La
Casa de Cultura a Sindicatelor s-a dschis Expozitia de ascensoare
Administratorii
blocurilor in care se afla lifturi au fost pe faza Sambata
dimineata, la Casa de Cultura a Sindicatelor s-a deschis
o expozitie cel putin interesanta. Societatea Romana
de Ascensoare IFMA S.A. Bucuresti a expus cinci dintre
cele mai fiabile lifturi care se fabrica la ora actuala
in tara noastra, fiecare original, in felul sau. Dintre
piesele expuse, una a fost deja achizitionata, de
staff-ul Hotelului aradean "Central".
Este vorba de un ascensor tapetat, realmente, cu oglinzi,
luminat cu spoturi mascate, confectionat dintr-o tamplarie
aurita, ce da extraordinar de bine intr-o unitate
hoteliera. Ascensorul despre care s-a discutat insa
cel mai mult, dintre toate cele prezentate, era unul
care semana izbitor de mult cu un ascensor obisnuit
al unui bloc cu zece etaje. Adrian Boniu, vicepresedintele
Societatii IFMA S.A. Bucuresti, ne-a explicat: "Acesta
chiar este un ascensor obisnuit pentru blocuri, care
insa a fost reabilitat. Avem un program care se numeste
ARM (ascensor, reabilitat, modernizat), prin care
punem la punct ascensoare vechi, ce se afla la ora
aceasta in functiune in blocurile dotate cu asemenea
utilaje." Prin acest program al IFMA, asociatiile
de proprietari din blocurile in care se afla lifturi
pot opta pentru readucerea la zi, cum se spune, a
ascensoarelor din dotare. Sigur, contra cost. La expozitie
au fost prezenti destui presedinti de asociatii de
locatari din oras, care s-au aratat foarte interesati
de oferta IFMA. Mai ales ca lifturile din blocurile
aradene sunt invechite in proportie de 80 la suta,
iar daca bani pentru un lift nou nu se prea gasesc,
prin acest program care i-ar usura doar de 6000 de
dolari ar mai putea intra, cumva, in randul lumii.
Fiindca, de buna seama, de lifturi noi nu s-ar prea
putea atinge o asociatie, unul costand in jur de 20.000
de dolari.
Eugenia
Bardas - Adevarul
Traditii
si obiceiuri in Ziua de Ignat
Iata
ca sarbatorile de iarna bat deja la usa. Crestinii
incep sa se pregateasca, sa adune toate cele trebuincioase,
sa faca curatenie si bineinteles, sa serbeze
Ignatul asa cum trebuie. Taierea porcului de Ignat
este un obicei pur romanesc, unul dintre putinele
care au ramas vii. Aceasta, probabil, si din cauza
greutatilor de zi cu zi. Porcul, salvatorul gospodiriei In fond, ceremonia de taiere a porcului de Ignat
s-a perpetuat pana in ziua de azi, poate ca nu atat
din cauza traditiei, cat din motive economice. In
anii comunismului, porcul era salvatorul Craciunului.
Se sacrificau animale peste tot, taiatul porcului
fiind un obicei des intalnit si la orase, in spatele
blocului. Si acum Ignatul este prezent, dar e adevarat,
nu la fel ca in ultimii ani. Practic, rentabilitatea
acestui act este aproape nula. La mica intelegere,
porcul poate fi cumparat la un pret de 33- 35 de mii
de lei kilogramul, iar cresterea lui ar necesita investitii
deloc de neglijat. Nu o data asociatiile ecologice
straine si cele de protectie a animalelor au luat
atitudine fata de acest obicei, pe care l-au catalogat
ca fiind "barbar". Realitatea este
insa alta. Departe de a fi un obicei barbar, taiatul
porcului de Ignat este o traditie pur romaneasca,
obiceiul fiind "crestinat" la sfarsitul
evului mediu. Povestea Ignatului Dar cine a fost acest Ignat? Legenda spune ca
un barbat, pe nume Ignat, vrand sa taie porcul, si-a
lovit din greseala tatal cu securea in cap. Batranul
a murit, a fost ingropat, iar fiul, ravasit de cele
intamplate, si-a luat lumea in cap. Pe drum s-a spovedit
unui preot, care pentru a-l absolvi de pacate i-a
dat un canon destul de usor: sa construiasca o luntre
cu care sa treaca, fara plata, oamenii peste un rau
si sa ingroape in pamant un taciune, asteptand pana
va inverzi. Ignat respecta intocmai, canonul, dar
anii trec, el se insoara, iar taciunele nu inverzeste.
Intr-o noapte gaseste doi mosnegi pe care ii duce
acasa si ii ospateaza cum se cuvine. Le povesteste
acestora despre pacatele lui, fara sa stie ca ei sunt
de fapt Dumnezeu si Sfantul Petru. La un moment da,
Ignat realizeaza cine i-a intrat in casa si saruta
talpile celor doi mosnegi, Dumnezeu i-a cerut sa-l
insoteasca, urmand sa aiba el grija copiilor. Peste
ani de zile, Ignat, impreuna cu Dumnezeu, plimbandu-se
prin lume, intalneste doi boieri cu care intra in
vorba. Erau chiar copiii lui Ignat, care au ajuns
acum bogati. Zi sfanta pentru romani Povestea, desi incalcita, vorbeste in termeni
crestini despre recunoasterea si cunoasterea pacatelor.
De aceea Ziua de Ignat este considerata in popor o
zi sfanta. Conform traditiei, Ziua de Ignat cade pe
20 decembrie. Crestinii nu au voie sa lucreze atunci
altceva decat la taiatul porcului. Traditia spune
ca cei saraci, daca nu au porc, trebuie sa taie un
alt animal, pentru ca trebuie neaparat sa vada sange
de Ignat. Se crede ca in noaptea de dinaintea Ignatului,
porcul isi visenza cutitul sau margele rosii la git.
Cei milosi nu au voie sa participe la taiatul porcului,
pentru ca el moare greu si carnea nu mai este buna.
Cu sangele animalului se face semnul crucii pe fruntea
copiilor pentru a fi sanatosi. Untura de porc negru
este folosita de vrajitoare, iar femeile care nu tin
Ziua de Ignat sunt pedepsite.
Simona
Valan - Agenda zilei
Aradul
printre primele cinci judete la recensamantul agricol
Aradul
se numara printre primele 5 judete care au inregistrat
procente ridicate la recensamantul agricol, ce se
desfasoara in aceste zile. Stirea a fost adusa la
cunostinta de premierul Adrian Nastase, in videoconferinta
cu prefectii si presedintii Consiliilor judetene.
Potrivit premierului, recensamantul general agricol,
care a demarat la inceputul lunii decembrie, s-a efectuat
pana in prezent in 784.000 de gospodarii, reprezentand
15,4 la suta din totalul celor de recenzat. Procente
mai ridicate se inregistreaza in judetele Arad, ,
Brasov, Braila, Dambovita, Harghita, Ilfov. Conform
datelor stranse pana in acest moment, in trei din
zece gospodirii exista bovine, in doua din zece ovine,
iar in peste 63 la suta dintre gospodarii exista porcine.
Recensamantul agricol va intra si el in pauza, incepand
din 20 decembrie.
Adriana
Barbu - Observator
Mitologia
biblica, pe scena "Rege, preot si profet"
La
patru decenii de la intrarea sa in eternitate (20
decembrie 1962), Radu Stanca este "evocat"
pe scena Teatrului de Stat din Arad printr-un amplu
spectacol de inspiratie religioasa, cu "Rege,
preot si profet" (1946), in regia lui Radu
Dinulescu, cu decorurile sugestive ale lui Onisim
Colta, costumele concepute cu iscusinta si eleganta
de Oana Varan Goia, coregrafia Marinei Ianosi, muzica
imaginata de Constantin Fleancu si Cristian Tarnovetki
si light-designul asigurat de Lucian Moga. Impletirea
permanenta dintre filoanele religios si filosofic,
sau dintre cele narativ si liric, cu pitoresti imagini
"de atmosfera" vizand, de pilda,
noaptea petrecerilor bahice si erotice (chiar daca
acest pasaj este poate prea lung in arhitectura spectacolului),
dar si cu unele confruntari de mare dramatism intre
protagonisti, fiecare exprimand ipostaze de contrast
bine definite (bine-rau, puritate-imoralitate, efemer-etern,
egoism-sacrificiu etc.), confera spectacolului o aureola
de speranta privind puterea credintei de a ne mantui
de raul ce prolifereaza in lume sub infatisarile cele
mai abil-seducatoare ori mai sinistre cu putinta.
Temeritatea demersului artistic si cultural, totodata,
nu se identifica, in viziunea realizatorilor, cu incercarea
de "actualizare" a piesei, ci tocmai
prin fidelitatea fata de lentoarea discursului, de
patetismul si lirismul replicilor, fapt plin de riscuri
nu intotdeauna depasite, dar recompensat prin capacitatea
acestui text de o clasica frumusete de a trece rampa.
In prim-plan se deruleaza conflictul dintre un veritabil
geniu al raului, intrupat de acel "Rege"
cu porniri diavolesti, rol ce prilejuieste actorului
Zoltan Lovas o creatie complexa si impunatoare, pe
de o parte, si "Profetul", grabit
sa se jertfeasca in numele Domnului pentru mantuirea
celor rataciti in hatisurile pacatului, pe de alta
parte, personaj configurat de Valentin Voicila cu
o deliberata economie a mijloacelor de expresie, usor
pandita insa de monotonie. Conflictul este mediat
in chip diplomatic prin vocatia si iscusinta "Preotului",
adus in scena cu notabil firesc si remarcabila eleganta
a frazarii de Ion Varan. Coerent in pledoaria sa fierbinte
si pe alocuri patetica pentru cautarea adevarului
sub semnul purificator al credintei, spectacolul castiga
in dinamism si intensitate emotionala prin ardoarea
cu care tanara "Abigael" se opune
sacrificiului "Profetului", din veneratie
pentru acesta, vituperand impotriva semenilor care,
prin pacatele si ingratitudinea lor, se arata nedemni
de acest sacrificiu. Partitura este interpretata de
tanara actrita Claudia Ieremia cu o impresionanta
putere de concentrare si o buna dozare a mijloacelor
de expresie, care da seama de adevarul maturitatii
sale profesionale.
Exista in spectacol momente de inalta tensiune dramatica,
mai ales in cea de-a doua parte, cand interpretii,
decorul si luminile participa in chip convergent si
convingator la deslusirea sensurilor piesei, ca si
unele ruperi de ritm ingenioase, menite sa contracareze
discursivismul textului. Sunt insa si pasaje in care
fidelitatea fata de litera si spiritul piesei conduce
la un ilustrativism ce risca sa diminueze forta intelectuala
si in acelasi timp energizanta a reprezentatiei. Prin
dimensiunile si oportunitatea sa ca autentic fapt
de cultura, ca si prin performantele din zona regiei,
a ambiantei (decor, costume, lumini) si a interpretarii,
unde, alaturi de cei numiti, i-am mai remarcat pe
Ioan Peter ("Tobias") si Liliana
Balica ("Regina"), spectacolul justifica
insa eforturile si nadejdile realizatorilor. El acopera
o zona repertoriala prea timid abordata pe scenele
noastre, teatrul de inspiratie religioasa, si ne readuce
in fata ochilor creatia unui reprezentant de frunte
al literaturii si spiritualitatii romanesti, disparut
mult prea devreme dintre noi. Este inca un motiv pentru
care demersul aradean isi apropie meritele unei restituiri
binevenite in spatiul dialogului teatrelor din tara
cu dramaturgia nationala.
Ion Parhon
- Romania Libera
Radu
Nunweiller VI va antrena UTA
Conducerea
"Batranei Doamne" a ajuns, ieri, la
o intelegere cu Radu Nunweiller, numindu-l antrenor
principal al echipei. "Am discutat la telefon
si a fost de acord sa preia echipa", a spus
Calin Chisbora, presedintele Consiliului de Administratie
al clubului aradean. "Din punct de vedere financiar
totul este OK. Urmeaza sa punem la punct amanuntele
legate de contract", a mai declarat Chisbora.
Noul antrenor principal al "Batranei Doamne",
stabilit de 22 de ani in Elvetia, va ajunge in Arad
la inceputul lunii ianuarie, cu cateva zile inaintea
reluarii pregatirilor. Radu Nunweiller a urmarit evolutia
textilistilor in partida disputata la Bistrita, joc
pierdut de
FC UTA. "Am urmarit fotbalul romanesc si
am constatat ca, din pacate, in Romania, nu mai sunt
jucatori asa de talentati cum erau cei din generatia
de aur. Nivelul campionatului a scazut in ultimul timp",
a spus la finalul partidei Nunweiller VI, 58 de ani,
care a antrenat ultima oara pe Lausanne Sports, intre
1996 si 2001. De fapt, noul antrenor al "Batranei
Doamne", in afara experientei acumulata in afara
tarii, nu se poate lauda cu rezultate remarcabile, in
urma cu un an fiind demis de la carma echipei Lausanne
Sports, motivul invocat fiind lipsa rezultatelor pozitive,
echipa aflandu-se pe penultimul loc din clasament. Cu
toate acestea, Calin Chisbora s-a declarat optimist
in privinta viitorului lui Nunweiller la UTA. "Speram
sa fie o alegere buna", sunt cuvintele presedintelui
CA al FC UTA.