Prefectura
- nemultumita de modul in care "Arterm"
administreaza Piata soarelui
Saptamana
trecuta, din ordinul prefectului Aradului, Dan Ungureanu,
a avut loc un control "la sange" a
situatiei juridice a Pietei Soarelui (cum se spune)
din cartierul Micalaca, ce apartine de S.C. Arterm
S.A. Colectivul de control al Prefecturii a finalizat,
ieri, raportul, formuland si concluziile la care s-a
ajuns. Dumitru Nica, seful de cabinet al prefectului
Ungureanu, informeaza: "De la inceput si pana
in prezent, consiliul de administratie al Arterm,
indiferent de componenta sa, poarta intreaga raspundere
pentru proasta administrare a Pietei Soarelui, un
bun deloc de neglijat din patrimoniul societatii."
In esenta, conducerea Arterm a acordat, inca din
1991, concesionarea pietei catre sindicatul din unitate
(pe baza unei licitatii formale, despre care doar
se vorbeste intr-un proces verbal, neprezentandu-se
si documentele privind desfasurarea ei si elementele
prevazute intr-un caiet de sarcini); contractul de
concesiune facut in urma licitatiei cu sindicatul
"Termo", din unitate, cuprinde o
clauza de interdictie a subcontractarii activitatii
cu alte activitati (clauza incalcata inca de la inceput,
prin asocierea cu diverse persoane fizice care si-au
amenajat tarabe pe platoul pietei fara ca din partea
Arterm sa se actioneze pentru anularea contractului).
Pana in anul 1997, nu s-a convenit nici asupra indexarii
pretului concesiunii in functie de indicii inflatiei,
fapt absolut nerational din punct de vedere economic
si neglijat de conducerea Arterm in mod inexplicabil.
In anul 2001, Consiliul de Administratie al Arterm
declanseaza actiune in instanta pentru anularea contractului,
actiune care este admisa, efectuandu-se, de fapt,
evacuarea tarabagiilor subcontractanti si predarea
pietei catre Consiliul Local pentru alte destinatii.
Actiunea este insa tardiva si, practic, nefinalizata,
deoarece la ora actuala continua litigiile privind
recuperarea investitiilor facute acolo de persoanele
fizice asociate sindicatului.
Eugenia
Bardas - Adevarul
Pelerinii
de la Radna vor fi paziti de jandarmi
De
ieri au inceput sa rasara la
Radna gherete si tarabe, iar vanzatorii ambulanti
au pus stapanire pe zona dinaintea manastirii. Corturi
pestrite, rulote in forma de cutii de bere coloreaza
peisajal sobru. Sub turnurile bisericii se simte atmosfera
de sarbatoare. Politia supravegheaza zona, mirosul
de carnati fript se amesteca cu mireasma ducleaga
a zaharului pe bat. Carute de rromi trag pe dreapta
soselei; se descarca marfa de la oale la linguri si
furculite, ceaune, linguri de lemn, umerase. Primii
comercianti, pionierii evenimeatului de maine, au
venit sa isi ocupe locurile in cel mai bun vad.
In 14-15 august si 8 septembrie se sarbatoreste Hramul
Manastirii Sfanta Maria Radna. Sarbatoarea este poate
cea mai deosebita pentru credinciosii catolici din
zona. Cu cateva zile inainte pornesc grupuri de pelerini
din Arad, Timis, Caras-Severin, Hunedoara, Bihor,
pentru a ajunge la lacasul de cult. Credinciosi de
toate confesiunile vin sa se roage la Radna pentru
iertarea pacatelor. Procesiunile dureaza cate doua,
trei zile. Unii credinciosi urca in genunchi treptele
manastirii, sau dealul pe care este refacut traseul
pe care Iisus a fost obligat sa isi poarte crucea.
La fiecare monument se opresc si canta, se roaga cu
voce tare.
"Tinand cont ca Lipova este un oras turistic
si in special in aceasta perioada a anului mii de
oameni vin la Radna, ne preocupa mult aspectul strazilor,
vrem sa fie curatenie, ca oamenii sa isi aminteasca
de aceste locuri cu placere. Cu ajutorul lucratorilor
comunitari, vom actiona pentru curatarea vaii Radnei.
Din experienta anilor precedenti stim ca unii folosesc
albia paraului ca si cos de gunoi natural",
ne-a declarat primarul orasului Lipova,
Petru Gherman.
Pentru protejarea credinciosilor in zona vor fi dislocate
importante forte de ordine. De la Arad a fost solicitat
un pluton de jandarmi, iar politistii locali vor veghea
deja din aceasta seara ca pelerinii sa nu fie talhariti
sau agresati. Hramul manastirii reprezinta pentru
consiliul local lipovan o importanta sursa de venit.
Cu ocazia targului perimetrul de desfacere a produselor
alimentare si nealimentare se stabileste pe platoul
situat in fata Bazilicii Maria Radna, delimitat de
digul Vaii Mari, strada Maria Radna si sosea.
Comerciantii ambulanti vor avea de platit pentru un
metru patrat o chirie de 35.000 lei/zi, vanzatorii
din masini mici si carute 80.000 lei/zi iar taxa pentru
vanzari din masini masri si tractoare va fi 220.000
lei/zi Unitatile de alimentatie publica din zona pot
solicita prelungirea programului de functionare conditionat
de respectarea prevederilor legale. "Preconizam incasari de cateva zeci de milioane
de lei" a precizat primarul orasului. De
ce sa nu recunoastem, procesiunea este si o buna afacere
pentru noi.
Andrei
Ando - Observator
50.000
de aradeni viziteaza anual Muzeul
Privind
Palatul Cultural din Arad te simti impresurat de mireasma
trecutului. Din doua motive. Pe de o parte, aici isi
au sediul Filarmonica si Muzeul, vechi institutii
de cultura care au avut si au un rol important in
configurarea imaginii spirituale a orasului. Pe de
alta parte, cladirea dateaza din anul 1913 si arhitectura
ei este inspirata in mare masura de una din cele sapte
minuni ale lumii (mausoleul din Halikarnas). 1893 - Muzeul de Relicve al Razboiului de Libertate Sa ne indreptam atentia spre Muzeul Judetean.
Mergand inapoi in timp aflam ca in anul 1893 se inaugureaza
la Teatrul orasenesc expozitia muzeala sub formula
Muzeului de Relicvii al Razboiului pentru Libertate.
La 6 octombrie acesta se muta in sediul actual impreuna
cu filarmonica si biblioteca. Odata cu trecerea anilor
si a diversificarii functiilor acestor institutii
se ajunge la necesitatea mutarii Bibliotecii Judetene
in alt local in anul 1977.
Facem prezentarea acestor date deoarece vom incerca
sa reunim fragmentele si sa vedem imaginea de ansamblu
a institutiei. Este vremea plimbarilor de vacanta;
noi vom face o vizita imaginara in Complexul Muzeal
Arad, iar rememorarile au intotdeauna farmecul lor.
Pentru inceput vom trece in revista cateva date statistice
cu scopul de a ne forma o idee despre pulsul activitatii
muzeului. Institutia este impartita in sectia de arheologie
si istorie, cea de stiinte ale naturii, cea de etnografie,
galeria de arta si atelierul multimedia (Kinema Ikon).
Aceste sectii au in depozite sau in expozitii peste
80.000 de piese, inregistrand in medie 50.000 de vizitatori
pe an. Institutia dispune de numai 68 de angajati
(in toate sectiile din Arad, precum si in cele din
judet), care animati de pasiune reusesc sa faca fata
muncii enorme. Pe langa acestea la ora actuala se
editeaza cu o frecventa de o publicatie la doi ani
urmatoarele reviste: Ziridava (rezultatele muncii
de cercetare in domeniul arheologiei si istoriei),
Studii si Comunicari de Arta si Arhitectura, Armonii
naturale, Zarandul (cercetari de etnografie), Intermedia. Aradul in cartofilie, la galeria de arta Sectia de arheologie are 15 sali de expozitii,
iar cele peste 2000 de piese ilustreaza evolutia zonei
aradene de la primele prezente umane pana la instalarea
regimului comunist. Dintre exponate amintim: unelte
cioplite; cununa de laur, spada de fier, urna funerara
(prima
jumatate a mileniului I i.d.Hr.); monede de argint
(a doua jumatate a mileniului I i,d.Hr.); piese legate
de Revolutia europeana de la 1848/49 etc. Depozitul
de istorie se afla in plin proces de reorganizare,
activitatea fiind coordonata de catre muzeograful
Natalia Dascal.
De asemenea sunt reluate cercetarile arheologice sistematice
din judetul Arad care vor dura pana in luna octombrie.
Aceste cercetari sunt conduse de arheologii G.P. Hurezan
(directorul muzeului), M. Barbu (seful sectiei de
istorie),dr. P. Hugel (seful sectiei relatii publice)
si cercetatori din alte institutii din tara si strainatate.
Santierele arheologice pot fi vizitate de publicul
larg pe intreaga perioada de desfasurare a sapaturilor:
Frumuseni (august), Pancota (ultima decada august),
Savarsin (septembrie), Taut (septembrie), Zabrani
(septembrie) si Cladova (octombrie).
Sectia de stiinte ale naturii (sef sectie: G. Iuga)
are patru sali de expozitii: prima ilustreaza cunostinte
despre univers, a doua cuprinde colectia mineralogici
si ecologica, in a treia este expus un bogat material
paleontologic, iar ultima sala orezinta o colectie
de pesti exotici. Sectia de etnografie (sub ingrijirea
Rodicai Colta si a lui Sorin Sabau) a organizat in
luna iunie la Moneasa Targul mesterilor populari si
a participat la Ulm (Germania) la expozitia Povestea
casei, care are ca subiect modul de viata al svabilor
care au trait de-a lungul cursului Dunarii. De asemenea,
a organizat traditionalul Simpozion Convietuiri in
spatiul european.
Galeria de arta (curator Adriana Pantazi) a gazduit
printre altele expozitiile personale Lia Cott si Oleg
Denisenko. Acum este in plina desfasurare expozitia
Aradul in cartofilie. Ca urmare a protocolului incheiat
intre Cenaclul "I. Andreescu", Centrul Cultural
Judetean si muzeu, sala Clio va gazdui pe langa alte
expozitii si Salonul de Iarna al cenaclului.
Atelierul multimedia Kinema Ikon (coordonat de catre
Calin Man) are in vedere producerea exclusiva de opere
artistice hipermedia de factura experimentala pe cd-rom. Imagini din America Latina si harti vechi Pentru lunile urmatoare la muzeu se au in vedere
expozitia de fotografii a doamnei Kertesz Eva (Ungaria)
Imagini din America Latina, expozitia personala a
pictorului C. Flondor (noiembrie-decembrie), expozitia
Aradenii si muzeul (alcatuita din piese donate de
aradeni) si colectia Harti vechi, a cercetatorului
Fl. Medeleti (Timisoara).
Andreia
Maxim - Occident
Aradul
va avea 10 noi sali de sport
CJA
a trimis la Compania Nationala de Investitii SA din
Bucuresti lista beneficiarilor Consiliul
Judetean Arad a transmis Companiei Nationale de
Investitii SA Bucuresti lista cu cele 10 amplasamente
pentru salile de sport care se vor construi in judetul
Arad. Lista cuprinde Scoala Generala nr. 18 din Arad,
Grupul Scolar din Pancota, Universitatea "Aurel
Vlaicu", in Micalaca zona 300, Grupul Scolar
"Mihai Viteazul" din Ineu, Grupul
Scolar "Mihai Velciu" din Chisineu-Cris,
Uzina de apa din Lipova, Grupul Scolar Industrial
din Sebis, Scoala Generala nr. 12 din Micalaca, Liceul
teoretic din Curtici si Scoala Generala din Pecica.
De asemenea, pentru sala de sport a Universitatii
"Aurel Vlaicu" din Arad a fost trimis
planul de situatie si Hotararea nr. 183/25.06.2002
a Consiliului Local Municipal Arad privind transmiterea
in folosinta gratuita catre Compania Nationala de
Investitii SA Bucuresti a terenului aferent salii
de sport, Compania Nationala de Investitii SA, in
functie de venituri si oportunitati, va analiza lista
transmisa de conducerea judetului Arad. "Ramane
sa vedem daca propunerile noastre vor fi acceptate
de cei de la Bucuresti. Acum, totul depinde de Compania
Nationala de Investitii. Este foarte important pentru
existenta unui judet ca unitatile scolare sa fie dotate
cu sali de sport. Numai asa putem sa avem pretentii
la obtinerea unor performante sportive " -
afirma Gheorghe Falca, vicepresedinte al Consiliului
Judetean.
Marius
Grada - Agenda zilei
Recolta
vanduta pe hartii fara valoare
Taranii
din Socodor au aflat cum se trag tepe cu file CEC Mai
multi localnici din comuna Socodor,
judetul Arad si doua firme agricole din localitate
au fost inselate de patronul unei firme timisene cu
un milliard de lei. Aradenii au vandut cateva sute de
tone de grau, dar nu si-au primit banii pe produsele
agricole comercializate. Toate tranzactiile au fost
facute prin telefon, iar platile, prin file CEC fara
acoperire. Primarul din Socodor cauta singur dreptatea Ioan Dimitrie Jura, primarul localitatii Socodor,
a ajuns la capatul rabdarii. Dupa sapte luni el nu stie
cum poate rezolva problema in care au intrat consatenii
sai, care la o afacere ce parea mai mult decat profitabila
au ramas cu buzele umflate si cu o paguba de peste un
milliard de lei. Satenii si conducerile Agromecului
si SA Unirea din Socodor au cazut in plasa unui patron
timisean de mucava, care le-a cumparat toata recolta
de grau dar nu le-a mai platit-o, disparand nu se stie
unde. Oamenii au depus reclamatie si la politie, insa
dupa sapte luni de la marea inselaciune oamenii legii
nu au dat inca de urma infractorului. Tranzactie telefonica "In 28 ianuarie am fost contactati de Adrian
Rus, care s-a recomandat a fi patronul SC Domnigold
SRL din localitatea timiseana Sanmihaiu Roman si care
ne-a anuntat ca vrea sa cumpere grau de la noi. Cum
recolta a fost extraordinar de buna si omul oferea un
pret frumos, 3.000 de lei pe kilogram plus TVA, oamenii
au fost de acord. Tranzactia a avut loc prin telefon,
nimeni nu l-a vazut vreodata pe Rus", povesteste
primarul. Afacerea s-a negociat direct cu Aurel Bals,
directorul Agromec si directorul de la Unirea. Imediat
in comuna a aparut un reprezentant al patronului timisean,
care s-a prezentat ca fiind Nicu Brediceanu si a ridicat
o parte din marfa. Primul transport s-a facut chiar
in acea zi, circa 70.000 de kilograme de grau, de la
firma si persoane fizice. Au urmat si alte transporturi,
pe 29 si 30 ianuarie si apoi pe 7 februarie, cumulandu-se
in total peste 330.000 de kilograme de grau de panificatie. Plata
la pastele cailor Pentru ca inselaciunea sa fie credibila, patronul
Domnigold a pus la bataie 150 de milioane de lei. O
bagatela, daca ne gindim ca pentru tot graul luat de
la aradeni trebuia sa plateasca aproximativ 1,1 miliarde
de lei, bani pe care i-a bagat in propriul buzunar,
vanzand imediat graul altor persoane. "Ca sa
ne asigure de buna lui credinta, Brediceanu ne-a achitat
la prima transa de grau 150 de
milioane de lei, iar pentru restul de cereale, la final,
oamenii au primit file cec emise de Banca Tiriac care
s-au dovedit a fi fara acoperire", ne-a declarat
Aurel Bals, directorul Agromec. Cand satenii si reprezantantii
Agromec si SA Unirea Socodor au vrut sa incaseze banii
cuveniti pentru graul vandut au aflat de la functionarii
bancii ca firma respectiva are conturile goale. Din
24 februarie, cand au depus plangere la IPJ Arad, socodorenii
asteapta sa le faca cineva dreptate. Maiorul Teodor
Capota, cel care instrumenteaza cazul nu a reusit inca
sa dea de vinovat. Urma scapa turma Urma graului s-a pierdut in sacii morii din satul
timisean Carani. Pana la poarta morii graul aradenilor
a fost purtat de diferite camioane, tocmite de Rus,
iar aici a fost vandut unor particulari. In documentele
morii nu apare niciunde numele patronului Domnigold
SRL si nici cel al firmei. Dupa cum ne-au declarat angajatii
morii, cele peste 330.000 de kilograme de grau au intat
in moara si au fost macinate, insa nu pentru Rus sau
firma sa. "Atent", patronul a vandut imediat
ce a ajuns cu graul la moara intreaga cantitate, incasand
banii pe care el insusi nu a vrut sa-i plateasca producatorilor.
Acum taranii din Socodor isi plang singuri de mila pentru
ca s-au lasat inselati. Toata recolta lor, pentru care
s-au zbatut tot anul, s-a dus in buzunarele unui escroc.
Pe care politia se pare ca nu vrea sa il gaseasca, dupa
cum sustin cei inselati. Previzibil insa, de firma Domnigold
SRL din Sanmihaiu Roman nu a auzit nimeni. Nici macar
primarul din localitate, Ioan Iacobescu, care ne-a declarat
ca la el in sat nici vorba sa existe o asemenea firma.
Totusi, la Registrul Comertului firma apare, inregistrata
in anul 2000 si avandu-l asociat unic pe Rus Adrian,
care are domiciluil in Becicherecu Mic.
Georgeta
Petrivici - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)