Sambata, 20 aprilie 2002

• CET va functiona fara sprijinul Guvernului

Primaria a primit o "palma" bucuresteana Sucursala Electrocentrala Arad SA a fost, ieri, subiectul unei intalniri "la nivel inalt", intre primarul Dorel Popa, insotit de reprezentanti ai municipalitatii, si reprezentanti ai Termoelectrica. Tot ieri a fost facut si ultimul pas spre preluarea CET de catre Consiliul local, fiind semnat "Protocolul de predare-primire a Centralei", dupa o intrevedere care a durat timp de peste doua ore.  Secretomania primarului Popa a atins apogeul  In ciuda importantei deosebite a evenimentului, primarul Dorel Popa a considerat necesar sa nu permita accesul reprezentantilor presei la sedinta. Speram ca a fost o reactie motivata, dar, tinem sa-i reamintim domnului primar ca de bunul mers al lucrurilor in ceea ce priveste centrala aradeana depinde confortul cetatenilor din intregul oras. Or, din moment ce presa reprezinta "ochii si urechile" oamenilor ce traiesc in aceasta urbe, primarul a preferat ca acestia (multi dintre ei - alegatorii sai) sa nu stie ce ii asteapta. Precizam (a cata oara?) ca aceasta Centrala aradeana nu deserveste doar Primaria, sau partidul de guvernamant, caz in care, sa zicem, nu era necesar sa stie cetatenii daca acolo este cald si bine. CET deserveste un intreg oras. Circa 200 de mii de oameni trebuie sa stie ce se intampla cu caldura din apartamente. Consideram, asadar, ca modul in care Dorel Popa i-a "amanat" pe to(i, cu trei zile (cand ni s-a promis ca se pun "cartile pe fata"), este un exces de zel, un prost obicei de a limita accesul constitutional la informatie, o nedreptate facuta oamenilor din orasul pe care il gospodareste. Deziluzia  Pana ieri, reprezentantii primariei ne-au tot dus "cu zaharelul" ca "ni s-a promis!", ca "ni se va da...", vorbind cu senzatia de siguranta in urma unor intalniri, la Bucuresti, cu reprezentanti ai Guvernului. Pe fondul acestei "inchistari" a Executivului, va prezentam ce am aflat din sursele noastre, despre modul in care "s-a batut palma" intre cele doua parti. Subliniem ca, datorita secretomaniei domnului primar Popa, informatiile noastre nu au putut fi confirmate din surse oficiale. Aceasta nu inseamna insa ca nu pot fi credibile. Asadar, am fost informati ca Protocolul a fost semnat. Dar, respectivul document avea doua variante, respectiv cea a Aradului, in care erau stipulate cateva pretentii esentiale pentru buna functionare pe viitor a Centralei, si una venita de la "centru", conform careia se preda un obiectiv, cu toate actele contabile, cu lista de autorizatii, cu mijloacele fixe, deci date pur tehnice. Sigur, varianta de la "centru" prevede, pe scurt, predarea obiectivului, cu activul si pasivul aferente, ceea ce inseamna ca Aradul a preluat si eventualele datorii (despre care viceprimarul Voicu sustine ca nu exista, dar cine mai poate fi sigur in aceasta atmosfera secretoasa?). Varianta semnata ieri a fost, bineinteles, varianta bucuresteana, mai exact, CET este a noastra, cu toate "acareturile" si... atat.  Promisiuni... verzi si uscate Varianta aradeana a Protocolului a primit o palma, dimpreuna cu cei care au propus-o si negociat-o. Din surse proprii am aflat ca Termoelectrica a jucat pe "picior mare", si a spus reprezentantilor municipalitatii ca, in nici un caz nu se poate pune problema pasuirii, timp de un an, de la plata combustibilului consumat de CET (fapt solicitat de municipalitate). Tot ce a primit partea aradeana au fost, din nou, promisiuni, cum ca nu le vor fi uitate solicitarile si ca acestea ar putea fi incluse intr-o "conventie cadru" incheiata intre Guvern si Consiliul local. Adica, intr-un limbaj mai putin protocolar, promisiuni verzi si uscate, ce se pot transforma, la iarna, in simple realitati reci. Despre toate acestea insa, probabil vom afla mai multe in cadrul promisei conferinte de presa de luni. Daca nu cumva, din motive "strategice" va fi amanata pana la implinirea unor promisiuni ce par tot mai desarte. Simona Mazare - Observator

• Prizonier in Romania

Un cetatean german este de mai multe luni captiv in Romania in baza unui ordin pe care nimeni nu mai recunoaste ca l-a dat Wolfgang Linz investitor in zona de vest a tarii, a fost implicat anul trecut intr-un dosar de urmarire penala si a fost acuzat de talharie si sechestare de persoane. Arestat preventiv, alaturi de prietena sa din Tomesti, Linz a fost condamnat cu suspendare prin sentinta data de Judecatoria Arad. Dupa pronuntarea sentintei, el a putut calatori nestingherit in Germania, pana in fatidica zi de 13 februarie, cand a fost oprit de Politia de Frontiera din Turnu sa iasa din tara. Toate incercarile de a obtine o explicatie de la autoritatile romane au esuat. Cazul sau se afla pe masa procurorului general al Romaniei, dar si in mapa de corespondenta a presedintelui Germaniei, Johannes Rau. Pana acum, sederea lui fortata intre Carpati i-a adus lui un prejudiciu in afaceri de peste 30.000 de euro. Politia de Frontiera, Parchetul si Politia arunca pisica dintr-o curte in alta pe banii neamtului. Un italian cu datorii Wolfgang Linz s-a apucat de afaceri in Romania acum patru ani si a deschis o firma care are ca principal obiect de activitate prelucrarea lemnului. Relatiile sale de afaceri s-au intersectat cu un cetatean italian a carui firma se ocupa tot de prelucrarea lemnului. Cei doi si-au dat mana si au derulat impreuna mai multe exporturi de cherestea, dar la un moment dat italianul Magnani Pietro nu i-a mai restituit suma de 22.000 DM. Cei doi s-au separat, dar toate incercarile lui Linz de a-si recupera banii au esuat. Anul trecut, printr-o cunostinta, germanul a intrat in legatura cu un individ din Resita, care i-a garantat ca va recupera banii de la italian. Magnani a fost atras intr-o parcare din comuna aradeana Savarsin, de unde a fost rapit si dus la Resita, unde a stat legat timp de 36 de ore. Calvarul italianului s-a terminat la Parchet, dupa ce a reusit sa scape si a depus o plangere penala impotriva celor care au vrut sa-si recupereze banii prin forta. Linz si prietena sa au fost arestati si in urmatoarele luni s-a derulat un proces, in urma caruia cei doi au fost condamnati la doi ani cu suspendare. Acuzatiile de instigare la talharie au fost retrase de completul de la judecatoria Arad, iar Linz si prietena sa au fost eliberati din arest. 13 februarie, zi cu ghinion Dupa pronuntarea sentintei, investitorul german a parasit Romania de mai multe ori, fara sa-l opreasca cineva. Numai ca un nou drum catre Germania a fost oprit de politistii de frontiera, in data de 13 februarie, la bariera Vamii Turnu si Linz nu a mai putut sa iasa din tara. Din acest moment nimeni nu mai intelege ce se intampla, nici macar cei care dispun masurile restrictive pentru cei care vor sa paraseasca Romania. Singurul document, prin care se solicita unei instante judecatoresti sa opreasca iesirea lui Linz din Romania, dateaza din 14 februarie. Actul este o adresa a IPJ Arad catre Tribunalul din aceeasi localitate. In adresa se motiveaza interdictia de iesire impotriva investitorului german prin faptul ca acesta trebuie supus unor confruntari si reaudieri in cauza privindu-l pe Vasile Chirila, resiteanul care l-a sechestrat pe cetateanul italian. Lucrurile par hazlii in acest moment, pentru ca cele solicitate de politistii aradeni in adresa din 14 februarie, au avut loc efectiv cu o zi inainte, adica in 13 februarie la sediul IPJ Arad. In aceste conditii, masura luata impotriva lui Wolfgang Linz este tardiva si abuziva. Politia, veriga slaba din lantul slabiciunilor Toate incercarile germanului, de a afla cine si de ce nu-i permite iesirea din Romania, s-au lovit in prima faza de refuzul autoritatilor de a comunica acest lucru. Ulterior, dupa ce Linz face mai multe memorii catre Parchetul Curtii de Apel Timisoara, IGP, Ambasada Germaniei de la Bucuresti, Amnesty International si chiar catre presedintele Germaniei, el primeste un raspuns evaziv din care nu rezulta ca ar avea interdictia de a parasi tara. Cu exceptia autoritatilor germane care-i acorda sprijinul, nici o alta autoritate locala nu a dat vreun raspuns cererii formulate de Linz. El ramane captiv intre Carpati, dar nimeni nu-i spune pentru ce. Lucrurile pot avea o explicatie ce poate veni chiar din partea cetateanului italian ramas dator cu 22.000 DM. Magnani are tot interesul ca o firma concurenta sa iasa din competitie si sa nu-i faca concurenta. Mai cu seama ca italianul are multe cunostinte in politie si s-a aratat deosebit de generos atunci cand a fost vorba sa faca o donatie consistenta pentru constructia sediului IPA  Romania, din localitatea Giarmata. Surse din IPJ Timis ne-au declarat ca Magnani a mai sponsorizat si alte activitati ale politiei timisorene. In ceea ce-l priveste pe Linz, el asteapta acum un demers oficial din partea presedintelui Germaniei, Johanns Rau, pentru a i se clarifica situatia de pe teritoriul Romaniei. Pana acum, pierderile inregistrate de firma sa, prin faptul ca nu se poate deplasa in strainatate sa-si urmareasca contractele, sunt de aproximativ 30.000 de euro.  Sergiu Miat - Editia de Vest - Evenimentul zilei

• Evaziune prin firme-fantoma. Garda Financiara Arad acuza afacerile ilegale cu produse petroliere

Garda Financiara din Arad trage un puternic semnal de alarma in cazul afacerilor necurate cu produse petroliere. In urma controalelor efectuate in anii 1999-2001 la mai multe firme de profil din judet s-a conturat un haos in domeniul ilegalitatilor, cu daune aduse bugetului de zeci de miliarde de lei. Totul se desfasoara sub umbrela protectoare a neclaritatilor legislative, care faciliteaza evaziunea. Insa numarul mare de controale si amploarea acestora a dus la o avalansa de presiuni de la toate nivelurile asupra comisarilor implicati in actul de control. Garda Financiara Arad a intocmit un raport in acest caz, acum, aratand dimensiunea fenomenului si indica si cai de stopare a ilegalitatilor. Se asteapta, in ciuda presiunilor la care sunt supusi comisarii, masuri concrete care ar aduce banii atat de necesari bugetului de stat. Daca aceste masuri nu se vor lua, inseamna ca se incurajeaza economia subterana. Substitutia motorinei cu combustibili nepurtatori de accize Raportul arata ca in cursul anului 1999 si la inceputul anului 2000 lovitura cea mare s-a dat in domeniul asa-numitului "combustibil M", un produs destinat incalzirii locuintelor care era nepurtator de accize si taxe de drum, cu caracteristici apropiate motorinei. Deoarece sistemul de justificare a modului de consum al acestui tip de combustibil era deficitar, pe baza de documente si tabele usor de intocmit in fals si greu de depistat, acest tip de combustibil s-a fabricat in cantitati incredibile, fiind comercializat ca atare sau pe post de motorina. Bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume enorme, ajunse in buzunarele intreprinzatorilor verosi. Cantitatile de asemenea combustibil, comercializate in perioada amintita, au depasit de mii de ori cantitatile consumate in aceeasi perioada a anilor anteriori. Cum judetul Arad se afla la granita cu Ungaria, tara unde pretul combustibililor auto era mult mai mare decat pe piata  romaneasca, a dus la aparitia de zeci de statii de carburanti pe principalele artere spre vami, cum ar fi Savarsin-Lipova-Arad, Arad-Nadlac, Arad-Chisineu Cris, Arad-Turnu sau Arad-Varsand, adica zeci de firme se ocupau cu comercializarea produselor petroliere. Benzinariile se aflau pe traseul clasic al TIR-urilor, iar afacerile mergeau struna. In afara statiilor SNP Petrom, care sunt aprovizionate cu combustibili din rafinariile proprii, cu mici exceptii, toate statiile de carburanti din judetul Arad au comercializat in perioada 1999-2000 combustibil de tip M sau P, benzina de extractie sau White spirit, precum si alte produse nepurtatoare de accize sau taxe de drum. Producatorul a fost stimulat, in lipsa acestor taxe, sa aplice un adaos comercial mare, care totusi a lasat marja de castig si pentru comercianti intermediari si finali. Pe lantul de la producator la consumator se realiza un castig estimat la 4-5000 lei/litru, fata de cateva sute de lei, daca s-ar fi comercializat motorina. Alta varianta, practicata cu eficienta, viza producerea in unele rafinarii de motorina si benzina si comercializarea lor ca produse nepurtatoare de accize, caz in care producatorul nu mai era obligat sa vireze acciza la bugetul de stat, iar comerciantii nu aveau reclamatii privitor la calitatea produselor. Metode de fentare a bugetului Dar dupa introducerea accizelor la combustibilii tip M si P evaziunea nu a scazut, deoarece ramanea scutirea de taxa de drum, cifrata la un sfert din valoarea produsului. Castigul a scazut totusi la 2-3000 lei/litru. Factorii de decizie din unitatile producatoare au trecut la licentierea de produse noi, destinate, in acte, unor anumite domenii de activitate, cum ar fi industria vopselelor, a prelucrarii lemnului etc., cum ar fi solvent usor tip I, solvent usor tip II, solvexol, vegasol etc., produse cu caracteristici apropiate carburantilor Diesel, care s-au produs si livrat in cantitati uriase, depasind de mii de ori necesarul domeniului pentru care erau destinate. Ele au fost comercializate prin statiile de carburanti, iar organele de control nu au avut cum sa controleze fenomenul, pentru ca obligativitatea achitarii taxelor si accizelor revenea producatorului, nu comerciantului. Au suferit soferii, care s-au trezit in rezervor cu asemenea substitute de motorina. O alta metoda, conform raportului, era transformarea de la producator la pompa a produselor nepurtatoare de accize in produse purtatoare de accize, prin intermediul unor firme intermediare fantoma. In cazul unui eventual control se stergea urma, iar pretul de vanzare la pompa permitea venituri impresionante. Garda Financiara Arad a analizat in anul 2001 activitatea a 45 de societati comerciale din domeniu, aplicandu-le sanctiuni contraventionale. La 16 societati s-a verificat legalitatea provenientei produselor petroliere. Multe dintre firmele controlate, s-a stabilit ca, folosind sistemul inregistrarii in contabilitate de documente emise de firme-fantoma sau care contineau operatii fictive, au prejudiciat bugetul cu zeci de miliarde de lei. Acum, Garda Financiara Arad efectueaza actiuni de control la opt firme despre care a propus o serie de masuri pentru stoparea fenomenelor evazioniste legate de comercializarea ilegala de carburanti auto si substitute. Printre masurile propuse figureaza realizarea de date comune pentru toate sectiile din tara privind firmele-fantoma care actioneaza ca intermediari in domeniu. Sectia din Prahova sau din alte judete unde exista rafinarii ar urma sa verifice cantitatile produse in special de substitute cu proprietati asemanatoare benzinei sau motorinei si justificarea licentelor pentru produse noi. De asemenea, s-a cerut urmarirea mijloacelor auto destinate transportului de produse petroliere de la rafinarie pana la pompa, pentru a se stabili daca acest traseu se schimba pe parcurs sau daca combustibilul plecat din rafinarie isi schimba, in acte, calitatea. S-a cerut si instituirea unui regim al facturilor, care sa permita controlul si sa impiedice evaziunea. Printre propunerile de modificari legislative, una vizeaza chiar colorarea carburantilor, pentru a se sti ce se livreaza la pompa si pentru a impiedica vanzarea de substituti pe post de motorina. Interesant este ca, desi raportul a fost inaintat conducerii centrale si organelor vizate de ceva timp, raspunsurile guvernantilor au fost neconvingatoare. Doar ministrul Industriilor a anuntat, cu jumatate de gura, ca se va trece la colorarea carburantilor, fara a se specifica clar cand se va adopta aceasta masura. In schimb, asupra comisarului-sef de la Arad s-au inmultit presiunile din partea factorului politic si chiar a unor organe de politie, care se pare ca au interesul ca evaziunea sa continue. Cand dau telefoane pentru a urmari o firma implicata in asemenea actiuni la alte sectii din tara, aradenii sunt interpelati de colegii lor cu remarci de genul: "Ce-i cu voi, ati innebunit de v-ati bagat in asa ceva?". Dan Cancel, comisarul sef al Garzii Financiare Arad, este decis sa continue controalele in aceste actiuni care vaduvesc bugetul de zeci de miliarde de lei, in ciuda oricaror piedici sau presiuni politice sau de alta natura. Liliana Brad - Romania Libera

• Serviciul CLIP pentru abonatii ROMTELECOM din centrale digitale

Incepand cu data de 15.03.2002 abonatii analogici din CTD Alcatel si Ericsson (mai putin pentru cei conectati in CTD Alcatel prin radio - pe sistem STFR) pot sa solicite serviciul CLIP - Prezentarea identitatii abonatului chemator. Serviciul este disponibil pe baza de cerere la urmatoarele tarife: - taxa de accesare - 100.000 lei - abonament lunar - 35.000 lei Abonatii de domiciliu pot sa solicite activarea serviciului si telefonic, sunand GRATUIT la 930 sau 0800 07800 sau completand formularul disponibil pe pagina web a D.Tc. Arad la adresa http://www.dtcar.ro. Mentionam ca aceste tarife se aplica atat pentru abonatii de domiciliu cat si pentru abonatii persoane juridice si include TVA. Pentru abonatii ISDN serviciul este implicit si se asigura in cadrul abonamentului lunar pentru linia ISDN. Acest serviciu permite afisarea pe aparatul telefonic sau pe identificatorul de apel a numarului abonatului telefonic care va apeleaza (din reteaua ROMTELECOM, din retelele de telefonie mobila si din international daca se trimite de pe relatia internationala respectiva). Afisarea numarului se face dupa primul apel telefonic, astfel incat inainte de a ridica receptorul din furca puteti sti cine va suna. Deci pentru a beneficia de acest serviciu trebuie sa va cumparati un telefon cu facilitatea CLIP sau un identificator de apel telefonic care se monteaza la aparatul telefonic existent La Oficiul Comercial Arad 1 din B-dul. Revolutiei puteti sa cumparati atat telefoane cu facilitatea CLIP cat si identificatoare de apel telefonic care se monteaza la aparatul telefonic existent. Dan Cioca - Director Adj. Comercial ROMTELECOM - D.Tc. Arad

• Pecica - un oras in devenire

Asezata pe firul Muresului si pe principala sosea europeana care strabate tara noastra, comuna Pecica este cunoscuta ca fiind una dintre cele mai mari localitati de acest rang din Romania. Din punct de vedere istoric, primele elemente descoperite in aceasta zona tin de epoca bronzului (cultura Periam-Pecica), asta ca sa nu mai vorbim si despre localizarea asezarii dacice Ziridava pe raza comunei. Astazi, cei aproximativ 12.000 de locuitori (fara localitatile invecinate, care sunt incluse in unitatea administrativa) fac pasi decisivi pentru urbanizarea comunei si pentru transformarea acesteia in oras. Un model european Pana in 1989, comuna Pecica era cunoscuta in toata tara prin exploatarea eficienta a imensului potential agricol de care dispune. Problema transformarii comunei in oras agro-industrial se punea si in acea perioada... Dupa 1989, problema "orasului Pecica" a ramas in suspensie, pana la sfarsitul anului trecut, cand deputatii aradeni Dorel Zavoianu (PSD) si Nicu Cojocaru (PUNR) au declansat o propunere legislativa in acest sens, initiativa care va fi sustinuta si de catre deputatul UDMR Gyorgy Tokay. Acest demers parlamentar este cu atat mai justificat, cu cat Pecica a oferit intotdeauna un model de convietuire inter-etnica, beneficiaza de o asezare geografica extrem de importanta (pe principalul culoar rutier european, langa viitoarea Autostrada) si a facut - in ultimii ani - pasi importanti inspre urbanizare. De la painea de Pecica, la zona industriala Cunoscuta "paine de Pecica" - simbolul comunei inainte de 1989 - ramane si astazi o placuta realitate. Cu toate acestea, localitatea s-a dezvoltat mult in ultima perioada, investitiile facute in infrastructura, in industrie si in sectorul serviciilor fiind cat se poate de concludente.  Astfel, primarul Cionca Iustin ne informeaza ca "avem o investitie in derulare pentru finalizarea alimentarii cu apa a intregii comune si pentru modernizarea strazilor, dispunem de 14 medici, de invatamant primar, general, profesional si liceal, institutii culturale diverse, magazine specializate si centre sportive, filiale bancare, acces la institutiile de transport si de comunicatii etc. Insa, una dintre cele mai importante realizari este zona industriala, care se va desfasura pe o suprafata de 20 de hectare. Pana acum, firma "West EuroTrans" a demarat deja constructia unui garaj pentru TIR-uri, a unei statii de alimentare cu carburant, autoservice si birouri, iar un partener italian va construi un obiectiv productiv. Nu in ultimul rand, avem in vedere si un obiectiv mai indraznet, un incubator de afaceri care sa pregateasca si sa sustina dezvoltarea firmelor mici si mijlocii." Radiografia politica a localitatii Primarul, Cionca Iustin, a candidat pe listele PD, iar viceprimarul Nagy Istvan, pe listele UDMR. Dintre cei 19 consilieri locali, cinci sunt propusi de catre UDMR, patru de PD, patru de PSD, doi de PNL, cate unul de PRM si PUR si doi din partea ANCD. Din cate ne-am dat seama, Consiliul local si executivul primariei colaboreaza foarte bine, atitudinile partizane fiind lasate la o parte si promovate doar interesele localitatii. Viceprimarul comunei Pecica, dl. Nagy Istvan este unul dintre cei mai priceputi si cu experienta viceprimari din judet, fiind la al treilea mandat. Experienta domniei sale si tineretea primarului au facut ca in fruntea comunei sa se formeze o echipa de invidiat. Probleme specifice Aflata in plina dezvoltare, comuna Pecica isi schimba pe zi ce trece infatisarea. Se construieste mult, se investeste pe masura, iar infrastructura se modernizeaza permanent: alimentarea cu apa, canalizarea, introducerea gazului metan, strazile si trotuarele etc. sunt tot atatea lucrari angajate sau aflate in curs de finalizare. Cu toate acestea, exista si probleme care isi asteapta rezolvarea... In primul rand, desi Pecica este printre putinele comune din judet care are Planul Urbanistic alcatuit si aprobat, fostul primar a restituit un teren de trei hectare in favoarea Bisericii Ortodoxe tocmai in perimetrul zonei in care se dorea construirea unui cartier de locuinte. Ca urmare, astazi se poarta negocieri interminabile intre factorii implicati pentru intrarea in legalitate... Exista si cateva probleme legate de aplicarea Legii 1/2000, dar cea mai importanta problema cu care se confrunta locuitorii comunei Pecica tine de trecerea acesteia in categoria oraselor. Doru Sinaci - Adevarul

• FILMELE SAPTAMANII

Dacia 19 aprilie - 25 aprilie 2002	Cainii zapezii - (SUA)
Muresul 19 aprilie - 25 aprilie 2002	Unicul - (SUA)
Arta 19 aprilie - 25 aprilie 2002 - Sala A	Zi de instructie - (SUA)
Arta 19 aprilie - 25 aprilie 2002 - Sala B	Gluma mortala - (SUA)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.