoara ratele pe care
trebuie sa le platim in contul reesalonarii datoriilor
care le avem la Electrica. Am luat chiar unele masuri
interne in sensul ca programul de lucru este de la
la 17,30, astfel ca sa ocolim perioada varf",
ne-a declarat Stefan Lacsan, liderul Sindicatului
Liber Aris.
OJPC
face curatenie in curtea CFR
Inspectorii
de la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
au desfasurat un control tematic de supraveghere a
calitatii serviciilor de transport pe caile ferate
romane. Au fost verificate noua garnituri de tren,
din care cinci garnituri in punctele de formare, patru
garnituri in parcurs si statiile CFR: Arad, Aradul
Nou si Curtici. In urma verificarilor au fost depistate
o serie de deficiente. Spre exemplu, operatiunile
de curatenie, spalare si dezinfentie se desfasoara
necorespunzator, nerespectandu-se intructiunile de
dozaj pentru detergenti si substantele de dezinfectie
utilizate. Nu se efectueaza umplerea cu apa a rezervoarelor
de la instalatiile grupurilor sanitare pe motiv ca
acestea ingheata din cauza nefunctionarii instalatiilor
de incalzire a acestor rezervoare. Chiar daca norma
prevazuta pentru preincalzirea garniturilor inainte
de plecare este de 70-100 de minute, acestea sunt
preincalzite cel mult 55 de minute. Inspectorul sef
al OJPC, Gheorghe Iancu a declarat ca: "O
alta deficienta constatata este lipsa obiectelor de
inventar mobil si fix ca de exemplu: placi indicatoare
de directie, capace de WC, recipienti pentru sapun
lichid, cosuri de gunoi, perdelele de la geamuri,
becuri, masute scrumiere, portbagaje." Nu
este de mirare ca nici una din cele trei statii CFR
controlate, nu detin autorizatie sanitara de functionare,
Gara din Aradul Nou nu este racordata la o sursa de
apa potabila si nu functioneaza nici un sistem de
incalzire. Deficientele constatate vor fi analizate
cu conducerea Regionalei CFR Timisoara in sarcina
careia urmeaza sa fie stabilite si sanctiunile contraventionale.
"As
vrea ca teatrul sa fie la fel de necesar pentru oameni ca
si mancarea"
Interviu
cu directorul Teatrului de Stat Arad, Ion Varan - Facand apel la memoria afectiva a actorului
Ion Varan, ne puteti spune care este diferenta dintre
teatrul romanesc de dinainte de 1990 si cel de acum?
- Nu simt o prea mare diferenta intre ce insemna
teatrul inainte de '89 si ce inseamna acum. Poate
doar legat de faptul ca atunci incercam sa gasim tot
felul de subtilitati pentru a-i face pe spectatori
sa ne creada adevarat. Acum este, insa, totul mult
mai simplu, dar si mult mai greu, deoarece trebuie
sa alegem in functie de cerintele spectatorilor, sa
tinem cont de rolul educativ pe care il are teatrul,
sa calculam totul in functie de buget si, in acelasi
timp, sa valorificam si posibilitatile trupei - si
toate acestea stau la baza unui repertoriu din care
nu poate lipsi nici doleanta regizorilor si in care
nu avem dreptul (moral) de a nu tine cont de calitatea
textelor. - Din acest punct de vedere, nu ati gresit niciodata
in alegerile pe care le-ati facut? - Nu pot sa spun ca nu am gresit niciodata. Poate,
uneori, nu am ales bine regizorul. Alteori, piesa.
Dar nu poti afla despre o scriitura daca are sau nu
sanse de a deveni o capodopera (ma refer la dramaturgie)
fara a rupe tacerea si a o monta intr-un spatiu atat
de viu, precum este teatrul. - Despre cultura se stie ca este o adevarata Cenusareasa
a societatii romanesti si ca banii care ii sunt alocati
sunt destul de putini... - Toata lumea se plange de bani; mai bine-zis,
de lipsa lor. Adevarul este ca Aradul are un mare
potential economic si exista oameni dispusi sa investeasca
in cultura. Eu nu pot decat sa ma declar absolut multumit
de intelegerea de care au dat dovada Consiliul Local
si Primaria, in acest sens. - Aveti cateva date statistice care sa arate cat
de receptivi sunt aradenii fata de fenomenul teatral?
- Spectatorii... Fara sa fie un calcul foarte
precis, in 2001 sala TSA a fost ocupata in propogie
de 65%, dar una este acest procent in Bucuresti, unde
sunt milioane de posibili iubitori ai genului, iar
costurile de productie sunt de trei patru sute de
milioane de lei, si alta inseamna la Arad, la un potential
de 170.000 de spectatori. - Ce-i doriti, in primul rand, teatrului aradean?
- Pana in 2004 (cand imi expira mandatul) imi
doresc ca TSA sa fie un nume pe scena teatrala romaneasca,
despre care toata lumea sa vorbeasca cu respect. As
vrea ca teatrul sa fie la fel de necesar pentru oameni
ca si mancarea. Asa cum omul are nevoie sa manance,
sau sa se uite la televizor (televiziunea fiind un
deformator de gusturi), la fel as vrea sa simta nevoia
de a veni la teatru.