Vineri, 22 februarie 2002

• De ieri, Aradul dispune de un modern Centru Maternal

Un centru care va gazdui tinere mame aflate in dificultate, a fost inaugurat ieri, in prezenta oficialitatilor. Centrul a costat aproape 82.000 de dolari si este finantat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, Guvernul Romaniei si Consiliul Judetean Arad. Centrul Maternal dispune de 10 locuri pemtru mame si copii cu varsta de pana la doi ani. Tinerele mame pot ramane aici cel mult sase luni, pana cand isi rezolva problemele de familie. Mamele se vor gospodari singure aici in conditii excelente. Camerele sunt amenajate si mobilate cu mult gust, iar dotarea electrocasnica este de ultima ora, fiecare camera avand televizor color, iar baile sunt ultramoderne. De luni, Directia pentru Protectia Copilului va incepe evaluarea mamelor aflate in impas, care vor putea fi gazduite aici. Asistentii sociali spera ca la acest centru ele vor putea fi convinse sa-si ia copii acasa si sa-si asume responsabilitatea cresterii noului nascut. In ultimele luni la maternitatea Arad sunt abandonati zeci de copii, in timp ce in Centrul de Plasament nu mai exista locuri disponibile. Centrul Maternal si de Consiliere pentru tinerele mame se afla in curtea Centrului de Plasament nr.1 de pe strada Vicentiu Babes.

• Spitalul Judetean si-a redus activitatea

Spitalul Judetean Arad si-a redus activitatea la jumatate pentru ca bugetul alocat acopera numai 50% din nevoile spitalului de urgenta, conducerea unitatii nu exclude reduceri de personal. In aceste conditii sindicatul "Sanitas" Arad se pregateste de greva. In acelasi timp Casa de sanatate ii sfatuieste pe medici sa nu mai interneze cazurile sociale care nu reprezinta urgente, pentru ca spitalul nu este hotel. Pentru Spitalul judetean s-au alocat in acest an, de la bugetul de stat 211 miliarde de lei, adica jumatate din suma solicitata. Pentru ca banii sunt insuficienti, conducerea unitatii va fi nevoita sa reduca numarul internarilor, de la 35.000, cat au fost anul trecut, la 20.000.  Casa Asigurarilor de Sanatate Arad sustine ca cele 14 miliarde de lei ce revin lunar Spitalului judetean ar trebui sa ajunga. Medicii vor fi nevoiti sa gaseasca solutii pentru copiii abandonati in spitale sau pentru cei fara adapost. CASS a descoperit, in urma unui control efectuat saptamana trecuta ca o parte a pacientilor care au fost invoiti sa plece acasa, figurau in acte ca prezenti. Conducerea Spitalului Judetean Arad nu a semnat deocamdata contractul cu Casa Asigurarilor de Sanatate. In aceste conditii existand riscul ca angajatii spitalului sa nu-si ia salariul pe luna februarie.

• SIF Banat-Crisana nu renunta la plasamentele in banci

In anul 2001, SIF Banat-Crisana a avut un profit net de 245,2 miliarde lei, iar dividendul brut propus a fi distribuit pe actiune este de 330 lei, avand o crestere de 37,5% fata de anul 2000 (240 lei/actiune). Practic, valoarea dividendului a depasit rata inflatiei pe 2001. Activul net pe actiune a inregistrat o apreciere substantiala, de la 3670 lei pe actiune la 5487 lei/actiune, aratand o crestere a valorii portofoliului administrat. Titlurile SIF Banat-Crisana, la Bursa de Valori Bucuresti, au avut o crestere considerabila in anul 2001, de la 656 lei/actiune, la 1260 lei/actiune, la sfarsitul anului fata de inceput. In 2001, s-a redus cu 10% numarul societatilor administrate, de la 729 la 663. Pe primul loc in structura portofoliului, in functie de capitalul social detinut de SIF Banat-Crisana, se afla investitiile din industria metalurgica (23%), urmate de activitati financiare si bancare (22%). Pentru anul 2002, in domeniul administrarii plasamentelor monetare SIF Banat-Crisana vizeaza trei obiective principale: profitabilitate, siguranta si lichiditate. In anul 2001 nu s-au stabilit relatii comerciale sau depozite in societati bancare aflate in dificultate sau in supravegherea BNR. Desi detine plasamente la mai multe banci, SIF-ul va trebui, conform normativelor BNR, sa renunte la o parte dintre acestea desi legea nu prevede expres. Problema se invarte in jurul procentului de 5% din capitalul social al unei banci. SIF Banat-Crisana protesteaza impotriva acestei decizii, Ioan Cuzman, presedintele Consiliului de administratie al SIF Banat-Crisana declarand ca, potrivit Ordonantei 24/1993, SIF-urile puteau detine doar 5% din capitalul social al unei banci. Ulterior a aparut Legea 164/1999 care nu dadea dreptul la mai mult. In aceste conditii, SIF Banat-Crisana este actionar la mai multe banci din Romania si nu doreste sa renunte la actiunile detinute. De exemplu, la West Bank Arad, SIF Banat-Crisana detine peste 20% din actiuni. "Am primit un document semnat de BNR prin care ni se permitea sa investim peste 20% la West Bank. Acum, acelasi om spune ca nu avem voie. La fiecare investitie a SIF-ului Banat-Crisana in banci, BNR si-a dat aprobarea", a declarat Ioan Cuzman, presedintele Consiliului de Administratie. Prin faptul ca acum trebuie sa renunte la o parte din actiuni, SIF-ul va pierde bani si o data cu el si actionarii. "Directorul directiei de control s-a trezit ca se ocupa de BRS si acum a descoperit altceva. Vor sa atraga atentia spre altceva. Noi am participat la capitalizarea bancilor, nu la devalizarea lor", a declarat presedintele Consiliului de administratie al SIF Banat-Crisana, Ioan Cuzman. "Noi am bagat bani, nu am scos", explica conducerea SIF. SIF Banat-Crisana nu este actionar al BRS, asa cum se vehiculeaza. Carmen Dumitrescu, director general executiv al SIF Banat-Crisana a explicat ca SIF-ul are 6% din actiunile BCR. In baza actualelor normative ar trebui sa renunte la 1% din plasamentul respectiv. Cu 1% nimeni nu poate obtine nimic intr-o banca, dar 1% in acest caz reprezinta 80 de miliarde. Conducerea SIF Banat-Crisana se intreaba cine va oferi acest pret sau daca vor trebui sa vanda sub pret. "Eventual sa le dai, ca sa nu le mai ai", spune directorul general executiv Carmen Dumitrescu, in legatura cu procentul de actiuni de peste 5%, detinute de SIF la diverse banci. SIF Banat-Crisana considera ca se aplica ultima lege in vigoare, nu dupa ce aceasta a fost aplicata, la un timp dupa ce a produs si efecte, se doreste aplicarea unei legi anterioare, care in acest caz inseamna bani. Pierde SIF-ul bani, pierde si actionarul. Liliana Brad - Romania Libera

• Se inchiriaza "fasia de frontiera"

Primaria comunei Pecica a scos la licitatie 21 de km din fasia de frontiera a Romaniei. Guvernul a decis anul trecut ca "fasia" sa treaca in administrarea autoritatilor locale, pentru ca Politia de frontiera nu dispune de mijloace pentru a intretine aceste terenuri care se intind pe sute de kilometri. Asa se face ca Primaria Pecica s-a ales cu peste 40 de hectare de teren agricol, lat de 20 m si lung de 21 de km. Din latimea sa trei metri o reprezinta fasia de frontiera si alti trei metri, dumul paralel de acces. Autoritatile comunei au hotarat sa inchirieze acest teren, astfel ca au organizat o licitatie. Pentru unele tronsoane pretul de adjudecare a depasit de 17 ori pretul de strigare, un hectar fiind inchiriat cu 1.700.000 de lei. Cei care vor exploata acest teren trebuie sa intretina si marcajele de frontiera, bornele, fasia si drumul de acces. De asemenea vor trebui sa anunte din timp Politia de frontiera si Primaria, care sunt perioadele in care vor executa lucrari, precum si identitatea celor care vor circula in zona. Aceste formalitati nu i-au deranjat insa pe castigatorii licitatiei, iar Primaria comunei Pecica spera ca pentru ultima bucata de frontiera care a ramas neadjudecata sa obtina un pret bun la urmatoarea licitatie.

• "Bijuterii"... de tinichea - oprite in Vama Turnu

Opt romani au fost intorsi din drum de la frontiera, pentru ca au incercat sa treaca fraudulos peste granita aproape 4.000 de verighete din "aur". "Negustorii" au declarat ca intentionau sa vanda marfa tocmai in Austria. "Bijuteriile" au fost confiscate, iar posesorii lor, amendati. Pe data de 16 februarie a.c., la PCTF Turnu, judetul Arad, politistii de frontiera au supus unui control amanuntit 10 cetateni romani, din Sibiu, care calatoreau la bordul a doua autoturisme, o Dacia Nova si un Opel Kadett. Lucratorii de frontiera au observat ca opt dintre acestia aveau o talie anormal de voluminoasa. La control, s-a descoperit ca cei opt ascunsesera pe talie, in total, 3.993 de verighete din "aur". Acestia au declarat ca "bijuteriile", despre care se presupune ca erau confectionate din metal comun, le cumparasera din Piata Cibin, din Sibiu, de la un rom. Scopul romanilor era acela de a ajunge in Austria si a valorifica marfa acolo, inselandu-i pe doritorii de "chilipiruri". Celor 10 sibieni nu li s-a permis iesirea din tara, iar verighetele au fost confiscate si trimise spre expertizare la Banca Nationala a Romaniei, iar pasapoartele acestora au fost "impodobite" cu o stampila de interdictie.

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.