Cu
putin timp in urma, premierul A. Nastase a lansat
pe piata politica ideea regionalizarii Romaniei. Si
a facut-o cel putin din două motive. In primul
rand, cam toată lumea stie, sau ar trebui sa
stie, că ideea apartine
Uniunii Europene. Explicatia UE la vedere: regiunile,
unitati administrative mai mici au mai mari posibilitati
de dezvoltare. Dezvoltandu-se regiunile se dezvolta
si tara si se dezvolta si Europa - scopul final al
UE. Desigur, exista si alte explicatii oculte ale
regionalizării, dar acestea nu trebuie cunoscute
de "mese". "Mese" care
n-au decat sa speculeze pe aceasta tema cat or pofti.
Linia a fost stabilita si nimeni nu se intreaba dacă
ne convine sau nu.
In al doilea rand, A. Năstase a lansat ideea
regionalizării si pentru a-i contracara pe altii
care si-au făcut din aceasta idee un scop bine
determinat. Si ma refer in primul rand la Sabin Gherman.
Chiar daca, mai nou, S. Gherman a lasat initiativa
in coada de peste, premierul a gandit bine aducand
problema pe tapet: noi facem regionalizare asa cum
o gandim noi, nu cum o gandesc Sabin Gherman sau altii.
Nu se stie bine cum gandeste A. Nastase regionalizarea,
pentru ca cea existenta nu are nici un Dumnezeu. Impartirea
Romaniei in opt regiuni de dezvoltare este un fel
de facatura si nu o intreprindere serioasa. Dealtfel,
regiunile astfel impartite functioneaza absolut intamplator.
Nu exista o strategie si nu există structuri
regionale corespunzatoare. Totul s-a făcut pentru
ca aceasta e directia indicată de Uniunea Europeana.
Propunerea pe care o lanseaza Sabin Gherman cu impartirea
tarii pe regiuni istorice porneste, cel putin istorico-geografic,
de la exemple similare: landurile in Germania, voivodatele
in Polonia s.a.m.d. Numai ca impartirea Romaniei pe
astfel de criterii naste susceptibilităti legate
in speta de vecinul de la vest - a se intelege Ungaria.
Susceptibilităti explicabile pana la un punct,
mai ales daca ne gandim la oamenii de rand, dar si
la politicienii nationalisti. Mentalul colectiv inca
sufera din cauza trecutului comun romano-maghiar,
mai ales atunci cand este alimentat de nationalistii
romani si maghiari. Europa insa va trece cu tavalugul
peste aceste sentimente, omenesti altfel, iar Romania
se va regionaliza intr-un fel sau in altul.
Problema care ne doare este ce soartă va avea
Aradul in acest context al regionalizării.
Situat intre două centre puternice de dezvoltare,
Timisoara si Oradea, este aproape exclus ca Aradul
să fie ales drept centru al vreunei regiuni.
Iar daca ne gandim că Timisoara este pregatita
mai demult, dar si in prezent pentru a deveni centrul
unei regiuni, lucrurile devin si mai clare. Dealtfel,
Timisoara este deja centrul regiunii V Vest de dezvoltare,
judetul Arad fiind circumscris acestei regiuni impreună
cu Timis, Hunedoara si Caras-Severin.
Din unele precizari făcute de A. Năstase
(care totusi nu sunt bătute in cuie), am inteles
ca judetele vor ramane ca parti constitutive ale regiunii.
Evident cu anumite atributii administrative, dar in
mod cert mai diminuate decat in prezent. Si atunci,
singura salvare a Aradului o va constitui componenta
economică si culturală. In mod sigur centrul
regiunii va atrage la sine si puterea economica pentru
că acolo vor exista si cele mai bune servicii.
Dau un exemplu: Timisoara va avea un aeroport performant,
pe care vor ateriza in mod cert investitorii autohtoni
sau straini. Dar nu este obligatoriu ca ei sa ramana
la Timisoara. Distanta dintre Timisoara si Arad se
poate parcurge in jumatate de ora. Problema este ce
gasesc investitorii in Arad. Daca gasesc un mediu
prielnic de afaceri, mediu care depinde aproape exclusiv
de aradeni, investitorii isi vor aduce afacerea in
Arad. Dacă nu, vor merge in alta parte.
A ne plange iarasi pe propriii umeri, cum se intampla
de zeci de ani incoace, imaginand o competitie cu
Timisoara este o atitudine total contraproductiva.
Nu cu Timisoara suntem in competitie, ci cu noi insine.
Nu timisorenii ne impiedica pe noi ca astazi (sau
maine) sa avem performante. Autoritătile locale
aradene, parlamentarii aradeni (ma gandesc la ai nostri,
nu la cei imprumutati), oamenii de afaceri, oamenii
de cultura, aradenii in general sunt cei care hotarasc
soarta Aradului. A ne cantona in lamentatii sau invidii
urbane nu este de nici un folos.
Indiferent de felul cum va arata regionalizarea, un
lucru ramane valabil: omul sfinteste locul. Dacă
Aradul va avea acei oameni - nu ca pana acum -, regionalizarea
poate sa vina maine. Iar dacă nu va sti sa-i
gaseasca, in competitia care va urma - nu doar in
cadrul regiunii, ci in competitia generala generată
de economia de piata si de integrare -, Aradul va
ramane la coada vacii, un apendice al centrului, oricare
va fi el.
Nici romanii, in general, nici aradenii, in special
nu trebuie să se sperie de bau-baul regionalizării
pentru ca gandita si gestionata inteligent - economic,
politic, administrativ - regionalizarea poate fi o
solutie pentru o dezvoltare mai dinamica si mai eficienta.
I. Iercan
- Adevarul
Zona
Industriala Nord poate deveni Parc Industrial
Primarii
din
Lipova, Chisineu-Cris, Sebis, Ineu, Nadlac, Curtici,
Gurahont, Santana si Pecica si-au expus, in fata
prefectului, punctele de vedere vizavi de parcurile
industriale. Pentru ca se ofera facilitati celor care
infiinteaza astfel de zone, iar ADAR este de acord sa
acorde localitatilor aradene consultanta in domeniu,
Dan Ungureanu si-a manifestat curiozitatea fata de raportarea
primarilor la parcurile industriale.
Cel mai concret plan in acest sens este cel al comunei
Pecica, care are deja gandite fazele de dezvoltare,
indeplineste conditiile impuse de lege si spera ca pana
in 2004 sa aiba cinci hale industriale, cu trei mii
de locuri de munca.
Celelalte localitati viseaza doar la un posibil parc
industrial. Lipova a localizat doua zone, Chisineu Cris
asteapta o hotarare in acest sens, Sebisul are doua
amplasamente care s-ar preta unui astfel de plan, Nadlacul
are terenul parcelat. In timp ce Curticiul s-a pregatit
juridic pentru un parc industrial de 18 hectare. Gurahont
duce lipsa de teren pentru a putea spera la facilitatile
legii 490, iar la Santana lipsesc investitorii.
Primaria Arad s-a gandit sa transforme Zona Industriala
Nord intr-un parc industrial, insa exista o serie de
probleme care ar putea tine in loc proiectul. Potrivit
viceprimarului Voicu, o astfel de transformare va fi
posibila doar daca se gaseste o stare de echilibru intre
ceea ce s-a intamplat pana acum (in zonele industriale)
si ceea ce se va intampla de acum inainte. Este vorba
de facilitatile pe care noul sistem le ofera, in timp
ce vechea formula nu le includea. Pentru a nu crea discrepante,
Primaria s-a decis sa stea in expectativa, sperand ca
sistemul sa isi corecteze erorile.
Prefectul Dan Ungureanu a cerut, insa, ca intentiile
tuturor acestor localitati vizavi de crearea de parcuri
industriale sa-i fie prezentate intr-o forma adecvata
peste doua saptamani.
Adriana
Barbu - Observator
Masa
gratuita si pentru oropsitii din Arad
Mai
multe persoane fara adapost din Arad au beneficiat,
joi seara, de o gustare cu ocazia organizarii, la
nivel european, a manifestarii "Noaptea Persoanelor
fara Adapost", transmite Mediafax. In afara
de cina mai bogata, preoti si medici au incercat sa
ofere alinare suferintelor sufletului sau trupului
celor care au ajuns sa traiasca la marginea societatii.
Voluntarii au fost dezamagiti insa de faptul ca prea
multa lume trece nepasatoare pe langa drama acestor
oameni. "Nu se poate crede ca o comunitate
de 200.000 de oameni nu poate ajuta un grup defavorizat
de 150-200 de persoane. Chiar daca nu sint din Arad
sau din judetul Arad, si ei sint semenii nostri",
a declarat Etelka Nagy, directorul Directiei de Asistenta
Comunitara Arad. Azilul de Noapte al Primariei din
Arad functioneaza de un an si jumatate, iar toate
cele 50 de locuri sunt ocupate in fiecare seara. Capacitatea
adapostului este insa insuficienta pentru a-i putea
primi pe toti cei care ar avea nevoie de un acoperis
deasupra capului.
Evenimentul
Zilei - (Editia de Vest)
Vrem
sa redam locul pe care l-a avut Pecica inainte
Interviu
cu primarul viitorului oras Pecica, domnul Iustin
Cionca. Cand a aparut ideea ca
Pecica sa devina oras ? Anul trecut in noiembrie. Am alcatuit un referat
care a stat la baza Hotararii Consiliului Local nr.
178 din 27 noiembrie 2001. Ce a motivat aceasta initiativa? Este o dorinta mai veche a locuitorilor din
Pecica, pe care din pacate nu am reusit sa o materializam
nici eu, nici cei dinaintea mea. In contextul politic
de astazi, consider ca acum este momentul prielnic
sa demaram actiunea. Au mai fost incercari de a obtine titlul de oras? Din cate stiu eu, nu s-a ajuns niciodata pana
la Parlament, dar este posibil sa se mai fi incercat. Unii dintre oamenii cu care am discutat se tem
ca, in conditiile in care Pecica va deveni oras, impozitele
si taxele locale vor creste naucitor. Nu este adevarat. In primul rand va creste automat
doar impozitul pe teren si impozitul pe cladiri. Restul
impozitelor pot sa fie majorate sau pot sa fie micsorate
de catre Consiliul Local, depinde doar de noi. Am
facut cateva estimari si reiese ca, in medie, impozitul
se va majora cu 200-300 de mii de lei pe an pentru
o gospodarie, ceea ce mie, ca si cetatean al comunei,
mi se pare nesemnificativ in raport cu beneficiile
pe care le-ar aduce statutul de oras. Ce alte repercusiuni va avea trecerea de la statutul
de comuna la cel de oras? Din intalnirile cu populatia si cu alti factori
responsabili din comuna, mie personal mi se pare ca
toate contra-argumentele aduse sunt de mica importanta.
In general s-a pus problema daca vom putea accede
fondul SAPARD sau nu, daca profesorii vor primi contravaloarea
transportului. Toate astea mi se par nesemnificative
in raport cu beneficiile pe care ni le poate aduce
statutul de oras. Intr-adevar SAPARD-ul ar fi o problema
importanta dar si orasele au programe de finantare.
In al doilea rand, noi suntem intr-o faza destul de
avansata cu proiectul SAPARD si rezultatul acestui
referendum, impreuna cu documentatia necesara, le
putem trimite Parlamentului si cu o intarziere de
cateva luni, dupa ce suntem siguri ca am obtinut fondurile
SAPARD. In legatura cu motivatia adusa de catre profesori,
cred ca avantajele ar fi mult mai mari, in sensul
ca acestia vor putea obtine titularizare fara concurs
in varianta in care ar ocupa un post in comuna Pecica.
Exista riscul ca acestia sa plece din comuna mai repede,
dar sunt convins ca foarte multi profesori vor veni
sa prinda posturile libere. Care ar fi argumentele in favoarea transformarii
comunei Pecica in oras? In primul rand vrem sa redam locul pe care l-a
avut Pecica inainte, acela de plasa si de raion,
cu alte cuvinte vrem sa fie un centru de zona puternic
din punct de vedere economic si cultural. In
planul de dezvoltare judetean se estimeaza ca in viitorul
apropiat Pecica, prin pozitia geografica si prin importanta
economica a localitatii, va deveni un puternic centru
de zona. Nu odata ni s-a intamplat ca in cele doua
zone industriale pe care le-am promovat sa pierdem
investitori din cauza faptului ca optau pentru un
oras, fara sa se intereseze mai in amanunt de
situatia fortei de munca, de profesionalismul viitorilor
angajati si nu mai vrem sa se intample acest lucru.
Nu mai vrem ca tineretul sa plece din localitate.
Sunt frecvente cazurile in care tinerii care au facut
studii superioare nu gasesc locuri de munca aici
si sunt obligati sa mearga inspre orase. Cred ca prin
devenirea comunei Pecica oras se vor infiinta noi
institutii care vor asigura locuri de munca pentru
tineri. Aceste institutii au functionat mai demult
la Pecica si au fost desfiintate rand pe rand. Noi
am avut aici Maternitate, Judecatorie, am avut
policlinica si toate acestea le-am pierdut. Nu vrem
sa mai pierdem institutii si in viitor. Vrem ca liceul
sa fiinteze in continuare, nu mai vrem sa tremuram
la fiecare schimbare din interiorul finantelor ca
trezoreria pleaca sau nu pleaca la Nadlac. Noi am
mai trecut prin aceste momente si faceau naveta la
Nadlac toti agentii economici. Si nu sunt putini,
noi suntem dupa Arad localitatea cu cei mai multi
agenti economici si vrem sa fie stabilitate in aceste
institutii. Devenind oras, aceste institutii vor fi
stabile. In legatura cu aspectul cultural, nu vom
mai avea camin cultural ci se va infiinta o casa de
cultura care va avea un program permanent si cred
ca si investitiile in educatie si cultura vor creste.
De asemenea am vrea modernizarea infrastructurii si
sunt convins ca vor fi proiecte in acest sens odata
cu afirmarea ca centru de zona. Sunt convins ca investitiile,
cel putin din punct de vedere economic, se vor
axa pe aceste centre si nu se vor disipa pe localitatile
mici. Mai sunt multe aspecte pozitive pe care eu nu
le-am surprins si pe care numai timpul ni le va dezvalui.
Asteptam sa vedem prima data rezultatul referendumului
si, in functie de acesta, putem sa vedem ce avem de
facut in continuare. Locuitorii din satele arondate Pecicai vor trebui
sa voteze duminica? Sigur. In Legea nr. 3 se prevede unitatea administrativ
teritoriala si cand spunem acest lucru trebuie sa
avem in vedere ca Pecica este impreuna cu aceste trei
sate apartinatoare S-a facut acolo o mediatizare a acestui referendum?
Stiu oamenii despre ce este vorba? S-a facut prin intermediul presei, s-au facut
afise, fluturasi pe care i-am distribuit si urmeaza
sa-i distribuim in continuare in fiecare casa. Astazi
am facut si un anunt prin cablu, am anuntat in fiecare
piata, nu stiu ce as mai putea sa fac in acest sens.
Sunt convins ca, daca intrebati oamenii pe strada,
vor mai fi care spun ca n-au stiut despre ce este
vorba. Este vorba si de o problema de cultura, daca
mai citesti un ziar Sunt convins ca mai multi aradeni
cunosc aceasta problema a noastra decat oamenii din
aceste zone. Dar facem tot timpul incercari de a comunica
cu acestia. Din tatonarile pe care le-ati facut, care
sunt semnalele primite de la satele apartinatoare?
Sprijina demersurile Pecicai? Cei din Turnu sunt convins ca ne sprijina, despre
ceilalti nu pot sa ma exprim. Sper sa-i convingem
sa voteze si ei. Cate centre de votare vor functiona pe raza comunei
si dupa ce orar, si care sunt documentele pe baza
carora oamenii vor putea vota. Pe raza localitatii, spre deosebire de ultimul
referendum, am infiintat inca doua sectii in plus,
astfel incat avem sapte centre, unul la Turnu si unul
la Sederhat. Documentele de care au oamenii nevoie
pentru a vota sunt buletinul de identitate
sau carte de identitate si carte de alegator. Ce se intampla daca majoritatea populatiei opteaza
pentru promovarea ca oras? Inainte de a raspunde la intrebare vreau sa
va spun ca noi, inainte de a organiza un referendum,
am trimis documentatie constand in HCL, referatul
CJ si expunerea de motive intocmite de Primaria Pecica
prin domnii deputati Nicu Cojocaru si Dorel Zavoianu
la Parlament in 13 februarie 2002. Am primit un raspuns
prin care ni se cerea completarea cu procesul verbal
din care sa rezulte situatia referendumului. Daca
rezultatul va fi pozitiv, atunci vom trimite acest
proces verbal care sa insoteasca documentatia si speram
ca parlamentarii aradeni ne vor sprijini. De altfel
am si promisiunea domnului deputat Dorel Zavoianu
si a domnului senator Avram Craciun ca vor sprijini
initiativa. Ce se intampla daca votul va fi negativ? Inseamna ca dorinta cetatenilor este sa ramanem
comuna si eu ca reprezentant al dumnealor nu voi putea
decat sa le respect vointa.
Andrei
Ando & Flavius Ghender - Occident
Castelul
de la Savarsin este redat circuitului turistic
Castelul
regal de la
Savarsin este redat din nou circuitului turistic.
Dupa ce a suferit cateva lucrari de modernizare, iar
parcul va fi adus la forma avuta inainte de abdicarea
regelui, castelul de la Savarsin poate fi vizitat
din nou. Turisti romani si straini vin la Savarsin
pentru a vedea practic pe viu o fila din istoria Romaniei.
Cu 10.000 de lei de persoana se pot vizita parcul
si interiorul castelului. Oaspetii pot servi contra
cost masa sau chiar innopta. 4 camere in regim de
hotel sunt puse la dispozitia turistilor la preturi
comparabile cu hotelurile din Arad. Cu 650.000 de
lei de persoana vizitatorii pot ramane o noapte la
castel, iar cu pana la 150.000 lei de persoana pot
servi masa. In perioada in care
Regele Mihai va veni la Savarsin, cele 4 camere
nu vor fi inchiriate. Satenii din comuna Savarsin
spun ca in ultima luna localitatea lor este tot mai
des vizitata de turisti.
Dupa ce castelul de la Savarsin a reintrat in posesia
Regelui Mihai, Casa Regala a mai solicitat inca 62
de notificari pentru imobile si terenuri pe raza comunei
Savarsin. Cateva dintre acestea au fost retrocedate,
inclusiv terenul de fotbal al Savarsinului. Localnicii
din Savarsin spera ca dupa modernizarea castelului
la Savarsin se va muta definitiv Regele Mihai.