Luni, 20 mai 2002

• Zilele Academice Aradene

Zilele Academice Aradene, editia XII-a, organizate de Universitatea de Vest "Vasile Goldis" s-au incheiat ieri, la Complexul Universitar Macea cu programe cultural-sportivestudentesti. Cele trei zile au cuprins o varietate de maniferstari, de la comunicari stiintifice pana la discutii... in jurul mesei. "Romania nu are nici un motiv sa fie modesta" Invitat de onoare la Zilele Academice Aradene, Excelenta-Sa Jose Jeronimo Moscardo de Souza, Ambasador al Braziliei la Bucuresti, s-a intainit cu reprezenanti a mass-media locale. Diplomat de cariera, cu o activitate impresionanta (Ministru ai Culturii in Brazilia, reprezentant al Braziliei in cadrul misiunilor permanente in strainatate: UNESCO, New York, Moscova, Natiunile Unite, etc.), Excelenta-Sa si-a manifestat fara rezerve admiratia si atasamentul fata de Romania, considerand fara echivoc ca "Romania nu are nici un motiv sa fie modesta." In sprijinul acestei idei, Jeronimo de Moscardo a amintit cativa romani. care au schimbat fata lumii, care au dat noi dimensiuni culturii: Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Brancusi. Mai mult, Ambasadorul Braziliei s-a dovedit a fi un rafinat cunoscator al "intelighentiei" romanesti care nu a avut sansa de a fi renumita peste hotare; Constantin Noica, Petre Tutea sunt doar cateva nume. Fiind bine - cunoscut ca individualitati romanesti s-au remarcat, majoritatea, in diaspora, Excelenta-Sa a subliniat necesitatea de a "organiza intelepciunea romaneasca", vazand in aceasta lipsa de organizare singurui "defect" al romanilor. De asemenea, Excelenta-Sa a evidentiat rolul covarsitor pe care l-au avut doi romani in castigarea independentei culturale si economice a Braziliei. Jeronimo Moscardo a accentuat ideea unei puteri culturale: "E nevoie sa cream si sa elaboram ideea de putere culturala, pentru a da ordine haosului. Marile puteri ale lumii pot avea arme si bogatii, dar nu au legitimitatea de a conduce lumea. Noi ne supunem, dar nu ii respectam", a spus Ambasadorul. In aceeasi ordine de idei, Excelenta Sa crede ca: "Daca Europa ar insemna Cultura, atunci Romania ar fi in Centrul Europei".  Arta si stiinta  Cu ocazia Zilelor Academice Aradene, Universitatea de Vest "V. Goldis" a scos la rampa varfurile din domeniul artistic si stiintific. La Complexul Universitar Macea, intr-un cadru natural reconfortant, s-au produs in fata invitatilor de marca ai Zilelor Academice (politicieni, academicieni, profesori) formatii artistice studentesti: "Scoala ludica" a lui Iulian Copacea, cu spectacolul inspirat din folclor "De dragoste, de dor si de urat", trupa de percutionisti "Prezent" a Liceului de arte "Sabin Dragoi" (condusa de Lucia si Mario Florescu) si ansamblul folcloric universitar "Gaudeamus" condus de Viorel Nistor. Primele doua zile au fost dedicate, aproape in intregime, comunicarilor stiintifice. Au sustinut lucrari si referate un numar de 313 cadre didactice si 227 studenti, pe diverse sectiuni - istorie, limbi moderne, jurnalistica, ecologie, drept, informatica, medicina, sport, pedagogie. Profesorii au prezentat lucrari, grupate, de asemenea, pe tematici, dintre care amintim: "Femeia mileniului III", "Limbi moderne si discursul mass- media", "Ecologie-Biologie", "Structura si dezvoltarea dreptului public", "Actualitati in profilaxia si tratamentul afectiunilor neurochirurgicale" etc. Zilele Academice Aradene reprezinta, an de an, un prilej de coagulare a vietii academice din Arad si nu numai. Organizarea lor, la care si-au adus contributia staff- ul U.V.V.G si rectorul Universitatii prof. univ. dr. Aurel Ardelean, nu a lasat loc nemultumirilor de nici un fel, invitatii declarandu-se impresionati.  Catalina Latu - Adevarul

• Nemtii imprumuta muncitori romani

Preselectia va avea loc luna aceasta in Capitala Asistente medicale sau macelari Conform Directiei Generale de Munca si Solidaritate Sociala a Judetului Arad, ONRPFMS organizeaza preselectia persoanelor ce doresc sa lucreze in Germania. Aceasta tara are nevoie de persoane pentru urmatoarele domenii de actjvitate: asistente medicale pentru camine de batrani, asistente terapie intensiva, psihoterapeuti, asistente farmacie, asistente radiologie, brutari, cofetari sau macelari. Pentru a putea munci in strainatate, cei interesati trebuie sa intruneasca o serie de conditii. In primul rand, solicitantul trebuie sa detina calificare incheiata in meseria pe care o doreste, dovedita cu diploma, respectiv act de calificare. Practica profesionala de cel putin doi ani in meserie, probata cu carte de munca, este de asemenea o conditie pentru ca dosarul de inscriere sa fie admis. Ce acte vor nemtii Statul german primeste la munca doar persoanele care au varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, iar cunoasterea limbii germane este obligatorie. "Pentru preselectie, solicitantii trebuie sa prezinte urmatoarele documente: copie de pe buletinul de identitate si pasaport, act de calificare in original si traducerea in limba germana a acestuia, legalizata la notariat, carte de munca in original si traducerea in limba germana a acesteia, legalizata la un notar, curriculum vitae in limba germana si romana, cazier judiciar si traducerea in limba germana a acestuia, legalizata la notariat, precum si doua poze tip pasaport" - a declarat purtatorul de cuvant al Directiei Generale de Munca si Solidaritate Sociala Arad, Carmen Iosup. Preselectia va avea loc in zilele de 27-28 mai, intre orele 9.00 - 14.00, la sediul Oficiului din strada Valter Maracineanu, nr.1-3, etaj 4, sector 1, camera 300. Pentru cei care nu cunosc zona, pot ajunge la destinatie cu autobuzul 178, de la Gara de Nord pana la statia Sala Palatului. "Rugam ca la preselectie sa se prezinte si titularii de contracte nominale cu angajatori germani pentru toate meseriile, mai putin cele de gastronomie. In caz contrar, acestia vor fi in imposibilitatea de a se prezenta la selectia finala cu reprezentantii Centralei de Mediere a Fortei de Munca din Bonn, care se va desfasura in perioada 25-18 iunie, la sediul Oficiului" - a mai adaugat Carmen Iosup. Mai intai, inveti limba germana Persoanele preselectate si admise sa participe la selectia finala cu reprezentantii Centralei de Mediere a Fortei de Munca din Bonn pot beneficia la cerere de cursuri gratuite de limba germana, organizate la sediul Oficiului in zilele de 3-7 iunie, intre orele 14.00 si 15.00. "Mentionam ca persoanele admise la selectia finala urmeaza sa fie mediate de Centrala de Mediere a Fortei de Munca din Bonn, iar finalizarea acestor demersuri este de minim patru luni" - a declarat Carmen Iosup, purtatorul de cuvant al DGMSS Arad. Informatii suplimentare se pot obtine la urmatoarele numere de telefon: 01/315.88.12 sau 01/313.62.67, interior 872. Simona Valan - Agenda Zilei

• Svabii banateni din toata lumea s-au intalnit la Ulm

Daca sasii au venit in Romania in jurul anilor 1000-1100, populatia germana cunoscuta sub denumirea de svabi s-a stabilit in Banatul romanesc pe la 1700. "De fapt noi nu suntem svabi in acceptiunea stricta a cuvantului - ne-a spus presedintele Asociatiei Svabilor Banateni, din Germania, Bemhard Krasti - pentru ca noi suntem originari din partea de sud-vest a Germaniei, nu din svabia germana. Insa, aceasta denumire fiind consacrata, o pastram." In 1800, Philip Manrath emigrant in Banatul romanesc, impreuna cu sotia si cu cei patru copii ai lor, in martie 1799 - ii scria fratetui sau Martin, o scrisoare in care isi descrie casa si via, facand totodata referiri la traiul indestulat ai multor compatrioti din Masloc si din imprejurimi. "Imi pare rau ca nu am venit cu zece ani in urma in tara asta - scria Philip- , pentru ca aici este mai bine de trait decat in tara svabilor". Cu siguranta, daca ar fi trait inca 150 de ani, cuvintele sale nu ar mai fi fost la fel de magulitoare in privinta traiului indestulat din Romania. Din cauze prea bine cunoscute pentru a mai insista asupra lor, urmasii lui Manrath si ai celorlalti etnici germani (svabi), plecati spre Banat, la inceputul secolului XVIII, cu slepurile, din Ulm, au facut cale intoarsa spre "tara svabilor", mai mult de nevoie decat de voie. Romania nu mai era, in anii '70-'80, tara in care sa regreti ca nu te-ai stabilit "cu zece ani ii urma". Au parasit, deci, tara natala, dar nu si-au uitat orginea: au fost, sunt si vor ramane svabi banateni. Si, ca sa nu existe dubii in aceasta privinta s-au constituit in asociatii, in functie de localitatea de bastina, toate aceste asociatii locale (aproximativ 120) fiind grupate intr-o Asociatie centrala al carei presedinte este, asa cum aratat mai sus, domnul Bernhard Krasti, care, nascut fiind in Zabrani, este si presedintele Asociatiei svabilor din Zabrani, una din cele 120 de asociatii locale (totusi, Aradul este fruntea ... Banatului). Fiecare asociatie locala isi organizeaza propria sarbatoare, o data la doi ani, pentru ca in anul "liber", in organizarea Asociatiei centrale sa aiba loc o mare si emotionanta intalnire a svabilor banateni din toata lumea, Heimattag, intalnire sarbatoreasca ce are loc la Ulm, orasul din care au plecat, in josul Dunarii,.strabunii lor spre Banat, in memoria carora se depun coroane de flori la monumentul ce le este inchinat, pe malul Dunarii. Tineri sau batrani, feme si barbati, fosti deportati in Baragan ori in Rusia sovietica, svabi originari din Banat vin o data la doi ani, la Ulm, indiferent daca acum sunt stabiliti in SUA, Canada, Austria, Elvetia sau Romania, pentru a cinsti memoria inaintasilor dar si pentru a se bucura impreuna de programele artistice, pentru a depana amintiri, pentru a schimba impresii, evident, toate acestea in jurul traditionalelor halbe cu bere si a deliciosilor carnaciori. Heimattag este, totodata un bun prilej pentru svabii banateni de a-si face cunoscute cultura, traditiile, dar si intentiile, printre invitati figurand personalitati politice din Germania si Romania. La Heimattag-ul din acest an, desfasurat pe parcursul a trei zile (17-19 mai) intre invitatii de marca a figurat si prefectul judetului nostru, domnul Vasile Dan Ungureanu, insotit de seful sau de cabinet, Dumitru Nica si de directorul Directiei pentru Integrare Europeana din cadrul prefecturii, Radu Balanean. "Ne dorim sa strangem legaturile nu cu numai cu romanii stabiliti in alte tari, dar si cu celelalte comunitati etnice originare din cu Romania, intre care, desigur, si comunitatea svabilor din Banat" - ne-a declarat domnul Ungureanu la sfarsitul celei de-a doua zi de in Heimattag. "Este o comunitate puternica, serioasa si respectabila, ai carei membri pot fi un bun ambasador al Romaniei in lume. Cum actualul presedinte al Asociatiei Svabilor Banateni este un aradean, am convingerea ca de acum inainte cel putin, legaturile asociatiei cu judetul nostru vor fi si mai stranse. De altfel, noi suntem aici nu numai pentru a participa la sarbatoare ci si pentru intalniri cu conducerea Asociatei si cu autoritatile Landului Baden-Wurttemberg, pe diferite teme de interes reciproc, economice, culturale, turistice. Au fost intalniri deosebit de fructuoase in care am facut un schimb de informatii mai mult decat utile, intalniri pe care dorim si le continuam si chiar sa le extindem." Cu regretul ca nu a putut sta mai mult, datorita agendei de lucru foarte incarcata, delegatia aradeana a parasit Heimattag-ul duminica la pranz, dupa incheierea momentului oficial al discursurilor inaltilor oaspeti din Germania si Romania, lasand in urma unui Ulm scaldat de o ploaie rece, dar si de calda veselie a svabilor banateni. Din Ulm, pentru Observator, Valer Marginean

• Parintii prefera sa isi inscrie copiii la gradinite particular

In Arad, exista in prezent 5 gradinite particulare. Pentru unii parinti nu este foarte important acest lucru, pentru altii, este. "Unii parinti sunt mai documentati si se intereseaza de autorizatie", explica Vlad Varu, unul dintre avantajele obtinerii recunoasterii din partea Ministerului Educatiei. Pentru a trece de acest pas este nevoie de multe acte, de aprobari, care necesita o alergatura de la o institutie la alta ce poate sa dureze un an sau chiar mai mult. Autorizatia provizorie de functionare obtinuta de la Ministerul Educatiei inseamna ca ultimul an de studiu, grupa pregatitoare, obligatorie pentru inscrierea unui copil la scoala, este recunoscut oficial. Raspunderea personalului la o gradinita particulara, spun cei in cauza, este mult mai mare decat la stat. Practic, cateva ore bune pe zi parintii isi incredinteaza copiii unor educatori care trebuie sa aiba grija de cei mici ca de ochii din cap. Daca se intampla ceva cu un copil, o gradinita particulara va avea mult de suferit si risca sa nu isi mai poata continua activitatea. Educatorii stiu acest lucru, tocmai de aceea sunt mereu cu ochii pe copii. "Daca se duce vestea ca la gradinita s-a intamplat ceva cu un copil, e greu apoi sa recastigi din nou increderea parintilor", ne spune o educatoare de la o gradinita particulara. Tarifele practicate de gradinitele particulare difera mult de la o gradinita la alta, in functie de zona, oras, serviciile si dotarile pe care le are. La una dintre gradinitele particulare, locul pe care parintii trebuie sa-l plateasca pentru un copil este de 40 $/luna. La aceasta suma se adauga 30 de dolari, pentru program scurt (intre orele 8-13), sau 75$ pentru program prelungit (intre orele 8-18). La alta gradinita privata, parintii platesc 165 de dolari pe luna, suma in care intra, in afara de educatie si material didactic, trei mese pe zi. Aici, invata 16 de copii, dintre care 8 vin la gradinita si 8 sunt in grupa pregatitoare. Copiii invata limba engleza, sa lucreze pe calculator, muzica sau pictura. Activitatile sunt diverse si moderne "Cei mai multi copii de la noi sunt romani. Am avut insa si copii maghiari, germani sau sarbi. Cei mai multi dintre copii au parinti medici, profesori, avocati, sau angajati la banci. In ultimii ani, parintii prefera sa isi inscrie copiii la gradinite particulare. Cred ca ii atrage, in primul rand, faptul ca se preda bine o limba straina - cei mai multi vor engleza -, apoi programul este mult mai lejer, spre deosebire de gradinitele de stat”, spune coordonatorul unei gradinite particulare, Mioara Dobrota. La toate gradinitele particulare, copiii invata limba engleza, avand angajate  profesoare de engleza care vin zilnic. De asemenea, copiii invata limba germana - cu un profesor care vine de doua ori pe saptamana. Tot de doua ori pe saptamana vine si un profesor de educatie fizica si o data pe saptamana un profesor de muzica. In plus, copiii mai invata desen, notiuni de calculator, religie (optional). De asemenea, pregatirea pentru scoala se face cu o invatatoare. Aproape toate gradinitele particulare au angajate in permanenta o asistenta medicala si colaboreaza cu un medic pediatru, care vine periodic sa ii vada pe copii sau cand este solicitat. De asemenea, exista si un psiholog logoped. Copiii au toate conditiile intr-o gradinita privata Cheltuieli mari, pentru conditii bune Cheltuielile sunt insa foarte mari pentru o gradinita. In primul rand sunt salariile, apoi chiria, intretinerea, lumina. Materialele consumabile (acuarele, prosoape de hartie, creioane, caiete, etc) costa in jur de 10 dolari pe copil, spune Mioara Dobrota. Copiii au spatiu suficient, insa intentia celor care doresc sa deschida pe viitor o gradinita particulara este sa caute o casa cu curte. Acolo, copiii se vor putea juca in voie in curte, vor putea face galagie cat vor pentru ca nimeni "nu o sa le bata in teava". La urma urmei, pe langa educatia pe care o primesc, un sediu spatios, modern mobilat si un teren de joaca, sunt cateva dintre motivele pentru care parintii, in mare parte veniti din strainatate, aleg gradinitele particulare. Viitorul apartine gradinitelor private Peste tot in lume acestea sunt dominante si trebuie sa ne aliniem si noi la standarde. Nu putem spune despre gradinitele de stat ca nu ofera conditii bune. In ultima vreme, cu ajutorul parintilor acestea au fost modernizate. Insa, se simte un aer de plafonare, lipseste tehnica moderna din dotare si o programa lejera, care sa-i permita copilului sa se simta ca acasa. "As opta pentru o gradinita particulara. Stiu ca acolo copilul meu ar putea sa invete sa lucreze la calculator, sa manance mai bine, sa se simta mai in largul lui. Sunt convinsa ca interesul pentru a oferi copilului o educatie mai buna este mult mai dezvoltat intr-o institutie de invatamant privata. La urma urmei banii vorbesc si in acest caz" – ne-a declarat Oana Ioan. In prezent, in Romania exista 52 de gradinite autorizate de Ministerul Educatiei. Paula Bulzan - Occident

• Inca un pas spre Divizia A. UTA - Olimpia Satu Mare 3 - 0 (3 - 0)

Stadion UTA, vreme calda, frumoasa, gazon bun, spectatori circa 3500 Formatii: UTA: Hutan-Panin, Zaha, Luca, Panaitescu - Marginean, Todea (Fritea, min. 53), Drida (Buhus, min. 37), Ciubancan - Miculescu (Pit, min. 65), Ianu. Olimpia: Sasz-Reileanu, Ardelean, Batin, Chioreanu, Tempfli (Ignat, min. 70), Bozdog, Salagean (Fabian, min. 31), Mihovici (Cozma, min. 90), Roszel, Zahariuc. Au inscris: Ciubancan (min 18 si 43 - penalty), Miculescu (min. 34). Suturi la poarta 16-8, pe spatiul porti: 10-4. Raprtul cornerelor 8-1. A arbitrat cu unele greseli Robert Dumitru Brasov), asistat de Florin Hincu Brasov) - bine si Nicolae Asandei Resita) - cu anumite inexactitatii. Observator federal: Nicolea Manea (Bucuresti). Cartonase galbene: Drida respectiv Sasz, Tempfli, Ardelean, Bozdog. UTA se afla mai aproape ca niciodata de revenirea pe prima scena a fotbalului romanesc. Sambata, in fata Olimpiei, aradenii au obtinut o victorie importanta, obligatorie in acest sens. Astfel, desi rezultatul din derby-ul FC Baia Mare - Extensiv nu a avut darul sa ne avantajeze, portile promovarii sunt in continuare foarte larg deschise. Pe de alta parte, pentru adversarii nostri acest rezultat coincide cu un pas destul de serios spre esalonul cu numarul trei. Disputa cu satmarenii s-a dovedit a fi ceva mai usoara decat se astepta. Retinerile avute - e drept, putine - s-au spulberat odata cu deschiderea scorului, dupa care nu s-a mai pus problema invingatoarei. Startul aduce cu sine doua ocazii, cate una pe ambele parti, Drida (min. 3) si Zahariuc (min. 4) regasind drum spre plasele portilor. In minutul 13 Miculescu are golul in varful bocancului, dar dupa potrivirea balonului, suteaza pe mijloc iar Sasz are posibilitatea sa respinga. Cinci minute mai tarziu Miculescu il deschide pe Todea, mijlocasul aradean patrunde in careu si este agatat de "goal-keeper"-ul oaspetilor. Penalty. Executa Ciubancan, fara sa plaseze, Sasz se opune in prima faza, apoi tot Ciubancan suteaza fara sperante. Golul declanseaza ... petardele si netezeste calea spre cele trei puncte. Salagean incearca sa riposteze, insa interesul se focalizeaza spre atacurile dese ale UTA-ei. Dupa sansele lui Drida si Ianu, portarul Sasz il trage de tricou pe ultimul in suprafata de pedeapsa, fara sa se dicteze un nou penalty. Intrarea in dispozitiv a ex-jucatorului de la FC UTA, Fabian, nu poete revitaliza Olimpia. Aceasta pentru ca scorul va "urca" in minutul 34, la o actiune la care Tempfli greseste, Drida scapa singur, intra in unghi si ii paseaza lu Miculescu, iar "Vali-gol" isi face datoria. Imediat dupa reusita consemnam cea mai mare ocazie a vizitatorilor, mingea sutata de Mihovici fiind indepartata din "gura" portii de Zaha. In pragul pauzei, UTA incheie conturile, Ardelean comite hent in careu, lovitura de la 11 m fiind executata - excelent de aceasta data - de Ciubancan. In rest, Fabian se va zbate laudabil pentru golul de onoare, dar Hutan e la post. Si la reluare tot UTA detine controlul, chiar daca nu are motoarele turate la maximum. Rand pe rand, Buhus (Fabian scoate de linia portii!), Miculescu, Fritea, Ianu si Pit vor da batai de cap defensivei Olimpiei. Intre timp, Ianu inscrie, dar golul este anulat corect, din cauza unei pozitii de ofsaid. In ultimele minute Fritea si Pit se afla din nou in fata golului, tabela refuzand parca sa se mai schimbe. Adrian Hartau - Adevarul

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.