Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Vineri, 18 octombrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

  • In perspectiva aderarii tarii noastre la NATO - Ministrii apararii din Romania si Ungaria au strans randurile la Arad!

La Arad s-au intalnit ministrii apararii din Ungaria si RomaniaIeri, ministrii apararii din Romania si Ungaria au semnat la Arad doua acorduri privind cooperarea intre fortele aeriene ale celor doua state si protectia reciproca a schimbului de informatii militare secret de stat. Pe langa parafarea acestor doua importante documente, dl. Ioan Mircea Pascu, ministrul Apararii Nationale din Romania si dl. Juhasz Ferenc, ministrul Apararii Patriei din Ungaria au abordat o serie de subiecte referitoare la extinderea si transformarea NATO dupa summit-ul de la Praga. De asemenea, cei doi demnitari au analizat prioritatile si perspectivele dezvoltarii parteneriatului special romano-maghiar in domeniul militar si al politicii de aparare. La discutiile purtate la Casa de Oaspeti de pe strada Horea nr. 6, au participat si o serie de experti ai celor doua ministere ale apararii din Romania si Ungaria, care au dezbatut problemele prin prisma unui fapt aproape sigur: Dupa Praga, Romania va deveni membru cu drepturi depline al Aliantei Nord-Atlantice.
Numai impreuna!
Domnii Ioan Mircea Pascu si Juhasz Ferenc au explicat reprezentantilor mass-media importanta acordurilor incheiate, reliefand faptul ca, Romania si Ungaria au luat-o chiar inaintea multor tari membre NATO prin semnarea documentelor despre cooperarea in privinta protectiei reciproce a schimbului de informatii militare secret de stat. Inainte de a raspunde la intrebarile ziaristilor, cei doi ministri ai apararii au prezentat scurte alocutiuni care vor fi cu siguranta puncte de reper in evolutia colaborarii dintre Romania si Ungaria in cadrul NATO.
Ministrul roman al apararii - Mircea Pascu in dialog cu PresaIoan Mircea Pascu: "Documentele semnate la Arad reprezinta o continuare a colaborarii foarte bune dintre cele doua armate si tari. Ele au fost parafate inaintea unui moment istoric pentru noi: invitarea Romaniei la summit-ul de la Praga. In toata aceasta perioada am beneficiat de experienta Ungariei ca membru NATO. Am primit asigurari ca si dupa aderarea Romaniei la NATO exista disponibilitatea colaborarii si ajutorului reciproc intre cele doua tari, ori de cate ori este nevoie. Oricum, dupa Praga, am convingerea ca relatiile dintre Romania si Ungaria se vor intensifica, se vor extinde, vor lua noi forme si vor viza noi domenii".
Juhasz Ferenc: "De cand sunt ministru al Apararii Patriei din Ungaria, efectuez pentru prima data o vizita intr-o tara vecina. Am adus salutul meu pentru un posibil membru al NATO. Am venit sa negociez cele doua acorduri, dar si sa asigur ca Ungaria este un sustinator consecvent al aderarii Romaniei la NATO. Am promis ca orice experienta dobandita de noi in NATO o vom impartasi Romaniei. In ultimii zece ani, colaborarea militara dintre Romania si Ungaria a fost una exemplara, mai buna chiar decat relatiile politice obisnuite. Acum, odata cu cele doua acorduri semnate la Arad, am ajuns ca atat domeniul politic cat si domeniul militar sa colaboreze excelent. Numai impreuna vom putea lupta mai bine impotriva terorismului, a crimei organizate si a celorlalte Ministrul apararii din Ungaria - Juhasz Ferenc, sustinator al Romaniei pentru intrarea in Nato probleme cu care ne confruntam in fiecare zi. Felicit poporul roman, Guvernul Romaniei si Armata romana pentru efortul de a deveni membru NATO".
NATO - singura cale!
De la conferinta de presa care a urmat, am retinut ca nu numai Romania are de castigat din experienta Ungariei ca membru NATO. Si vecinii nostri sunt interesati sa le impartasim din experientele tarii noastre dobandite in timpul misiunilor de mentinere a pacii efectuate in afara Romaniei.Ministrul maghiar a mai reiterat promisiunea pe care a facut-o omologului sau roman ca Ungaria sa fie printre primele tari care vor ratifica intrarea Romaniei in NATO.
In ceea ce priveste Batalionul mixt romano-maghiar de mentinere a pacii al carui modul romanesc se afla la Arad, cei doi ministri s-au pronuntat ca el nu numai ca nu va fi desfiintat dupa ce Romania va deveni membru NATO, dar se va dezvolta.
Desigur, intrarea Romaniei in NATO presupune alocarea unor fonduri importante si reducerea in urmatorii cinci ani a numarului de soldati romani in uniforma de la 96 de mii la 75 de mii. Dar, asa cum subliniau cei doi demnitari, "NATO e singura cale pentru un viitor fericit si prosper".

Nicolae Oprean - Adevarul

  • CET n-a iesit din ceata. Controlul a venit, a vazut, concluziile se lasa asteptate
CET-ul a fost verificat de la Centru - Virtual Arad News (c)2002 Prefectul Dan Ungureanu a solicitat, in urma cu doua zile, Primariei sa-i fie puse la dispozitie (in aceeasi zi) toate documentele semnate intre CET si americanii care au preluat centrala. Documentele urmau sa ia drumul Bucurestiului. Miecuri, solicitarea a fost reinnoita, iar Primaria a promis ca documentele vor ajunge pe masa prefectului.
Paralel cu aceasta solicitare, un consilier de la Guvern si un director de la Termoelectrica au venit la Arad asa verifice cum stam cu pregatirile de iarna, ne-a dezvaluit viceprimarul Emanoil Voicu. Conform spuselor viceprimarului, au fost prezentate, de conducerea centralei aradene si de executivul local, toate documentele, inclusiv cele semnate cu Centurymarc (investitorul american): "am avut o runda de discutii pentru a prezenta situatia de la CET. Membrii delegatiei au vrut sa afle daca suntem pregatiti pentru iarna, daca exista probleme, daca exista continuitate etc.". Cert este ca intalnirea s-a intins pe durata mai multor ore, discutiile urmand sa continue si in cursul zilei urmatoare.
In legatura cu vizita reprezentantului guvernului, prefectul Ungureanu a declarat: "ma bucur ca vin. Ii cred ca vin sa ne ajute, sa ne deblocheze anumite probleme. Vizita lor se incadreaza, din cate am inteles, intr-o activitate desfasurata la nivelul tuturor centralelor care au fost preluate de autoritatile locale".
Cat priveste documentele semnate de Centurymarc, prefectul sustine ca are cunostinta de continutul acestora si ca, la o prima examinare formala, nu a constatat incalcari  ale legii. "Pentru mine actele aditionale sunt foarte importante. Exista, in privinta termenelor de  semnare a acestora, o discrepanta. Undeva se arata ca ele trebuie semnate in termen de 60 de zile, iar in alte acte, in termen de 6 luni. In actele aditionale trebuie sa se regaseasca si problema sindicatelor".
Pe langa interesul vadit pentru clauzele pe care cele doua parti le-au cuprins in actele aditionale, prefectul si-a exprimat dorinta sa descopere, daca exista, "in actele juridice clauze care afecteaza interesul cetatenilor".

Adriana Barbu - Observator

  • BEI va finanta autostrada Nadlac-Deva

Banca Europeana de Investitii va finanta constructia autostraziiBanca Europeana de Investitii (BEI) va finanta constructia autostrazii Nadlac-Deva, ne-a declarat miercuri Marius Sorin Bota, secretar de stat in Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL), dupa intalnirea avuta la Luxemburg, cu vicepresedintele BEI, Wolfgang Roth. "Conducerea bancii a fost de acord cu finantarea acestui tronson de autostrada, ceea ce reprezinta un mare pas inainte in implementarea strategiei ministerului privind constructia unei retele de 1.300 de kilometri de autostrada, in urmatorii 15 ani, cu un efort investitional de 7,5 miliarde de dolari", a afirmat Bota. BEI va finanta cu 75% construirea tronsonului principal din cadrul autostrazii, respectiv Arad-Timisoara-Lugoj. Valoarea totala a lucrarilor la autostrada Nadlac-Deva, care are o lungime de 196  kilometri, este estimata la 961 milioane euro.

S.N. - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

  • Taranii de la Felnac s-au rasculat

Locuitorii din Felnac cer restituirea pamanturilor luate de Stat...Ei vor sa se respecte legea si sa li se dea inapoi terenurile luate abuziv de catre stat
2000 de hectare de teren au disparut in localitatea Felnac, judetul Arad, iar taranii au iesit ieri in strada pentru a-si cere pamantul inapoi. Cu toate ca unii dintre ei au sentinte judecatoresti definitive si ca terenul exista in Cartea Funciara (in care sunt precizate exact proprietatile), cele 2000 de hectare parca s-au evaporat. Taranilor li s-au propus despagubiri in bani, dar refuza.
Reprezentantii familiilor din Felnac, in jur de 100 de persoane, s-au adunat in fata Primariei pentru a protesta fata de modul aplicarii legilor 18/1991 (a fondului funciar) si 1/2000 (legea Lupu). In localitate, dupa ce au fost disponibilizati de la. fabricile din oras sau de la IAS-urile din jur, oamenii s-au apucat sa-si munceasca pamantul. Si pentru aceasta, si-au cumparat tractoare. "Tot la a cincea casa exista cate un tractor. Localnicii care au fost disponibilizati de la vechile locuri de munca si-au cumparat cate un tractor, cate o combina, sa poata lucra pamantul. Acurn nu prea mai au ce ", a declarat Tinor Zlatoie, unul dintre nemultumiti. Felnacanii au iesit ieri, de dimineata, in strada, cu tractoare si combine, pentru a intrerupe circulatia si a obliga autoritatile sa ii asculte. In zona, din cauza terenurilor atribuite pe vremuri fostelor IAS-uri, pamantul a ajuns la comunele invecinate. "Este vorba de revendicarea suprafetei de aproape 2000 de hectare, la legea 1, de restituit in natura, la Legea 1/2000. La noi in comuna Felnac, respectiv in localitalea Felnac, plecand de la inventarul pe care CAP-ul din localitate l-a avut la 1 ianuarie '90, nici la Legea 18, nu a fost teren suficient, aplicandu-se o reducere de 13%. La aparitia Legii 1/2000, normal ca in teritoriul existent administrativ al comunei Felnac nu aveam excedent pentru a satisface cele 2000 de hectare. Asa ca s-a procedat la inscrierea celor indreptatiti a primi terenul pe adresa 39, care de fapt e de despagubiri. Oamenii nu vor despagubiri, pentru ca a aparut ulterior Legea 400 care permite ca in cazul in care in localitatile limitrofe comunei exista excedent de teren se pot satisface cererile lor, acordandu-li-se teren in aceste localitati. Acum a aparut situatia ca in comuna vecina, Sanpetru German, unde locuitorii Felnacului au definut circa 700 de ha de teren (luat dupa reforma agrara), ar esista acest pamant. Ne-am deplasat la Prefectura, subprefectul Remetan foarte amabil a fost, si concluzia a fost ca luni sa participam la comisia judeteana de fond funciar prin care se va stabili si se va face inventarul terenurilor excedentare in localitatile limitrofe comunei Felnac si probabil se va gasi o solutie pentru a se linisti spiritele", explica primarul Cornel Tuplea. Oamenii spun ca motivul pentru care nu li se da pamantul inapoi nu este insa Primarul Felnacului este alaturi de localnici legat de faptul ca ar fi disparut, ci de afacerile pe care le-ar face Administratia Domeniilor Statului (ADS) cu acest teren. O buna parte din pamant a intrat in administrarea domeniului statului, care le-a inchiriat pentru o perioada de 45 de ani. Ei nu vor sa accepte propunerile facute pana acum, de a fi despagubiti in bani, ci vor pamantul inapoi. Mircea Frent, locuitor Felnac: "Avem pamant, parintii nostri au muncit, au cumparat, au rabdat, au suferit si acuma nu ne da nimic. Nici ce-o fost sa ne dea 10 ha, nici alea nu ni s-au dat. Acuma restul nu se mai da, ca nu este, nu e de ajuns la noi. Daca ramane de la Secusigiu nu stiu ce, atunci ne da si noua, dar asta e cu semnul intrebarii, daca ne da. Si asa ca ramanem fara nimic". Sofia Patrut, locuitor Felnac: "Pai sa ne dea drepturile noastre, care nu ni le-au dat, ca sunt de la mosi stramosi, nu-s primite de la nu stiu cine". Maria Felnachki: "In comuna Felnac e pamant mult. Ei l-au luat si l-au dat la Sanpetru. Pamantul lu' comuna Felnac nu a fost nationalizat. Si ei de ce or luat a nost pamant? Sa ne deie pamantul, ca-i de la mosii si stramosii nostri, si noi avem carte funciara. Noi asta cerem, sa ni se elibereze terenul. Si pa vremea cand o fost la 18, Iliescu a aprobat 10 ha, io am avut numai 8 si jumatate, mi-o tras un hectar si 40 de ari. S-acuma noi am ramas fara pamant? Daca legea lui Lupu a venit sa se respecte, sa se respecte ". La punerea in practica a Legii 18/1991 s-a aplicat un coeficient de reducere de 13%, deoarece in administrarea primariei nu exista destul teren pentru punerea in posesie a tuturor solicitantilor, pe raza comunei neexistand vreo unitate de stat. La reorganizarea administrativ-teritoriala din 1968, o parte din terenurile localnicilor au trecut la comunele vecine, iar CAP-urile de acolo le-au predat mai tarziu fermelor "Refacerea" sau IAS Sagu (cu ferma la Sanpetru German). Oamenii sustin ca le-au fost sustrase 2.456 de hectare, pamantul ajungand, de-a lungul timpului, pe diverse cai, la fostele ferme "Refacerea" si IAS Sagu, iar acum trebuie sa se multumeasca cu despagubirile banesti prevazute de lege. Cu toate ca subprefectul Florin Remetan si seful biroului de fond funciar din cadrul prefecturii, Florin Tranc, au promis ca luni se va discuta in cadrul comisiei judetene de fond funciar despre Felnac, taranii nu mai au incredere in nimeni si nici nu vor fi multumiti cu ce va mai ramane de la comunele invecinate. S-au facut trei memorii la Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate, prin care se solicita 2.456 de hectare pentru a satisface cererile de retrocedare depuse in conformitate cu <<Legea Lupu>>, pentru a nu mai apela la despagubiri banesti, precum si pentru acoperirea acelui coeficient de reducere de 13%. Deocamdata se asteapta un raspuns.

Alciona Popoviciu, Lucian Serban - Agenda zilei

  • Manastirea Arad Gai, 240 de ani de existenta

Sute de credinciosi vin de sarbatori la Manastirea Gai - Virtual Arad News (c)2002Atat frumusetea locului, cat si harul preotului Cleopa aduna la fiecare Sfanta Slujba, zeci de aradeni
Istoricul manastirii
Mergand pe culoarul istoriei, ajungem la mijlocul secolului XVIII, mai precis in jurul anului 1760, cand Episcopul Sinesie Jivanovici ridica manastirea. Este vorba despre un complex format din: conac, o biserica si anexe gospodaresti. Pe langa faptul ca era un locas de inchinare si de cult pentru un larg cerc de credinciosi (ortodocsi), complexul a avut si functia de resedinta de vara a  Episcopilor Aradului. Dupa terminarea constructiei, in anul 1762, edificiul a fost timp de peste doua decenii sediul Scaunului Episcopal. Viata de aici s-a scurs in liniste, rugaciune si ascultare pana in timpul Primului razboi Mondial, cand activitatea monahala de la manastire a incetat. In anul 1949 au existat cateva incercari de reluare a activitatii, dar abia in data de 13 mai 1955, Sfantul Sinod hotaraste infiintarea aici a unei manastiri de maici. Intre 1955-1966 s-au executat lucrari de consolidare a zidurilor manastirii si a altor tipuri de lucrari care au continuat si in anii urmatori. In 1964, din initiativa Prea Sfintitului Episcop Teoctist Arapasu (azi Prea Fericitul Parinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane), in salile conacului au inceput lucrarile de organizare a unui muzeu de arta bisericeasca care a fost deschis la 23 octombrie).
Arhitectura
In Transilvania si Banat stilul baroc a fost adoptat prin anii 1700, dupa un secol  de existenta in alte tari din Europa  Centrala. Aparitia  si raspandirea acestui stil in Banat s-a datorat cucerirea acestuia de catre Habsburgi. Rol important in adoptarea barocului l-a avut catolicismul pe care statul l-a folosit ca instrument de guvernare in dominarea unei intinse parti a Europei. In zona exista cateva catedrale mari sau asezaminte bisericesti tributare acestui stil: Complexul manastirilor Iezuitilor din Cluj-Napoca (1718-1728), Catedrala romano-catolica din Timisoara (1736-1754) si cea din Oradea (1752-1770) si Manastirea Arad Gai.
Turnul clopotnita are registrul inferior decorat cu pilastrii dorici, suprapus fiind de inca doua registre superioare, cel median incadrat de pilastrii ionici, iar ultimul de pilastrii corintici. Turnul gazduieste la nivelul parterului intrarea in biserica. In partea de sus a turn
Conacul Manastirii "Sfantul Simeon Stalpnicul" din Gai - Virtual Arad News (c)2002ului exista pe toate laturile ferestre terminate in arc si subliniate de cornise curbe. De biserica este lipita si constructia care adaposteste acum muzeul manastirii. Acest turn, prin plasarea sa asimetrica, dar si prin verticalitate, da un aspect de cladire manastireasca, chiar  daca prin decoratia baroca este departe de traditia vechilor constructii monahale traditionale.
Biserica este tip "mononavat" are o singura nava. O succesiune de trei arce semicirculare transversale, care pornesc de pe stalpi decorati cu doi pilastrii dorici, sustin trei bolti care au curbura dubla. In partea de est, biserica e incheiata cu o absida de forma poligonala la exterior si semicirculara la interior. In cadrul acestui tip de plan "mononavat" spatiul cel mai mare este ocupat de naos, iar spre vest de un antreu aflat sub turnul-clopotnita, caruia i se adauga la sud un spatiu alungit. Se pare ca, initial, acest spatiu a fost mormantul ctitorului. La nord, o usa care acum este zidita - strapungea initial peretele antreului facand legatura intre biserica - paraclis si veranda conacului.
Conacul este alcatuit din opt incaperi mari, carora li se adauga la coltul de NE paraclisul de mici dimensiuni. Toate incaperile au fost boltite si decorate initial cu elemente decorative baroce, realizate in stucatura.
Bijuteria de lemn a  manastirii
"Bijuteria" este o mica biserica de lemn, innegrita de veacuri si de fumul lumanarilor. Turnul, inalt de 11.5 m, este alcatuit dintr-o prisma, avand doua ferestre deschise pe fiecare latura si dintr-o piramida foarte scurta deasupra careia se inalta acoperisul realizat din doua sfere, prima fiind prevazuta cu o "caciulita" de sindrila. In varf este fixata crucea.
Lumina in interiorul bisericii e asigurata  de doua ferestre in naos, in dreptul stranelor si doua in altar.
Intrarea se face prin doua usi, una plasata in partea de vest, iar cealalta pe latura de sud a naosului. Impartirea este cea obisnuita: pronaos, naos si altar. Altarul e despartit de naos printr-un iconostas construit din scanduri groase de gorun, iar intre naos si pronaos se afla un perete despartitor de 1 m inaltime. Pronaosul e acoperit cu tavan drept, construit pe 4 grinzi ce se intretaie formand baza turnului. De peretele vestic al naosului e lipit un balcon pentru cor, care a fost adaugat mai tarziu.
Biserica din Seliste are pictura murala doar in altar, si pe iconostas.
Biserica de lemn a Manastirii Gai - bijuterie de arta populara - Virtual Arad News (c)2002Muzeul Manastirii, expozitia de Carte Veche
Colectia Manastirii Sfantul Simion Stalpnicul, detine manuscrise si tiparituri diferite, printre care: Cazania, tiparita la Bucuresti, in anul 1768, Noul Testament, cunoscut sub numele Noul Testament de la  Balgrad (Alba Iulia), editat in 1648. Reprezinta o mare importanta  stiintifica, atat datorita continutului cat si faptului ca este prima incercare de normare a limbii romane. Cartea Romaneasca de invatatura sau Cazania lui Varlaam care a fost tiparita de Vasile Lupu la Iasi, in anul 1643. Psaltirea, tiparita la Balgrad (Alba Iulia) in anul 1651. Cartea sfanta provine din Hateg. Evangheliar, Apostol, Molitvelnic, manuscris din 1542. Evanghelia editata in Polonia la Lvov, in anul 1690. Posesorul acestei tiparituri a fost Ioanichie Martinovici primul Episcop al Aradului. In totalitatea sa, importantul fond patrimonial de carte de la Manastirea Arad - Gai, exprima realitatea si continuitatea vietii culturale romanesti, pe aceste meleaguri. Acest fond constituie, atat prin intermediul manuscriselor si a tipariturilor, cat si prin raspandirea lor in spatiul romanesc, tot atatea dovezi ale unitatii spirituale si culturale a tuturor romanilor.
Expozitia de icoane
Din  1980 la Manastirea din Arad-Gai este gazduit "Depozitul de concentrare a Patrimoniului National" pentru judetul Arad. Dupa reorganizarea si reamenajarea  Colectiei de obiecte vechi bisericesti, in anul 1989, numarul exponatelor a crescut considerabil. Icoanele numara astazi 111 exemplare, dintre care 45 sunt pictate pe sticla. Ca importanta stiintifica si artistica se impun lucrarile semnate de catre Stefan Raetchi. Cele 12 praznicare si 15 icoane de dimensiuni mai mari se pot gasi in expozitia permanenta. Dintre aceste picturi pe lemn ies in evidenta in mod deosebit prin armonia culorilor si finetea desenului cateva icoane pe lemn, care dateaza din secolul al XVIII- lea. Sfantul Evanghelist Ioan, Sfantul Mucenic Gheorghe, Iisus Hristos Pantocrator sunt doar cateva dintre picturile care se pastreaza aici; autorul lor este renumitul pictor iconar Stefan Tenetchi. De asemenea el este si realizatorul picturii de pe iconostas.
Biserica de lemn este din Seliste de Mures si dateaza din secolul al XVIII-lea. Ea a fost stramutata in vara anului 1985 la Manastirea Sf. Simion Stalpnicul din Arad Gai si se afla la intrarea in curtea manastirii, in partea dreapta. Peretii  sunt construiti din barne orizontale de gorun. Talpile bisericutei au fost asezate pe o fundatie de piatra. Acoperisul din sindrila, in doua ape, este acelasi pe toata cladirea, cu exceptia turnului.

Roxana Naiman - Occident


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]