Sambata, 19 octombrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• Cine se sperie de regionalizare?

Cu putin timp in urma, premierul A. Nastase a lansat pe piata politica ideea regionalizarii Romaniei. Si a facut-o cel putin din două motive. In primul rand, cam toată lumea stie, sau ar trebui sa stie, că ideea apartine Uniunii Europene. Explicatia UE la vedere: regiunile, unitati administrative mai mici au mai mari posibilitati de dezvoltare. Dezvoltandu-se regiunile se dezvolta si tara si se dezvolta si Europa - scopul final al UE. Desigur, exista si alte explicatii oculte ale regionalizării, dar acestea nu trebuie cunoscute de "mese". "Mese" care n-au decat sa speculeze pe aceasta tema cat or pofti. Linia a fost stabilita si nimeni nu se intreaba dacă ne convine sau nu. In al doilea rand, A. Năstase a lansat ideea regionalizării si pentru a-i contracara pe altii care si-au făcut din aceasta idee un scop bine determinat. Si ma refer in primul rand la Sabin Gherman. Chiar daca, mai nou, S. Gherman a lasat initiativa in coada de peste, premierul a gandit bine aducand problema pe tapet: noi facem regionalizare asa cum o gandim noi, nu cum o gandesc Sabin Gherman sau altii. Nu se stie bine cum gandeste A. Nastase regionalizarea, pentru ca cea existenta nu are nici un Dumnezeu. Impartirea Romaniei in opt regiuni de dezvoltare este un fel de facatura si nu o intreprindere serioasa. Dealtfel, regiunile astfel impartite functioneaza absolut intamplator. Nu exista o strategie si nu există structuri regionale corespunzatoare. Totul s-a făcut pentru ca aceasta e directia indicată de Uniunea Europeana. Propunerea pe care o lanseaza Sabin Gherman cu impartirea tarii pe regiuni istorice porneste, cel putin istorico-geografic, de la exemple similare: landurile in Germania, voivodatele in Polonia s.a.m.d. Numai ca impartirea Romaniei pe astfel de criterii naste susceptibilităti legate in speta de vecinul de la vest - a se intelege Ungaria. Susceptibilităti explicabile pana la un punct, mai ales daca ne gandim la oamenii de rand, dar si la politicienii nationalisti. Mentalul colectiv inca sufera din cauza trecutului comun romano-maghiar, mai ales atunci cand este alimentat de nationalistii romani si maghiari. Europa insa va trece cu tavalugul peste aceste sentimente, omenesti altfel, iar Romania se va regionaliza intr-un fel sau in altul. Problema care ne doare este ce soartă va avea Aradul in acest context al regionalizării. Situat intre două centre puternice de dezvoltare, Timisoara si Oradea, este aproape exclus ca Aradul să fie ales drept centru al vreunei regiuni. Iar daca ne gandim că Timisoara este pregatita mai demult, dar si in prezent pentru a deveni centrul unei regiuni, lucrurile devin si mai clare. Dealtfel, Timisoara este deja centrul regiunii V Vest de dezvoltare, judetul Arad fiind circumscris acestei regiuni impreună cu Timis, Hunedoara si Caras-Severin. Din unele precizari făcute de A. Năstase (care totusi nu sunt bătute in cuie), am inteles ca judetele vor ramane ca parti constitutive ale regiunii. Evident cu anumite atributii administrative, dar in mod cert mai diminuate decat in prezent. Si atunci, singura salvare a Aradului o va constitui componenta economică si culturală. In mod sigur centrul regiunii va atrage la sine si puterea economica pentru că acolo vor exista si cele mai bune servicii. Dau un exemplu: Timisoara va avea un aeroport performant, pe care vor ateriza in mod cert investitorii autohtoni sau straini. Dar nu este obligatoriu ca ei sa ramana la Timisoara. Distanta dintre Timisoara si Arad se poate parcurge in jumatate de ora. Problema este ce gasesc investitorii in Arad. Daca gasesc un mediu prielnic de afaceri, mediu care depinde aproape exclusiv de aradeni, investitorii isi vor aduce afacerea in Arad. Dacă nu, vor merge in alta parte. A ne plange iarasi pe propriii umeri, cum se intampla de zeci de ani incoace, imaginand o competitie cu Timisoara este o atitudine total contraproductiva. Nu cu Timisoara suntem in competitie, ci cu noi insine. Nu timisorenii ne impiedica pe noi ca astazi (sau maine) sa avem performante. Autoritătile locale aradene, parlamentarii aradeni (ma gandesc la ai nostri, nu la cei imprumutati), oamenii de afaceri, oamenii de cultura, aradenii in general sunt cei care hotarasc soarta Aradului. A ne cantona in lamentatii sau invidii urbane nu este de nici un folos. Indiferent de felul cum va arata regionalizarea, un lucru ramane valabil: omul sfinteste locul. Dacă Aradul va avea acei oameni - nu ca pana acum -, regionalizarea poate sa vina maine. Iar dacă nu va sti sa-i gaseasca, in competitia care va urma - nu doar in cadrul regiunii, ci in competitia generala generată de economia de piata si de integrare -, Aradul va ramane la coada vacii, un apendice al centrului, oricare va fi el. Nici romanii, in general, nici aradenii, in special nu trebuie să se sperie de bau-baul regionalizării pentru ca gandita si gestionata inteligent - economic, politic, administrativ - regionalizarea poate fi o solutie pentru o dezvoltare mai dinamica si mai eficienta. I. Iercan - Adevarul

• Zona Industriala Nord poate deveni Parc Industrial

Primarii din Lipova, Chisineu-Cris, Sebis, Ineu,  Nadlac, Curtici, Gurahont, Santana si Pecica si-au expus, in fata prefectului, punctele de vedere vizavi de parcurile industriale. Pentru ca se ofera facilitati celor care infiinteaza astfel de zone, iar ADAR este de acord sa acorde localitatilor aradene consultanta in domeniu, Dan Ungureanu si-a manifestat curiozitatea fata de raportarea primarilor la parcurile industriale. Cel mai concret plan in acest sens este cel al comunei Pecica, care are deja gandite fazele de dezvoltare, indeplineste conditiile impuse de lege si spera ca pana in 2004 sa aiba cinci hale industriale, cu trei mii de locuri de munca. Celelalte localitati viseaza doar la un posibil parc industrial. Lipova a localizat doua zone, Chisineu Cris asteapta o hotarare in acest sens, Sebisul are doua amplasamente care s-ar preta unui astfel de plan, Nadlacul are terenul parcelat. In timp ce Curticiul s-a pregatit juridic pentru un parc industrial de 18 hectare. Gurahont duce lipsa de teren pentru a putea spera la facilitatile legii 490, iar la Santana lipsesc investitorii. Primaria Arad s-a gandit sa transforme Zona Industriala Nord intr-un parc industrial, insa exista o serie de probleme care ar putea tine in loc proiectul. Potrivit viceprimarului Voicu, o astfel de transformare va fi posibila doar daca se gaseste o stare de echilibru intre ceea ce s-a intamplat pana acum (in zonele industriale) si ceea ce se va intampla de acum inainte. Este vorba de facilitatile pe care noul sistem le ofera, in timp ce vechea formula nu le includea. Pentru a nu crea discrepante, Primaria s-a decis sa stea in expectativa, sperand ca sistemul sa isi corecteze erorile. Prefectul Dan Ungureanu  a cerut, insa, ca intentiile tuturor acestor localitati vizavi de crearea de parcuri industriale sa-i fie prezentate intr-o forma adecvata peste doua saptamani. Adriana Barbu - Observator

• Masa gratuita si pentru oropsitii din Arad

Mai multe persoane fara adapost din Arad au beneficiat, joi seara, de o gustare cu ocazia organizarii, la nivel european, a manifestarii "Noaptea Persoanelor fara Adapost", transmite Mediafax. In afara de cina mai bogata, preoti si medici au incercat sa ofere alinare suferintelor sufletului sau trupului celor care au ajuns sa traiasca la marginea societatii. Voluntarii au fost dezamagiti insa de faptul ca prea multa lume trece nepasatoare pe langa drama acestor oameni. "Nu se poate crede ca o comunitate de 200.000 de oameni nu poate ajuta un grup defavorizat de 150-200 de persoane. Chiar daca nu sint din Arad sau din judetul Arad, si ei sint semenii nostri", a declarat Etelka Nagy, directorul Directiei de Asistenta Comunitara Arad. Azilul de Noapte al Primariei din Arad functioneaza de un an si jumatate, iar toate cele 50 de locuri sunt ocupate in fiecare seara. Capacitatea adapostului este insa insuficienta pentru a-i putea primi pe toti cei care ar avea nevoie de un acoperis deasupra capului. Evenimentul Zilei - (Editia de Vest)

• Vrem sa redam locul pe care l-a avut Pecica inainte

Interviu cu primarul viitorului oras Pecica, domnul Iustin Cionca. – Cand a aparut ideea ca Pecica sa devina oras ? – Anul trecut in noiembrie. Am alcatuit un referat care a stat la baza Hotararii Consiliului Local nr. 178 din 27 noiembrie 2001. – Ce a motivat aceasta initiativa? – Este o dorinta mai veche a locuitorilor din Pecica, pe care din pacate nu am reusit sa o materializam nici eu, nici cei dinaintea mea. In contextul politic de astazi, consider ca acum este momentul prielnic sa demaram actiunea. – Au mai fost incercari de a obtine titlul de oras? – Din cate stiu eu, nu s-a ajuns niciodata pana la Parlament, dar este posibil sa se mai fi incercat. – Unii dintre oamenii cu care am discutat se tem ca, in conditiile in care Pecica va deveni oras, impozitele si taxele locale vor creste naucitor. – Nu este adevarat. In primul rand va creste automat doar impozitul pe teren si impozitul pe cladiri. Restul impozitelor pot sa fie majorate sau pot sa fie micsorate de catre Consiliul Local, depinde doar de noi. Am facut cateva estimari si reiese ca, in medie, impozitul se va majora cu 200-300 de mii de lei pe an pentru o gospodarie, ceea ce mie, ca si cetatean al comunei, mi se pare nesemnificativ in raport cu beneficiile pe care le-ar aduce statutul de oras. – Ce alte repercusiuni va avea trecerea de la statutul de comuna la cel de oras? – Din intalnirile cu populatia si cu alti factori responsabili din comuna, mie personal mi se pare ca toate contra-argumentele aduse sunt de mica importanta. In general s-a pus problema daca vom putea accede fondul SAPARD sau nu, daca profesorii vor primi contravaloarea transportului. Toate astea mi se par nesemnificative in raport cu beneficiile pe care ni le poate aduce statutul de oras. Intr-adevar SAPARD-ul ar fi o problema importanta dar si orasele au programe de finantare. In al doilea rand, noi suntem intr-o faza destul de avansata cu proiectul SAPARD si rezultatul acestui referendum, impreuna cu documentatia necesara, le putem trimite Parlamentului si cu o intarziere de cateva luni, dupa ce suntem siguri ca am obtinut fondurile SAPARD. In legatura cu motivatia adusa de catre profesori,  cred ca avantajele ar fi mult mai mari, in sensul ca acestia vor putea obtine titularizare fara concurs in varianta in care ar ocupa un post in comuna Pecica. Exista riscul ca acestia sa plece din comuna mai repede, dar sunt convins ca foarte multi profesori vor veni sa prinda posturile libere. – Care ar fi argumentele in favoarea transformarii comunei Pecica in oras? – In primul rand vrem sa redam locul pe care l-a avut Pecica  inainte, acela de plasa si de raion, cu alte cuvinte vrem sa fie un centru de zona puternic din punct de vedere  economic si cultural. In planul de dezvoltare judetean se estimeaza ca in viitorul apropiat Pecica, prin pozitia geografica si prin importanta economica a localitatii, va deveni un puternic centru de zona. Nu odata ni s-a intamplat ca in cele doua zone industriale pe care le-am promovat sa pierdem investitori din cauza faptului ca optau pentru un oras, fara sa se intereseze  mai in amanunt de situatia fortei de munca, de profesionalismul viitorilor angajati si nu mai vrem sa se intample acest lucru. Nu mai vrem ca tineretul sa plece din localitate. Sunt frecvente cazurile in care tinerii care au facut studii superioare nu gasesc locuri de munca aici  si sunt obligati sa mearga inspre orase. Cred ca prin devenirea comunei Pecica oras se vor infiinta noi institutii care vor asigura locuri de munca pentru tineri. Aceste institutii au functionat mai demult la Pecica si au fost desfiintate rand pe rand. Noi am avut aici Maternitate, Judecatorie, am avut policlinica si toate acestea le-am pierdut. Nu vrem sa mai pierdem institutii si in viitor. Vrem ca liceul sa fiinteze in continuare, nu mai vrem sa tremuram la fiecare schimbare din interiorul finantelor ca trezoreria pleaca sau nu pleaca la Nadlac. Noi am mai trecut prin aceste momente si faceau naveta la Nadlac toti agentii economici. Si nu sunt putini, noi suntem dupa Arad localitatea cu cei mai multi agenti economici si vrem sa fie stabilitate in aceste institutii. Devenind oras, aceste institutii vor fi stabile. In legatura cu aspectul cultural, nu vom mai avea camin cultural ci se va infiinta o casa de cultura care va avea un program permanent si cred ca si investitiile in educatie si cultura vor creste. De asemenea am vrea modernizarea infrastructurii si sunt convins ca vor fi proiecte in acest sens odata cu afirmarea ca centru de zona. Sunt convins ca investitiile, cel putin  din punct de vedere economic, se vor axa pe aceste centre si nu se vor disipa pe localitatile mici. Mai sunt multe aspecte pozitive pe care eu nu le-am surprins si pe care numai timpul ni le va dezvalui. Asteptam sa vedem prima data rezultatul referendumului si, in functie de acesta, putem sa vedem ce avem de facut in continuare. – Locuitorii din satele arondate Pecicai vor trebui sa voteze duminica? – Sigur. In Legea nr. 3 se prevede unitatea administrativ teritoriala si cand spunem acest lucru trebuie sa avem in vedere ca Pecica este impreuna cu aceste trei sate apartinatoare – S-a facut acolo o mediatizare a acestui referendum? Stiu oamenii despre ce este vorba? – S-a facut prin intermediul presei, s-au facut afise, fluturasi pe care i-am distribuit si urmeaza sa-i distribuim in continuare in fiecare casa. Astazi am facut si un anunt prin cablu, am anuntat in fiecare piata, nu stiu ce as mai putea sa fac in acest sens. Sunt convins ca, daca intrebati oamenii pe strada, vor mai fi care spun ca n-au stiut despre ce este vorba. Este vorba si de o problema de cultura, daca mai citesti un ziar Sunt convins ca mai multi aradeni cunosc aceasta problema a noastra decat oamenii din aceste zone. Dar facem tot timpul incercari de a comunica cu acestia. – Din tatonarile pe care le-ati facut,  care sunt semnalele primite de la satele apartinatoare?  Sprijina demersurile Pecicai? – Cei din Turnu sunt convins ca ne sprijina, despre ceilalti nu pot sa ma exprim. Sper sa-i convingem sa voteze si ei. – Cate centre de votare vor functiona pe raza comunei si dupa ce orar, si care sunt documentele pe baza carora oamenii vor putea vota. – Pe raza localitatii, spre deosebire de ultimul referendum, am infiintat inca doua sectii in plus, astfel incat avem sapte centre, unul la Turnu si unul la Sederhat. Documentele de care au oamenii nevoie pentru a vota  sunt buletinul de identitate  sau carte de identitate si carte de alegator. – Ce se intampla daca majoritatea populatiei opteaza pentru promovarea ca oras? – Inainte de a raspunde la intrebare vreau sa va spun ca noi, inainte de a organiza un referendum, am trimis documentatie constand in HCL, referatul CJ si expunerea de motive intocmite de Primaria Pecica prin domnii deputati Nicu Cojocaru si Dorel Zavoianu la Parlament in 13 februarie 2002. Am primit un raspuns prin care ni se cerea completarea cu procesul verbal din care sa rezulte situatia referendumului. Daca rezultatul va fi pozitiv, atunci vom trimite acest proces verbal care sa insoteasca documentatia si speram ca parlamentarii aradeni ne vor sprijini. De altfel am si promisiunea domnului deputat Dorel Zavoianu si a domnului senator Avram Craciun ca vor sprijini initiativa. – Ce se intampla daca votul va fi negativ? – Inseamna ca dorinta cetatenilor este sa ramanem comuna si eu ca reprezentant al dumnealor nu voi putea decat sa le respect vointa. Andrei Ando & Flavius Ghender - Occident

• Castelul de la Savarsin este redat circuitului turistic

Castelul regal de la Savarsin este redat din nou circuitului turistic. Dupa ce a suferit cateva lucrari de modernizare, iar parcul va fi adus la forma avuta inainte de abdicarea regelui, castelul de la Savarsin poate fi vizitat din nou. Turisti romani si straini vin la Savarsin pentru a vedea practic pe viu o fila din istoria Romaniei. Cu 10.000 de lei de persoana se pot vizita parcul si interiorul castelului. Oaspetii pot servi contra cost masa sau chiar innopta. 4 camere in regim de hotel sunt puse la dispozitia turistilor la preturi comparabile cu hotelurile din Arad. Cu 650.000 de lei de persoana vizitatorii pot ramane o noapte la castel, iar cu pana la 150.000 lei de persoana pot servi masa. In perioada in care Regele Mihai va veni la Savarsin, cele 4 camere nu vor fi inchiriate. Satenii din comuna Savarsin spun ca in ultima luna localitatea lor este tot mai des vizitata de turisti. Dupa ce castelul de la Savarsin a reintrat in posesia Regelui Mihai, Casa Regala a mai solicitat inca 62 de notificari pentru imobile si terenuri pe raza comunei Savarsin. Cateva dintre acestea au fost retrocedate, inclusiv terenul de fotbal al Savarsinului. Localnicii din Savarsin spera ca dupa modernizarea castelului la Savarsin se va muta definitiv Regele Mihai. Liliana Brad - Romania Libera

• FILMELE SAPTAMANII

Dacia 18 octombrie - 24 octombrie 2002	Semne - (SUA)
Muresul 18 octombrie - 24 octombrie 2002	Infidela - (SUA)
Arta 18 octombrie - 24 octombrie 2002 - Sala A	Cinci barbati pentru o fata - (SUA)
Arta 18 octombrie - 24 octombrie - Sala B	Departe - (FRA)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.