La
Arad s-a inceput distribuirea noilor modele de pasapoarte
Luni,
in cadrul unei conferinte de presa, conducerea Serviciului
de Evidenta Informatizata si a Persoanei a prezentat
noul model de pasaport. "Acest pasaport este
valabil 5 ani, cu posibilitatea prelungirii cu alti
5 ani. Doritorii trebuie sa completeze, in functie
de tipul de cerere, unul dintre cele sase formulare:
pentru obtinerea pasaportului nou, in caz de pierdere,
pentru includerea copiilor sub 14 ani (pentru copii
se vor emite pasapoarte noi), pentru dobandirea statutului
de cetatean roman cu domiciliul in strainatate, etc."
a informat lt.col Ion Ganda ziaristii prezenti.
In acest timp la ghiseul de Evidenta Informatizata
a Populatiei s-au prezentat peste 250 de aradeni.
Cu toate acestea au fost preluate doar cererile a
50 de persoane, spre nemultumirea celorlalti, urmand
ca in perioada urmatoare sa se raspunda si celorlalte
solicitari. Noul tip de pasaport are peste 30 de elemente
de securitate si respecta toate normele internationale
in domeniu. Pasaportul are treizecisi doua de pagini
perforate cu laser si filigran care nu pot fi observate
cu ochiul liber, iar fotografia este realizata pe
calculator, facandu-l astfel aproape imposibil de
falsificat. Serviciul de Evidenta Informatizata a
Populatiei a primit 5000 de pasapoarte, costul unuia
fiind de 827.000 lei, plata facandu-se la CEC sau
la Trezorerie. Modelele vechi de pasapoarte vor fi
valabile pana la expirarea acestora.
Noua
numerotatie telefonica din 14.06.2002 ora 0
Incepand
cu data de 14.06.2002 ora 0 va intra in vigoare Noul
Plan National de Numerotare, simultan pentru toti
operatorii de telecomunicatii din Romania. In peroada
14.06-14.09.2002 vor functiona si actualul plan de
numerotatie si noul plan, cu mesaje specifice pentru
planul actual, in perioada 14.09-14.11.2002 pentru
planul actual se va primi mesajul "Urmare
a schimbarii planului de numerotatie, aceste coduri
sunt nealocate. Va rugam apelati 931", iar
dupa data de 14.11.2002 pentru planul actual se va
primi doar mesajul "Numar nealocat".
Acesta face parte din seria masurilor luate pentru
pregatirea conditiilor in vederea deschiderea competitiei
pentru telefonia fixa pe piata de telecomunicatii
din Romania, din data de 01.01.2003. In elaborarea
Noului Plan National de Numerotare, Ministerul Comunicatiilor
si Tehnologiei Informatiei a urmarit asigurarea unor
resurse suficiente de numerotatie pe termen relativ
indelungat, precum si indeplinirea obligatiilor din
Directivele UE referitoare la numerotatie.
In noua numerotatie, va fi introdusa o noua cifra
dupa 0, in structura numarului asa cum il cunoastem
in prezent, cifra care va indica operatorul sau serviciul.
Vor ramane neschimbate codurile de acces: 00 pentru
international, 0 pentru interurban.
Astfel, numarul national, compus pana in prezent din
8 cifre, de forma AB PQMCDU, va contine, in noul sistem,
9 cifre, in forma ZAB PQMCDU. Planul National de Numerotatie
isi pastreaza caracterul de plan de numerotatie deschis,
deci numerele locale de telefonie fixa vor ramane
neschimbate in prima faza, in formatul BPQMCDU (7
cifre) in Bucuresti si PQMCDU (6 cifre) in judetele
tarii.
Apelurile internationale efectuate din interior nu
vor suferi nici o modificare, iar apelurile internationale
catre Romania vor fi adaptate prin introducerea cifrei
Z in componenta numarului, apelul facandu-se catre
+40 ZAB PQMCDU.
Semnificatia cifrei Z, introdusa in numerele actuale
va fi, dupa cum urmeaza:
Z=2, numere geografice (de telefonie fixa - ROMTELECOM)
din structura actuala; Apelurile interurbane se vor
modifica la nivelul prefixului. Astfel pentru a suna
din Arad un abonat din Bucuresti se va forma 021 (fata
de 01 in prezent) si numarul din 7 cifre, iar pentru
a suna din alt judet un abonat din judetul Arad se
va forma 0257 (fata de 057 in prezent) urmat de numarul
de 6 cifre. Pentru a suna din international un abonat
ROMTELECOM din judetul Arad se va forma +40 257 XXXXXX
(fata de +40 57 XXXXXX in prezent). Z=3, numere geografice
sau non-geografice pentru furnizorii de servicii de
telefonie fixa (forma detaliata a acestui segment
de numerotati e urmind a fi stabilita ulterior, dupa
consultarea furnizorilor);
Z=4, 5 sau 6 numere rezervate, a caror destinatie
va fi stabilita ulterior;
Z=7, numere non-geografice pentru furnizorii de servicii
de telefonie mobila;
Z=8, numere non-geografice pentru servicii la nivel
national (de exemplu numerele "verzi",
de apel gratuit, 800, etc);
Z=9, numere non-geografice pentru servicii la nivel
national (servicii cu valoare adaugata)
Numerele alocate furnizorilor de servicii de telefonie
mobila existenti pe piata romaneasca in acest moment
se vor transforma in: - pentru COSMOROM din 096 XXXXXX
in 0 766 XXX XXX - pentru MOBI FON (CONNEX) din 091
XXXXXX, 092 XXXXXX si 093 XXXXXX in 0721 XXX XXX,
0722 XXX XXX si 0723 XXX XXX - pentru MOBIL ROM (DIALOG)
din 090 XXXXXX, 094 XXXXXX si 095 XXXXXX in 0740 XXX
XXX, 0744 XXX XXX si 0745 XXX XXX - pentru TELEMOBIL
(SUNTEL si ZAPP) din 098 XXXXXX in 0788 XXX XXX. Pentru
a suna din international un abonat COSMOROM se va
forma +40 766 XXXXXX (fata de +40 96 XXXXXX in prezent).
Dan Cioca
- Director Comercial ROMTELECOM -D.Tc.
Arad
Langa
ruinele celei vechi, biserica din Lunca Teuz va deveni un
adevarat muzeu
Locuitorii
din
Lunca Teuz, satul unde a vazut lumina zilei, marele
patriot Vasile Goldis, s-au hotarat imediat, dupa
Revolutie ca trebuie sa-si ridice o biserica noua,
"mai mare si mai frumoasa", decat
cea pe care o aveau, din mosi-stramosi. Astfel, prin
grija preotului paroh, Gheorghe Pele, satenii au pus
mana de la mana si chiar daca majoritatea sunt pensionari,
cu pensii de agricultori, in cativa ani si-au vazut
visul implinit. Acum, satul cu 500 de suflete are
o biserica noua, impunatoare si pe care o considera
"o particica din fiecare, deoarece toti am
contribuit la ridicarea ei."
Biserica veche, din lemn, la doar cativa pasi de actuala,
a fost daramata, pentru ca impiedica vizibilitatea,
toate obiectele vechi, de valoare, care au apartinut
bisericii vechi si comunitatii de aici, fiind adopostite
acum in noua biserica. "Sunt preot in Lunca
Teuz de o gramada de ani, iar in 1990 am hotarat impreuna
cu localnicii sa incepem construirea unei noi biserici.
Cea veche era din lemn si nu avea nici o importata
istorica. Am fost placut impresionat de faptul ca
satenii au pus umarul la construirea bisericii si
nu numai ca au donat bani, dar au si participat efectiv
la diferitele munci pe care le-au prestat la acest
obiectiv de suflet" - ne-a declarat preotul
satului, Gheorghe Pele. Cu toate eforturile satenilor,
poate ca biserica nu era nici acum finalizata, deoarece
o astfel de investitie costa enorm, iar oamenii de
aici nu-si pot permite sa faca donatii foarte substantiale.
"Majoritatea satenilor sunt pensionari, au
pensii mici de CAP. Ce poti face cu 2-300 de mii,
pe luna? Abia traiesti... Oamenii nu au putut face
donatii foarte mari. " - spune parintele
Pele. "Norocul nostru s-a numit Ioan Mance,
un fiu al satului Lunca Teuz, care are o firma de
constructii, tocmai la Piatra Neamt si care a suportat
integral costurile picturilor realizate in interior
si cele cu tencuiala exterioara" - ne spune
acesta. Acest fiu al satului a adus un pictor de biserici,
tocmai din Bacau, maestru care a pictat mai multe
biserici si manastiri din Moldova. Artizanul picturilor
deosebite, realizate in interiorul bisericii, se numeste
Lica Vichi, iar stilul in care au fost realizate toate
scenele picturilor din interior fiind in stil bizantin.
De doi ani de zile, o data cu finalizarea interiorului,
unde peste tot este montat parchet, slujbele au loc
in noua biserica. Oamenii sunt multumiti si spun ca
nici in cartierele din Arad, nu exista asemenea biserici
frumoase si incapatoare. "Acum mai urmeaza
sa sfintim biserica si doresc ca obiectele vechi si
icoanele din biserica de lemn sa le folosesc pentru
a face un muzeu." - ne marturiseste parintele
Pele, in timp ce ne arata inestimabilele comori mostenite
din biserica veche. Preotul spune ca s-a gandit sa
valorifice cateva incaperi ramase nefolosite in interiorul
bisericii noi si sa expuna icoanele pe lemn, cele
pe sticla si obiectele vechi de sute de ani, pe peretii
acestora, ca intr-un adevarat muzeu. "Satenii
au dreptul sa vada aceste icoane si obiecte pentru
ca sunt ale lor, au apartinut stramosilor lor care
le-au donat bisericii. Este mostenirea cea mai de
pret a unei comunitati"- ne spune parintele.
Acum parintele abia asteapta primavara, pentru a amenaja
spatiile verzi din jurul Bisericii si pentru a intampina
asa cum se cuvine sarbatoarea Invierii Domnului, atunci
cand biserica este plina de sateni si fii ai satului,
care vin aici pentru a se umple cu aerul si spiritul
in care s-au nascut si au crescut.
Camelia
Tuduce Berar - Observator
Italienii
se intereseaza de piata din Pancota
Primaria
orasului
Pancota a fost cautata, recent, de un grup de investitori
italieni. Intentia - declarata - a acestora a fost de
a gasi o forma de preluare a pietei agroalimentare si
de animale din localitate. Targul pancotan este cel
mai mare de acest tip din vestul tarii si se bucura
de o popularitate imensa in localitatile judetului -
si nu numai. In fiecare sambata, localitatea Pancota
este "invadata" de sute de mii de oameni,
care pot sa cumpere orice, incepand cu haine la mana
a doua si terminand cu vaci, porci sau cherestea. Iosif
Retter, primarul Pancotei, caruia i-am cerut detalii
cu privire la propunerile primite in legatura cu targul,
ne-a declarat: "Noi suntem deschisi la orice
fel de colaborare cu potentialii investitori straini,
insa discutia cu italienii de care pomeniti nu este
intr-o faza foarte avansata. Am inteles ca dumnealor
ar vrea sa faca aici inclusiv o sala de congrese, o
casa de evaluare si licitatie publica a animalelor,
un restaurant, respectiv un hotel... Deocamdata nu s-a
semnat nimic, nu s-a batut, ca sa zic asa, palma. Noi,
Primaria, am analizat cu atentie oferta dumnealor si
o sa vedem, dupa ce vom mai discuta pe marginea acesteia,
la ce concluzie se va ajunge. In ce ne priveste, repet,
suntem deschisi la orice colaborare, cu conditia ca
aceasta sa fie benefica pentru oras si nu sa vina aici
niste neseriosi care urmaresc doar sa beneficieze de
banii care se obtin ca urmare a administrarii pietei".
Romeea Maierescu, reprezentanta firmei italiene care
s-a aratat interesata de piata din Pancota, ne-a declarat:
"Valter Bellini se numeste directorul firmei
italiene, din Brescia, care s-a aratat interesata de
targul din Pancota. Dumnealui doreste sa faca investitii
mari acolo, in cazul in care va reusi sa concesioneze
piata. Mai ramane sa se gaseasca doar o cale ideala
de colaborare cu Primaria locala. Tot ce pot sa spun
insa e ca pentru un astfel de proiect legea cere realizarea
unui studiu preliminar, al carui cost am inteles ca
Primaria de acolo nu doreste sa-l suporte. Cred ca domnii
de la Primarie n-au inteles de ce trebuie sa suporte
costul acelui studiu. In fine, ne vom lamuri, iar in
ce-i priveste pe acesti potentiali investitori italieni,
sunt foarte seriosi si nu doresc sa sistematizeze piata
doar superficial, prin aducerea a trei mese si doua
scaune in plus, ci vor sa faca in acel perimetru ceva
deosebit." Romeea Maierescu a mai spus ca italienii
au dus la fata locului inclusiv arhitecti si s-au gandit,
deja, la realizarea unui program eficient de promovare
a pietei in judet. "Pentru initierea acestui
proiect, Valter Bellini intentioneaza sa coopteze si
alti investitori puternici din Italia, ceea ce doreste
sa faca fiind de mare anvergura." - a incheiat
interlocutoarea noastra.
Eugenia
Bardas - Adevarul
Puncte
noi de frontiera la Curtici si Variasul Mic
Prefectura
Judetului Arad a inaintat un proiect catre
Ministerul Administratiei Publice Locale, pentru
a infiinta doua noi puncte de frontiera, la
Curtici si Variasu Mic. Proiectul urmareste o
mai buna circulatiei a persoanelor si marfurilor intre
cele doua tari. De altfel, punctul de frontiera de
la Curtici va fi destinat tocmai pentru acest lucru,
acesta urmand sa functioneze in paralel cu cel pentru
calea ferata. "Se intentioneaza construirea
unui terminal cu transcontainer, iar punctul de frontiera
cu calea ferata va functiona in paralel cu cel nou,
destinat transportului rutier. Cei din Curtici au
si ei un proiect in acest sens, cu partea maghiara,
finantat din foduri externe", ne-a declarat
subprefectul Florin Remetan. Insa pentru ca acest
proiect sa devina realitate, trebuie mai intai ca
Ministerul Administratiei Publice sa se implice direct,
iar partea maghiara sa-si dea acordul. Apoi, vor urma
avizele altor ministere, care speram ca nu vor impiedica
acest proiect, asa cum face ministrul Ilie Sarbu in
cazul punctului vamal de la Aeroportul Arad.