Festivalul
de pe Muntele Gaina, transmis pe Internet
La
sfarsitul saptamanii trecute, pe Muntele Gaina s-a
desfasurat Targul de Fete, la care au participat,
anul acesta, mai mult de 30.000 de persoane. Festivalul
a fost transmis pe Internet, putand fi urmarit in
intreaga lume. Legenda Targului de Fete spune ca,
odata, o gaina s-a urcat pe acest munte si a facut
un ou din aur care sa-i imbogateasca pe tinerii flacai
care nu au bani sa-si cumpere o nevasta.
Sarbatoarea a inceput sambata cu traditionalele chemari
din tulnic ale femeilor din Vidra si a continuat cu
un spectacol folcloric sustinut de formatii din cele
cinci judete organizatoare, Alba, Hunedoara, Arad,
Bihor, Cluj, precum si de invitati din Republica Moldova
si Banatul Sarbesc. Momentul artistic "nunta
bihoreneasca", prezentat de o formatie artistica
din Oradea, cel mai gustat de public. Cu toate ca
nu au participat nume celebre ale "Tezaurelor
folclorice", spectacolul de sambata s-a distins
prin autenticitatea folclorului, lipsind aproape
total din repertoriu cantecele nationaliste, spectacolul
fiind, conform traditiei, inchinat Targului de Fete,
nu lui Avram Iancu, asa cum s-a tot intimplat in ultimii
12 ani.
O initiativa noua a fost organizarea unui stand special
pentru mesterii populari. Din pacate, acesta nu s-a
bucurat de prea mare succes, produsele traditionale,
tulnicele, oalele din pamant sau donitele fiind destul
de rare. In schimb, in perimetrul mesterilor populari
se puteau usor cumpara bate de base-ball, scaune rabatabile
si aparate pentru masaj.
Sambata la miezul noptii, spectacolul s-a intrerupt
si, in acordurile imnului de stat, publicul a asistat
la un foc de artificii. Spectacolul s-a reluat apoi
pana in jurul orei 2.00, cand a inceput discoteca.
Tinerii s-au veselit pana spre ziua in ritmuri moderne,
incalziti de tuica de prune.
Duminica dimineata s-a tinut o slujba religioasa la
Crucea Eroilor, Episcopul de Alba Iulia, Andrei, impreuna
cu un sobor de cinci preoti, sfintind noua cruce de
mozaic construita in locul celei din piatra sculptata
pe munte.
In jurul orei 10.30, tulnicele au vestit din nou inceperea
spectacolului si au fost rostite mai multe discursuri
oficiale.
Printre participanti s-au numarat Traian Basescu si
ministrul dezvoltarii si prognozei.
Lucian
Dobrater - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Pelerinaj
la Manastirea Feredeu
Sambata,
inca de la primele ore ale diminetii, credinciosi
din Podgoria Aradului se indreptau, per pedes sau
cu masinile spre Manastirea Feredeu din vale, unde
s-a praznuit hramul bisericii, Sfantul Prooroc Ilie
Tesviteanul. Majoritatea pelerinilor erau familiarizati
cu locul de inchinare, fiindca obisnuiesc sa participe
aici, saptamanal, la Slujba Sfintei Liturghii de duminica.
Cu capetele plecate, ortodocsii intra pe poarta manastirii,
isi fac cu evlavie Sfanta Cruce si murmura o scurta
rugaciune pana ajung in fata altarului in aer liber,
unde un sobor de opt preoti se pregatesc pentru Sfanta
Liturghie. Credinciosii intra in biserica manastirii,
se inchina intreit in fata sfintelor icoane, iar apoi
isi pleaca genunchii inaintea preotului, pentru spovedanie.
Altii cad in rugaciune adanca intr-un colt al bisericii,
obladuiti de spiritul sacru al sfantului lacas.
Afara lumea e inca in miscare. Se dau pomelnice pentru
vii si morti, se aprind lumanari, se cumpara suveniruri
cu semnificstii religioase.
Unul dintre ostenitorii manastirii bate toaca, semn
ca peste cateva momente incepe Liturghia. Fiecare
credincios isi gaseste locul sau si intreaga atentie
a asistentei este indreptata spre altarul unde slujesc
parintele exarh de la Manastirea Bodrog - arhimandritul
Nestor lovan, consilierul bisericesc al Episcopiei
- parintele Traian Micoroi, protopopul de Lipova -preot
Aurel Pacurariu, parintele staret de la Feredeu -
arhimandrit Ilarion Taucean si alti preoti din Podgorie.
Raspunsurile liturgice au fost date de corul barbatesc
al Bisericii Ortodoxe din Tarnova.
Sambata, la Feredeu, au venit sa multumeasca Domnului
si sa ceara ajutor, in jur de 400 de credinciosi.
Fratele Ciprian, ghidul manastirii spune ca fiecare
credincios vine la praznic avand o anume trebuinta.
Unii pentru apa care se sfinteste si pentru Acatistul
Sfantului Prooroc Ilie, altii pentru Liturghie sau
pentru Slujba Sfantului Maslu, unde cei macinati de
boli sufletesti sau trupesti gasesc alinare. Cei care
se simt suparati de duhuri necurate participa la slujbele
de dezlegare savarsite de soborul preotesc.
Persoanele in putere urca la Manastirea din deal,
locul de unde in urma cu sute de ani a prins cheag
viata monahala. Locul este si acum renumit pentru
izvorul ale carei ape tamaduitoare au vindecat boli
considerate incurabile. Pentru pelerini, drumul pana
la izvor (3,5km) este drumul pe care nadejdea tamaduirii
prinde contur, cu atat mai mult cu cat, si acum, apa
de la Izvorul Feredeu continua sa vindece.
Fratele Ciprian a tinut sa precizeze ca anul 2002
a fost unul aniversar pentru Manastirea Feredeu: la
9 iunie s-au implinit 70 de ani de la sfintirea paraclisului
ce se afla langa Izvorul Feredeu.
Momentul a fost marcat si de lansarea primei monografii
a Manastirii Feredeu si a unor pliante cu manastirea,
rod al nevointei fratelui Ciprian.
La Feredeu, de hram, credinciosii au inaltat rugaciuni
lui Dumnezeu si Sfantului llie, cel aducator de ploi.
T. Matica
- Adevarul
Studentii
medicinisti de la UVVG, au acordat consultatii gratuite,
pe Strandul "Neptun"
Organizatia
studenteasca din cadrul
Universitatii de Vest "Vasile Goldis" a inaugurat sambata, incepand cu ora 10,00, in
incinta strandului "Neptun" Arad,
"Ziua studentului medicinist aradean".
Cu aceasta ocazie, organizatia studenteasca a viitorilor
medici a hotarat sa acorde asistenta medicala gratuita
celor aflati pe strandul "Neptun",
servind si pe aceasta cale nevoilor si intereselor
intregii comunitati locale."Cu aceasta ocazie
am dorit sa facem o surpriza aradenilor, sa le oferim
o consultatie gratuita, ca pe viitor sa aiba mai multa
incredere in noi ca viitori medici. Aici sunt cei
mai buni studenti de la aceasta universitate si dorim
sa inscriem in calendarul universitatii noastre, ziua
de 20 iulie drept "Ziua studentului medicinist
aradean" "Aceasta va deveni o traditie in
cadrul invatamantului medical aradean" ne
spune Viorica Leordean, studenta in cadrul Universitatii
de Vest "Vasile Goldis".
Trecatorii au fost invitati politicos de catre studenti
pentru a li se efectua un control al tensiunii arteriale
si le-au fost acordate sfaturi pentru ingrijirea sanatatii.
Dupa consultatie acestia au primit cate un flacon
de apa minerala, pliante si fotografii care reflecta
activitatea Universitatii.
Dupa
ce a "pensionat" 33% din populatia Monesei,
Mina de uraniu de la Ranusa se inchide
Despre
mina de uraniu de la
Ranusa s-a vorbit si s-a scris foarte mult, insa
fara nici o finalitate. De zeci de ani, aici se exploata
uraniu radioactiv, iar pentru majoritatea localnicilor
aceasta era singura sursa de venit. Si asta in conditiile
in care, cu toate ca erau constienti de pericolul
la care erau expusi zilnic, au continuat sa lucreze
aici, pana cand au inceput disponibilizarile.
Problemele la mina de la Ranusa au inceput atunci
cand s-a constatat ca gradul de radioactivitate al
uraniului era foarte periculos si nu exista
un procedeu de separare al compozitiei de bauxita
care sa permita exploatarea in conditii de securitate.
Din acest motiv, ritmul de lucru a inceput sa scada,
nici statul si nici alti investitori nefiind dispusi
sa riste o investitie la aceasta mina.
Pe de alta parte, halda de steril existenta la mina
a devenit din ce in ce mai periculoasa, mai ales ca,
la fiecare ploaie, fiind situata pe panta, apele spalau
sterilul si il duceau in jos spre vale, in paraul
Moneasa.
Parau care este singura sursa de apa potabila din
zona si de unde locuitorii din Sebis,
Buteni si toate localitatile aferente consuma
apa.
Ani la rand, Protectia Mediului impreuna cu specialisti
in domeniu de la Timisoara au testat radioactivitatea,
insa nu s-a luat nici o masura. Mina a continuat sa
functioneze pana cand cei 250 de angajati au fost
disponibiliati, in doua transe.
O parte din ei, cei care au indeplinit conditiile
au fost pensionati iar ceilalti au beneficiat de Ordonanta
de Guvern care le-a permis primirea de salarii compensatorii.
Cu toate ca inclusiv Directia de Sanatate Publica
a trimis in zona pe parcursul a mai multi ani inspectori
care sa verifice starea de sanatate a populatiei si
efectele exploatarii minei de uraniu radioactiv asupra
localnicilor, oficialii judetului sustin ca din nici
o evidenta a dispensarelor din zona nu reiese ca
localnici ar fi mai bolnavi decat ceilalti aradeni.
"Nici macar numarul de cazuri de cancer nu este
relevant" - ne spune primarul comunei Moneasa.
Singura realitate este ca in comuna un procent de
33 la suta din localnici sunt pensionari. Cei mai
multi dintre ei sunt fosti angajati ai Minei Ranusa
si au sub 35 de ani!
La ora actuala, mina, care apartine de Intreprinderea
de Metale Rare, mai are 10 angajati, necesari procesului
de conservare.
Iata insa ca, printr-o Hotarare de Guvern, mina Ranusa
va fi inchisa. Fondurile necesare procesului de conservare
provin dintr-un program Phare. "Procesul a
inceput deja, sunt puse la punct si cele mai mici
detalii - ne-a informat Terente Condea, primarul
comunei Moneasa, de care apartine mina Ranusa. Chiar
daca pericolul iradierii cu uraniu si infestarea apei
potabile din zona s-a demonstrat de catre specialisti
ca nu era chiar atat de mare, hotararea inchiderii
minei este foarte bine venita. Iar cel mai important
este ca acum exista si banii necesari pentru
acest proces".
Camelia
Tuduce Berar - Observator
Gandolfi
nu mai inseamna UTA: Batrana Doamna, echipa orasului
21
iulie, o noua zi istorica pentru fotbalul aradean 8 ianuarie 1998 - 21 iulie 2002 a fost perioada
in care
Fotbal Club UTA a apartinut italianului Angelo
Gandolfi. Incepand de ieri, patronul firmei Errea
nu mai are nici o legatura cu gruparea fanion a Aradului.
Angelo Gandolfi a ajuns la o intelegere cu grupul
de investitori, aceasta urmand sa fie ratificata,
miercuri dupa-amiaza, in cadrul Adunarii Generale
a Membrilor Fondatori ai FC UTA. Imediat dupa ratificare,
FC UTA va functiona in cadrul unei societati comerciale
pe actiuni, care este deja in curs de constituire.
Ideea generala dupa care va functiona clubul textilist
este "UTA, echipa Aradului", clubul
urmand sa nu mai fie condus de un finantator sau creditor,
ci de o echipa care va fi aleasa imediat dupa constituirea
societatii comerciale pe actiuni. Ideile de mai sus
s-au desprins in urma unor negocieri care au inceput
ieri dupa-amiaza si care s-au finalizat, aseara, la
ora 18. La intalnire au participat oficialitatile
locale, membrii grupului de investitori si actualii
conducatori ai FC UTA. "Ce pot sa spun este
ca Angelo Gandolfi a acceptat oferta grupului si,
in urma unor propuneri reciproce, s-a ajuns la un
consens. Toata strategia este gandita de grup, deci
alte amanunte nu pot sa va ofer. Ma limitez sa spun
ca s-a intamplat un lucru bun. S-a materializat unica
solutie de salvare a clubului si de mentinere a lui
in Divizia A", a declarat Marin Lupas. "Ne-am
inteles cu Gandolfi. Lucrurile au decurs bine. Gandolfi
a acceptat conditiile noastre si ne-a lasat un fond
important de jucatori. Dupa ratificarea deciziilor
in cadrul Adunarii Generale, UTA se transforma intr-un
SA. Clubul va trai din propriul buget, iar banii vor
proveni din investitiile private. UTA nu va mai fi
echipa nimanui, ci formatia Aradului", a
declarat Calin Chisbora, liderul grupului.
Un amanunt interesant, care nu trebuie neglijat, este
legat de Consiliul Local Arad. CLM-ul nu va face parte
din noua societate pe actiuni, ci doar va finanta
competitia FC UTA, actiune care este de interes public
local!
Sa mai spunem ca pozitia de presedinte a lui Marin
Lupas nu mai este sigura, dupa ultimele modificari.
"E posibil sa raman, s-ar putea sa plec",
a declarat Lupas, in vreme ce Calin Chisbora a spus
ca modificari in structura de conducere a FC UTA vor
aparea dupa infiintarea societatii pe actiuni. Dintr-o
secretomanie de neinteles, suntem in imposibilitatea
de a va prezenta ce inseamna, in fapt, acordul dintre
grup si Angelo Gandolfi, dar e posibil ca restul amanuntelor
sa apara zilele viitoare. Asta, in ideea generoasa
a unui club al orasului, plin de transparenta.