A
declarat, ieri, referitor la CET, ministrul Octav
Cozmanca Sindicalistii CET au parcurs, ieri, ultima etapa
a programului de protest pus la punct dupa intalnirea
liderilor de la toate termocentralele din tara. Liderul
Sindicatului Liber Independent "Energia"
Arad, Traian Deliman, ne-a declarat ca luni va sta
de vorba cu angajatii si vor stabili impreuna ce vor
intreprinde in viitor. In timp ce sindicalistii continua
sa protesteze in fata Prefecturii impotriva preluarii
CET de catre administratia locala, pentru cei de la
Bucuresti lucrurile sunt clare. Aradul face parte
din cele 9 judete in care se va lua in administrare
CET-ul, intr-o prima faza, urmand ca in turul al doilea
alte 7 judete sa efectueze aceeasi operatiune. Desi
exista si in alte localitati din tara nemultumiri
legate de aceasta miscare, care ia de pe umerii bugetului
de stat responsabilitatea intretinerii centralelor
termice si o trece pe cei ai administratiilor locale,
nu exista nici cea mai mica speranta de reusita a
protestatarilor. "Daca nu-l preluati, il inchidem.
Si dupa aceea nu aveti decat sa va asigurati caldura
pentru populatie cum stiti", a declarat ieri,
in cadrul teleconferintei cu prefectii, ministrul
Administratiei Publice, Octav Cozminca.
Ministerul Finantelor a gasit si o formula stimulativa
pentru administratiile locale. Intr-o prima faza,
datoriile si penalitatile la datorii, care au dus
aproape la blocaj financiar, vor fi inghetate intr-un
capitol distinct, pentru o perioada de 2-3 ani. Daca
in acest timp administratiile locale vor reusi sa
modernizeze si sa aduca pe linia de plutire CET-urile,
si, in acelasi timp, costul facturilor emise catre
populatie va fi semnificativ redus, datoriile se vor
sterge. In caz contrar, ele se vor actualiza si imputa
din bugetul localitatilor respective. Ce se va intampla
insa cu populatia platitoare, in acest caz, nu a fost
precizat. Tot o masura considerata avantajoasa pentru
administratiile locale este angajamentul
Guvernului prin care garanteaza credite externe
pentru modernizarea CET-urilor, credite ce vor fi
insa platite tot de administratii. Viceprimarul Bognar
Levente a reusit sa sugereze ca, desi la Arad se fac
toate eforturile pentru preluarea CET-ului, inclusiv
se incearca aplanarea conflictului cu sindicalistii,
este nevoie de un ajutor financiar important din partea
Guvernului, deoarece din buget nu au fost repartizati
bani pentru aceasta situatie si nici nu mai pot fi
alocati. Trecerea Centralelor de Energie Termica in
subordinea administratiei locale este doar un prim
pas. Din planul pe termen lung al Guvernului face
parte o descentralizare mult mai vasta, in final urmand
ca admistratiile sa coordoneze activitatea tuturor
intreprindelor de gen aflate pe raza judetelor.
Alciona
Popoviciu - Agenda zilei
Prefectul
a fost impresionat de realizarile Universitatii "Vasile
Goldis"
Universitatea
de Vest "Vasile Goldis" a gazduit,
joi, lansarea cartii "Inaintea uitarii"
de Barutu T. Arghezi. Cartea aparuta la Casa de
presa si Editura "Anotimp" e ilustrata
cu facsimile din Arhiva Barutu T. Arhezi. "Inaintea
uitarii" e un "jurnal" in
care autorul cresteaza pe rabojul vremii momente si
intamplari din viata familiei Arghezi, pentru a nu
le lasa uitarii inevitabile, neiertatoare. "Numai
un puternic spirit de familie a determinat supravietuirea
noastra marturiseste Barutu T. Arhezi. Acest spirit
a fost tata, spirit activ, bataios si netemator, care
a reusit sa stapaneasca toate urgiile cazute asupra
lungii lui activitati de scriitor ". La lansare
a fost prezent si prefectul judetului, Dan Ungureanu,
care a vizitat spatiile universitare, adica: biblioteca
centrala, centrul de calcul, centrul academic de integrare
europeana si expozitia permanenta "Doina si
Barutu Arghezi", aratandu-se placut impresionat
de realizarile Universitatii "Vasile Goldis"
si de colectia nepretuita donata de sotii Arghezi,
prin Universitatea "Goldis", tuturor aradenilor.
Volumul lansat joi aduna povestirile unor fragmente
de viata, fiind o schita de portrete si privelisti
in pastel, luminate de amanuntele unor epoci trecute.
El ar fi trebuit sa apara in anul 1974, insa ar fi
fost trunchiat de capriciile cenzurii editoriale ale
momentului de atunci.
Carmen
Neamtu - Observator
Reporter
special
Virgil
Jireghie a infiintat de unul singur prima televiziune
aradeana Dupa ce s-a intretinut cu Ion Iliescu, Petre Roman,
Sergiu Nicolaescu si Ion Caramitru in Studioul 4 al
TVR, a pus bazele Televiziunii Libere Arad, al carei
director a fost pana in 1995. Nu se va lasa de televiziune
atata timp cat va avea putere sa bata judetul si tara
in lung si-n lat in cautare de reportaje. Virgil Jireghie
a implinit de curand 60 de ani si activeaza inca in
breasla, ca reporter special. Imagini pierdute In decembrie 1989, cand majoritatea reporterilor
si cameramanilor de la Televiziunea Romana isi luau
talpasita de spaima democratiei, Virgil Jireghie
pus mana pe o camera si a dat fuga , in cele mai fierbinti
locuri ale revolutiei: "Am reusit sa filmez
multe locuri devastate, mai ales in Timisoara. Treceau
gloantele pe langa mine, nu o data era sa-mi pierd
viata. Am surprins imagini bune, pe pelicula de 16
mm. Din pacate, cu harababura creata ulterior in televiziune,
multe dintre filmele mele au disparut pentru totdeauna",
isi aminteste el. Amintiri si proiecte Prima televiziune din istoria Aradului, infiintata
de Virgil Jireghie, avea la inceput dotari minime,
iar camerele video erau imprumutate sau aduse de acasa
de operatori. "Ulterior, ne-au ajutat si Finantele,
cu aparate video confiscate in vami; Pas cu pas, studioul
pentru care toti lucram pe gratis a inceput sa se
dezvolte", isi aminteste actualul director
onorific al TVA. Isi aduce aminte amuzat de vremea
cand studioul nu avea nici macar un computer: "Orice
generic si titlurile emisiunilor erau pictate, iar
mai apoi filmate, pentru, ca nu detineam calculatoare.
Recurgeam la ajutorul pictorilor, dar produsul finit
nu era rau deloc". Abia dupa cinci ani de
munca votuntara, studioul a primit licenta de emisie.
Pentru ca acum i-ar trebui prea multi bani sa mai
faca o televiziune, Virgil Jireghie se multumeste
sa fie reporter special. Printre alte proiecte ale
sale, cum ar fi un documentar despre Moise Nicoara,
se numara infiintarea unui post de radio, cu ajutorul
Universitatii "Vasile Goldis", unde
este lector. Mai ramane ca CM sa, scoata la licitatie
noi frecvente in Arad.
Marian
Buga - Aradeanul
"Dracula
Park" nu suna tentant pentru
SIF Banat - Crisana
Desi
din discutiile avute cu societati de investitii din
strainatate, reprezentantii
SIF Banat - Crisana au inteles ca , investitiile
in parcuri de distractie se dovedesc, in cele din
urma, a fi rentabile, proiectul "Dracula Park"
nu a intrat inca in vizorul societatii, Ioan Cuzman,
presedintele SIF Banat-Crisana, ne-a declarat ca "avem
unele obiectii cu privire la documentatia de afaceri
a acestui proiect. S-au luat in calcul, in proiectul
"Dracula Park", unele date care nu-au coincis
cu cele pe care le-am strans noi si, de aceea, ne-am
pus unele semne de intrebare.". Ioan Cuzman
a mentionat ca a avut unele intrevederi si negocieri
la
Ministerul Turismului pe aceasta tema, dar ca
nu a ajuns la o intelegere comuna cu ministrul Dan
Matei Agaton. "Vom investi in proiect daca
se va dovedi, pe schemele noastre, ca afacerea este
rentabila. Este cert, insa, ca proiectul "Dracula
Park" va avea nevoie si de alte surse de finantare
mai mari decat oferta publica de acum (insuficienta
intr-o astfel de investitie") a conchis presedintele
SIF Banat - Crisana
Adriana
Barbu - Observator
Doi
timisoreni "au uitat" sa declare la vama
7,3 kilograme de metal alb
Bunurile
nedeclarate au fost confiscate Lucratorii vamali de la Biroul Vamal de Control
si Vamuire de la frontiera Turnu au descoperit, in
data de 15 februarie a.c., 7,3 kilograme de metal
alb, posibil argint, care nu au fost declarate la
controlul vamal. Astfel, in jurul diminetii de 15
februarie s-a prezentat pentru vamuire microbuzul
Volkswagen, cu numarul de inmatriculare TM-99-SMV.
Lucian Constantin Bledea si Darco Jiva Miscovici,
ambii din Timisoara se intorceau in tara, dupa o vizita
in vest. Doar ca, la controlul vamal efectuat de oamenii
legii au fost descoperite nedeclarate aproximativ
7,3 kilograme de metal alb constand in lantisoare,
bratari, ceasuri, medalioane, inele etc.O parte din
bijuterii erau ambalate in pungi de plastic, iar pungile
erau ascunse intre haine sau asezate pe fundul gentilor.
Cealalta parte de bijuterii a fost ascunsa pe corpul
persoanelor. Bijuteriile au fost trimise din Thailanda
in Ungaria, de unde cei doi timisoreni le-au ridicat
si au incercat sa le introduca in tara, fara a plati
taxele vamale. Celor doi insa nu le-a suras norocul,
perspicacitatea lucratorilor vamali dandu-le peste
cap toate planurile. Bijuteriile au fost retinute
in vederea confiscarii de catre autoritatile vamale,
urmand a fi predate Bancii Nationale Romane, in vederea
expertizei. Cazul va fi predat organelor specializate
din Ministerul de Interne, pentru continuarea cercetarilor.