Marti, 16 iulie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• Terminalul RO-LA - o afacere pe care statul nu s-a grabit sa o inteleaga

Acum exact o luna, cu prilejul vizitei ministrului Transporturilor, Lucrarilor Publice si Locuintei, Miron Mitrea, toata presa locala subscria la ideea ca reinaugurarea terminalului RO-LA (Glogovat - Wels - Glogovat) este o reusita salutara la nivel guvernamental, menita sa ne includa in bogata si civilizata familie europeana. Miron Mitrea, fata cu terminalul, declara pe 14 iunie: "Am ramas in urma in ceea ce priveste transportul feroviar si nu numai. Terminalul RO-LA este, insa, alaturi de transportul feribot de la Constanta singurul sistem de transport combinat la care lumea moderna a aderat in totalitate".... Cu prima parte a asertiunii lucrurile sunt clare: nimeni n-are de gand sa-l contrazica pe domnul ministru care a realizat ca "am ramas in urma" ... Cu cea de-a doua, insa, lucrurile sunt ceva mai complicate iar noi vom incerca sa le "deznodam" in cele ce urmeaza. RO-LA este prescurtarea de la nemtescul Rollender- Landstrasse ...  ... si cand spunem "nemtescul", nu ne referim neaparat la conotatia lingvistica a termenului, ci la tehnologie, inventivitate, seriozitate si, nu in ultimul rand, respect pentru natura si semeni - constante ale natiunii germane...  Avantajele sistemului de transport combinat RO-LA sunt mai multe si mai mari decat par la prima vedere. Vom enumera doar cateva: - decongestionarea traficului auto de camioanele grele (TIR-uri) si fluidizarea micului trafic, a turismului;  - evitarea poluarii produse de autocamioanele de mare tonaj - problemele legate de protectia mediului sunt prioritatea numarul unu privind integrarea Romaniei in U. E.;  - protejarea soselelor si a infrastructurii lor;  - decongestionarea punctelor de trecere a frontierelor si de politie vamala. Prin transportul combinat, sarcina controlarii produselor transportate de TIR-uri revine firmelor care concesioneaza acest tip de serviciu;  - costul mai redus al unui drum european de cele mai multe ori! , un sofer facand economie nu numai de bani, ci si de timp, energie, etc., calculul orar al unui drum lung putand fi efectuat cu o marja de eroare absolut neglijabila;  - securitatea asigurata pe tot parcursul drumului stiut fiind ca numarul de accidente rutiere cauzate de TIR-uri e spectaculos (in sens negativ, desigur), nu in ultimul rand putandu-se face referire la depistarea mult mai facila a infractiunilor tipice de frontiera (emigrare clandestina, trafic de stupefiante etc.). Asadar, "lucru nemtesc" in a imbarca TIR-ul pe un vagon platforma si a-l transporta, pe calea ferata,pana la gara cea mai apropiata de destinatie... In Arad, ideea dateaza de cel putin un deceniu  "Prin 1990-1991, constatandu-se ca traticul feroviar scade vertiginos, mai ales tn ceea ce priveste vagoanele de marfa, iar cel auto creste triplu proportional fata de aceasta scadere, in urma mai multor deliberari cu parteneri interni si externi, ne-am decis sa preluam ideea germana a transportului combinat RO-LA.  La vremea aceea, autoritatile au fost destul de receptive, lasand in seama noastra (a fostei intreprinderi ulterior- Uzine de Vagoane Arad n.red.) concretizarea ideii. Ne-am propus sa realizam, cumparand o licenta germana, un vagon tip platforma, cu plafon scufundat, cu garda foarte joasa, la limita, pentru a ne inscrie in normele de gabarit internationale, stabilite de catre Uniunea Internationala a Transporturilor, dupa reguli extrem de preccise. Proiectul - dupa infruntarea unor piedici uriase! - a fost finalizat in 1993 -1994; prototip, plan de fezabilitate... exact cum scrie la carte. S-a trecut la fabricarea propriu-zisa si... iata!, si azi, cele 10 vagoane fabricate de aradeni zac nefolosite si in pericol de a deveni fiare vechi. Nu va mai calculez valoarea totala a acestui demers, ca va ingroziti! ne dezvaluie inginerul (azi) pensionar, Ioan Mos, care timp de peste 40 de ani a activat la actuala Astra Trinity, ajungand pana la functia de director general al Institutului de Proiectari. Oficial, cele 10 vagoane se afla in "proba de anduranta"; neoficial (si real), insa, veti vedea ca nici macar firma "RO-LA Glogovat - Wels - Glogovat nu stie de soarta lor! ...  Statul Roman a pierdut din ignoranta, sau a vrut sa piarda?  "Dupa ce ca am pierdut aiurea un deceniu, timp in care am fi putut pune pe sine sute de astfel de vagoane incarcate cu TIR-uri, ne mandrim in fata ministrului Mitrea cu cine stie ce realizare!... Tot respectul pentru firma care a concesionat de la SNCFR acest tip de servlciu, dar nu inteleg pasiviatea statutului la o ideece putea aduce beneficii de multe milioane de dolari. Atitudinea directorului general al SNCFR, Nicolae Ionescu, pur si simplu, imi miroase a comision! Dar sa etalam avantajele celor 10 vagoane tip RO-LA proiectate si fabricate de noi, - sunt mai fiabile, mai simple, comporta costuri de intretinere mult sub cele importate (vreo 30) de SNCFR, cele de care se foloseste, de la inaugurarea de acum o luna, firma din Glogovat. Nu trebuie omis fatul ca, initial, proiectul nostru era unul pe termen lung si este inadmisibil ca nu a functionat: doua marsrute (garnituri) de cate 30 de vagoane trebuiau sa faca deplasarea, incarcate, intre Giurgiu si Curtici... si asta numai pe ruta sud-vest, incontinuu. In plan temporal, Aradul ar fi putut monopoliza productia de asemenea vagoane... va dati seama cat de departe am fi ajuns!  Dar sa nu visam! Acum, prin faptul ca transportam TIR- uri de la Glogovat la Wels Austria, protejam, de fapt, soselele si mediul (si celelalte...) din tarile vecine unde, prin legi de fier, transportul rutier de trafic greu e aspru limitat" incheie ing. Ioan Mos. Jos palaria pentru Agrirom!  In sfarsit, o firma a inteles care sunt avantajele acestui tip de circulatie a marfurilor: "Noi am concesionat aceasta forma de serviciu de la SNCFR cu care suntem in relatii foarte bune. Cele 30 de vagoane cu care lucram sunt, integral, de fabricatie straina, si n-am cunostinta de existenta celor 10 vagoane de fabricatie autohtona despre care vorbiti. Vagoanele sunt proprietatea SNCFR, noi asigurand doar logistica, birourile (am construit o hala in Glogovat, iar alta am cumparat-o, locuri unde imbarcam marfa pentru beneficiari). Din semnalele pe care le avem pana acum clientii nostri sunt multumiti (si numarul lor a intrat intr-o curba ascendenta), atat de pret cat si de calitate. In special, apeleaza la noi firme puternice, cu bani, din vestul tarii" ne lamureste, punand punct discutiei, Corneliu Sav, directorul Agritransport, din cadrul Societatii Agrirom, firma care a facut, asadar, ceea ce statul, din nestiinta sau reavointa, nu a facut pana acum, desi avea toate parghiile. O discutie intre specialistii in domeniu (sunt destui pe plan local!) si autoritatiie locale ar putea, credem, face obiectul unor analize mai ample vizavi de acest subiect, dar tare ne temem ca ea nu va avea loc, din ratiuni care tin de un alt articol... Lucian Valeriu - Observator

• Traficanti de carne vie, prinsi la Vama Nadlac

Doi barbati din judetul Giurgiu sunt cercetati penal pentru trafic de persoane, fiind retinuti in timp ce incercau sa scoata din tara 13 persoane - unele cu handicap - pentru a le duce in Italia si in Spania, pentru a cersi sau munci la negru, informeaza Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Politistii de frontiera de la vama Nadlac au oprit, la iesirea din tara, 13 cetateni romani care intentionau sa ajunga in Italia si Spania. Cele 13 persoane - toate din judetul Giurgiu si avand varste cuprinse intre 16-59 de ani - au ajuns la frontiera cu un microbuz apartinand unei firme de turism din Giurgiu. Ei erau insotiti de un sofer de la firma respectiva, precum si de patronul acesteia - Fieraru Marian (39 de ani) - si de conducatorul grupului, Culcusica Ioan (54 de ani). In momentul controlului, politistii au constatat ca toate sumele de bani necesare pentru voiaj se aflau la Culcusica Ioan, fapt care a creat suspiciuni privind scopul real al calatoriei. In cele din urma, cei 13 au declarat ca au fost racolati din localitatile de domiciliu de Culcusica si Fieraru, care le-au promis ca ii vor duce in Italia si in Spania, pentru a cersi sau munci la negru. Cei 13 romani nu au fost lasati sa iasa din tara, iar lui Fieraru si lui Culcusica li s-a intocmit dosar penal pentru trafic de persoane. Tot la acest sfarsit de saptamana, un alt grup de noua cetateni romani care intentionau sa ajunga in Spania pentru a munci la negru a fost oprit de politistii de frontiera de la vama Bors. Astfel de cazuri au fost tot mai dese in ultima vreme, politistii de frontiera depistand aproape zilnic grupuri de romani unii cu diferite tipuri de handicap - care incearca sa plece legal din tara pentru a munci sau cersi in statele Europei de vest. Deseori, acestia ajung sa fie expulzati in Romania de autoritatile din statele respective, printre care Franta, Maria Britanie, Finlanda, Italia ori Spania. De altfel, problema cersetorilor si imigrantilor romani este din ce in ce mai des abordata in cadrul discutiilor dintre oficiali romani si cei ai altor state europene, fiind cautate solutii de prevenire a migratiei de acest fel. Anca Badila - Agenda zilei

• Lukoil, a treia firma din Europa la productia de carburanti, prezenta la Arad

Ieri, in prezenta autoritatilor locale a fost inaugurata prima statie de carburanti a firmei Lukoil Downstream SRL. Situata la iesirea din Arad spre Nadlac, la intersectia DN 7 cu drumul de centura, statia Lukoil este destinata in principal soferilor de TIR, pentru care exista chiar o pompa speciala demare debit pentru alimentarea cu motorina. Investitia facuta in statia de la Arad a fost de aproximativ 600.000 dolari, fiind finalizata in doua luni. La Arad, firma mai are un depozit in care a investit 2 milioane de dolari iar, cea de-a doua statie de carburanti, situata in cartierul Micalaca va fi inaugurata pana la sfarsitul acestei luni. Lukoil a mai achizitionat o benzinarie a firmei Emol situata la Simand pe drumul spre Oradea. Dl. Petru Lighezan, directorul sucursalei Timis, a declarat ca preturile la benzinariile Lukoil sunt comparabile cu cele din reteaua Petrom la unele produse fiind chiar putin sub acestea.  Onoriu Felea - Adevarul

• Nemtii si olandezii ne vor ajuta la combaterea somajului

Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca, prin Agentia Judeteana din Arad anunta aprobarea memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana, referitor la Programul National de Actiune pentru Ocupare (PNAO) din cadrul Proiectului Phare Ro 9908, care a fost semnat prin OUG 106. Pe piata muncii, actiunea Guvernului are ca obiectiv cresterea gradului de ocupare a populatiei active si, implicit, diminuarea corespunzatoare a somajului. Planul va fi elaborat in conformitate cu cei patru piloni principali ai liniilor directoare ai strategiei europene in domeniul ocuparii fortei de munca. "PNAO va lua in considerare situatia existenta in tara noastra si efectele pe termen lung si scurt ale procesului de restructurare industriala si va defini un set de masuri prioritare in domeniul ocuparii fortei de munca. Pentru elaborarea planului beneficiem de sprijinul unui consortiu format din doua institutii din statele membre UE, respectiv Ministerul Federal al Muncii si Afacerilor Sociale din Germania si Ministerul Afacerilor Sociale si Ocuparii din Olanda" – a precizat Claudia Miutescu. Planul National de Actiune pentru Ocupare va respecta liniile directoare ale Uniunii Europene in domeniul politicii ocuparii care este structurat pe patru piloni: imbunatatirea capacitatii de ocupare, dezvoltarea spiritului de intreprinzator si crearea de locuri de munca, promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor acestora, intarirea de masuri in vederea promovarii egalitatii sanselor dintre femei si barbati. Paula Bulzan - Occident

• Arca lui Noe la Arad. Muzeu in vechiul turn de apa

Vechiul turn de apa al Aradului a fost lasat in paragina de cateva zeci de ani. Acum, el adaposteste o galerie de arta si in curand va deveni un muzeu al apei si alimentarii cu apa a orasului. Turnul de apa a fost construit in anul 1896, perioada in care Aradul a cunoscut un adevarat avant economic. Atunci au fost construita Primaria orasului si multe alte cladiri importante. Avand baza patrata si inaltimea maxima de 35 metri, turnul de apa a devenit una dintre cladirile emblematice ale Aradului. In partea superioara a cladirii a fost amplasat un rezervor de 300 tone de apa, metalic, care a servit ani buni pentru alimentarea cu apa a Aradului. Practic, turnul de apa a fost elementul de acumulare a apei din prima alimentare cu apa civila a orasului. Turnul a fost umplut ultima oara cu apa in anul 1956, apoi cladirea a fost mai mult sau mai putin abandonata. Inainte de revolutie, aici au fost tot felul de magazii si chiar dormitoare pentru muncitorii sezonieri de la gospodaria comunala. A venit revolutia si turnul de apa trece si el prin tranzitia vremii. Imediat dupa 1990, cladirea a fost cumparata de o firma privata, SC Galeriile Turnul de Apa. Mihnea Truta, patronul firmei, si-a propus sa renoveze turnul si sa-l redea circuitului turistic si cultural. Mai mult, el doreste sa realizeze in interior un adevarat muzeu, dedicat apei si alimentarii cu apa a Aradului. Cu greu, el a adunat, din colectii particulare, sau chiar din piata de vechituri, obiecte legate de alimentarea cu apa sau de utilizarea apei in gospodarie. Unele obiecte-unicat sunt vechi de peste 100 de ani. Astfel, in colectia sa exista un exemplar de masina de spalat manuala, cu o maneta si un amestecator de rufe. In viitorul muzeu, un loc important va reveni obiectelor legate de activitatea pompierilor aradeni de-a lungul anilor. In fata turnului a fost adusa o veche tulumba, admirata de trecatori. Aceasta insa urmeaza sa fie renovata. O colectie de stingatoare de incendiu, cel mai vechi datand de la inceputul secolului trecut, se afla la unul dintre etajele turnului. Vizitatorii vor putea vedea in muzeu si cateva racitoare cu gheata, stramosii frigiderelor moderne. Macheta la scara, realizata dupa Arca lui Noe, se va afla intr-una dintre camerele muzeului. De asemenea, vor fi chiuvete vechi, elemente de instalatii de alimentare cu apa, robineti, vane etc, toate vechi de peste un secol. Mihnea Truta insa nu a stat pe ganduri. Lucrarile de restaurare a turnului sunt avansate, in acest moment fiind refacute scarile interioare si planseele. In planurile sale de viitor, doreste sa pregateasca o surpriza pentru turisti: renovarea unei scari care va urca prin fostul bazin de apa spre nivelul cel mai inalt al turnului, de unde doritorii vor putea privi panorama Aradului de la mare inaltime. Muzeul are toate sansele sa se deschida in aceasta vara. Investitiile in turnul de apa pana acum depasesc 1 miliard de lei. Banii au fost obtinuti din fonduri proprii, dar au fost accesate si cateva programe prin Agentia de Dezvoltare Regionala. La parter va functiona o expozitie cu vanzare. Exista deja tablouri care sunt expuse, insa galeria mai are nevoie de cateva lucrari minore pentru a putea functiona corespunzator. Turnul de apa va intra in circuitul turistic al Aradului. Initiativa lui Mihnea Truta este foarte buna. El este printre putinii aradeni care s-au gandit si la arta. Un muzeu dedicat apei si alimentarii cu apa a Aradului este util pentru copii, pentru a-si cunoaste trecutul. Proiectul acestui muzeu a fost sustinut de catre Muzeul Judetean Arad, Grupul de Pompieri "Vasile Goldis" Arad si Regia de apa Arad. Liliana Brad - Romania Libera

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.