La
Chisineu-Cris, investitie de 5 milioane de euro. Se va construi
o fabrica de ulei si de margarina
In
ultima perioada, Chisineu-Crisul e tot mai curtat
de investitori straini. Acestia au gasit in orasul
de pe Crisul Alb conditii propice pentru a investi.
Primaria le-a vandut teren pentru a-si construi fabrici.
Cateva sunt pe ultima suta de metri si aproape de
a-si incepe activitatea. Pe langa cele care sunt deja
prezente, la
Chisineu-Cris va veni o noua firma ce intentioneaza
sa construiasca o platforma agro-industriala, pe o
suprafata de opt hectare. "Este vorba de firma
Bardeau Holding Romania, cu capital austro-spaniol.
Pe platforma agro-industriala vor fi amplasate urmatoarele
obiective: o fabrica de ulei, o linie de imbuteliat
ulei, o fabrica de margarina, trei silozuri de depozitare
cu o capacitate de 20 de tone si o hala cu aer conditionat
pentru utilajele tehnologice si agricole",
spune Gheorghe Burdan, primarul orasului. Investitia
acestei societati (cu sediul principal in Timisoara)
se ridica la 5 milioane de euro si va fi finalizata
in totalitate pana la sfarsitul anului viitor. Obiectivele
industriale vor fi amplasate in spatele fostei sectii
de strunguri Chisineu-Cris. Numarul de locuri de munca
create nu va fi mare deoarece intreg procesul de productie
va fi computerizat. "Vor fi circa 80 de angajati,
oameni din zona. Un alt avantaj pentru locuitorii
orasului nostru si ai satelor din jur e ca se va folosi
materia prima din zona", mai spune primarul
Burdan. Locuitorii zonei vor fi de acum mai motivati
sa cultive floarea-soarelui pentru ca vor avea unde
sa-si vanda productia. Directorul-adjunct al DGAIA
Arad, Gheorghe Rus, spune ca in judet suprafetele
cultivate cu floarea-soarelui sunt in crestere. Anul
trecut s-au obtinut aproape 19.000 de tone de floarea-soarelui
in judetul nostru. "Productia medie la hectar
a fost de 1340 kg, mai mult decat in anii trecuti",
spune Rus. In judet functioneaza cateva societati
producatoare de ulei, insa nici una nu e de marimea
celei care isi va desfasura activitatea la Chisineu-Cris.
Gerlinde
Knap - Adevarul
Disputa
dintre Inspectorat si Universitatea "Aurel Vlaicu"
continua
Scandalul
Scolii din Micalaca se poarta pe alte coordonate Scoala normala, cu 22 de sali de clasa, din Micalaca,
a declansat, in timp, un conflict de proportii intre
Inspectoratul Scolar si Universitatea "Aurel
Vlaicu", in "schema"
fiind implicat, desigur, si Consiliul Local. Hotararea
CLM, de atribuire in folosinta gratuita a imobilului
catre UAV, a determinat Inspectoratul sa demareze
o actiune in contencios administrativ, ultima consecinta
a acestei atribuiri pare a fi legata de perfectionarea
cadrelor didactice. Universitatea Aurel Vlaicu, care
are cuprins in schema de organizare si un departament
de perfectionare a cadrelor didactice, s-a trezit
ca nu are cadre care sa doreasca sa se perfectioneze
acasa si ca mai toate au luat drumul Timisoarei pentru
definitivate sau obtinerea de grade didactice. Potrivit
conducerii UAV, Inspectoratul Scolar a informat Universitatea
ca va organiza activitatea de perfectionare cu un
colegiu similar din Timisoara, trimitand, o adresa
in acest sens si Ministerului, iar acesta, consultandu-i,
a trimis ISJ recomandarea de a colabora cu UAV, fara
vreun insa. O astfel de atitudine fost privita drept
o lipsa de loialitate si onestitate fata de universitate.
Rectorul Universitati, Lizica Mihut, vede insa in
gestul inspectoratului o noua incercare a inspectoratului
de a lovi in UAV. "Principala conditie la
calcularea standardului unei facultati, in functk
de care aceasta se dezvolta pe toate domeniile de
activitate, este spatiul. Inspectoratul vrea sa ne
ia spatiul din Micalaca, caz in care Universitatea
are foarte mult de pierdut", afirma Lizica
Mihut, considerand ca organizarea activitatii de perfectionare
in alte judete decat Aradul si fara a lua in calcul
departamentul cu aceleasi atributii din cadrul UAV
este o diversiune pe aceeasi tema adica in continuarea
razboiului dintre Inspectorat si UAV. Cat despre imobilul
din Micalaca, Lizica Mihut a amintit ca "la
judecatorie ni s-a dat castig de cauza, Inspectoratul
fiind obligat la plata cheltuielilor de judecata (circa
15 milioane). De altfel, ministrul de resort i-a cerut
lui Puvel Sarbu sa renunte la procesul intentat, tinand
cont si de faptul ca planul de finantare pentru anul
2002 a fost finalizat, universitatea aradeana primind
finantare de la stat de 5 miliarde". Inspectoratul
mai poate face apel doar la Tribunal doar pana astazi
24 ianuarie. Pavel Sarbu s-a decis insa sa renunte
(dupa mai bine de un an) la lupta pentru scoala din
Micalaca, declarand ca "nu voi face recurs
la hotararea judecatoriei". Cat despre activitatea
de perfectionare a cadrelor didactice, inspectorul
general sustine ca "noi facem perfectionarea
cu Timisoara pentru ca, atunci cand noi am facut inscrierile,
UAV nu avea ordinul de la minister pentru organizarea
activitatii in cauza.. Ceea ce va pot declara cu certitudine
este ca profesorii nu vor avea de suferit, pentru
ca perfectionarea se va desfasura la Arad". Cert
este ca lupta pentru spatii si, in cele din urma pentru
bani si orgolii, intre UAV si ISJ are deja un prim
bilant: Imobilul din Micalaca va fi al Universitatii
Aurel Vlaicu.
Adriana
Barbu - Observator
Discotece
Viva a fost cuprinsa de flacari
Detasamentul
de pompieri militari Arad a fost solicitat marti,
in jurul orei 13.00, sa intervina pentru stingerea
unui incendiu care a izbucnit in incinta discotecii
Viva, de pe strada Mihai Eminescu. La sosirea echipei
de interventie, structura de lemn a acoperisului era
deja in flacari, fiind distrusa o suprafata de 120
de metri patrati. Vinovatii incendiului sunt muncitorii
societatii comerciale "K-House Exim Construct"
S.R.L.. Acestia topeau bitum, urmand sa refaca
izolatia Hotelului Ardealul. Cauza izbucnirii incendiului
a fost folosirea focului deasupra unei structuri de
lemn. Evaluarea pagubelor nu a fost inca facuta. Au
ars 120 de metri patrati de material lemnos, au fost
degradati 120 de metri patrati de tabla precum si
o parte din tavanul salii de cinema. Bunurile salvate
au fost de 250 de milioane de lei.
Alina Butugea
- Agenda zilei
Noua
Catedrala Episcopala Ortodoxa, alaturi de cei suferinzi
Sfarsitul de an 2001 i-a gasit din nou impreuna pe parte
dintre credinciosii Noii Catedrale Ortodoxe din Arad
si persoanele asistate din Centrul de Ingrijire si asistenta
Tamand. Asumarea unei responsabilitati, ca in limita
posibilitatilor aceasta legatura sa dureze, prin grija,
cu sfatul si binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte
Episcop Dr. Timotei Seviciu, a facut ca un grup de 25
credinciosi, insotiti de slujitorii Sfantului Altar
al Catedralei Sf. Treimi, sa fie
prezent pentru a doua oara intr-o luna, in mijlocul
unor semeni, aparent uitati de lume. De aceasta data
s-a incercat indeplinirea unei dorinte mai vechi a acestor
oameni, aceea de a avea lenjerie de corp si incaltaminte
noi, produsele achizitionate atingand valoarea de 16.500.000
lei, suma totala de 25.000.000 lei (donatia din 5.12.2001
impreuna cu cea din 29.12) fiind colectata exclusiv
in perioada Postului Nasterii Domnului de la credinciosii
bisericii mai sus amintite. Acestia au dovedit ca un
asemenea timp reprezinta pentru crestinul adevarat o
posibilitate de a darui altora din ceea ce ai renuntat
sa folosesti pentru o perioada, sau chiar sa daruiesti
de multe ori nu din surplus, ci din putinul pe care-l
poseda fiecare. Pachetele specifice Sarbatorii Nasterii
Domnului, precum si cele cateva volume de carti oferite
celor care pastreaza aceasta "indeletnicire"
chiar si acolo, savarsirea unui serviciu religios
adecvat si aducerea mesajului de bucurie, pace, bunavoire
din Nasterea Pruncului Sfant, au fost in masura sa ne
faca sa uitam, pentru moment, ca suntem intr-un asemenea
loc, intr-o departare de lume. El fiind Cel care rasplateste
intotdeauna, Il rugam ca si aceasta jertfelnicie a bunilor
crestini sa fie bine primita, toti sa dobandeasca cele
ceresti in locul celor trecatoare. Si chiar daca doar
un simplu "MULTUMESC' a fost prezent pe
buzele tuturor internatilor de la Tamand, suntem convinsi
ca vor fi vrut sa spuna si ei impreuna cu Sf. Apostol
Pavel: "m-am bucurat mult in Domnul, ca a inflorit
iarasi purtarea voastra de grija pentru mine, precum
o si aveati, dar v-a lipsit prilejul in orice
si in toate m-am invatat sa fiu si satul si flamand,
si in belsug si in lipsa. Toate le pot intru Hristos,
Cel care ma intareste. Insa bine ati facut ca ati impartasit
cu mine necazul." (Filipeni 4, 10-14)
Pr. Mircea
Bupte
Cavalerul
peliculei
Fotograful
Muzeului Judetean Arad, are blazon si sange albastru Aflata sub stapanire habsburgica si austro-ungara
timp de mai multe secole, zona istorica a Banatului
are o bogata mostenire aristocratica, sute de familii
autohtone au fost inobilate de-a lungul timpului.
Daca multe din ele nu au lasat urmasi sau au parasit
pur si simpu aceasta regiune, in jurul Aradului mai
exista o mana de persoane carora, conform vechilor
obiceiuri, li s-ar cuveni titlurile de cavaler sau
baron. Inobilati pentru vitejie Florin Hornoi, descendentul unei familii faimoase
de cavaleri de prin partile Siclaului,
este fotograf si realizator de filme documentare la
Muzeul Judetean Arad. Desi nu a avut niciodata
constiinta obarsiei sale nobile - fiind nascut intr-o
societate comunista, in care vechea aristocratie reprezenta
dusmanul de clasa - el a adunat, de-a lungul vremii,
o seama de date legate de trecutul familiei sale.
Astfel, primele marturii despre existenta Hornoilor
apar in secolul al XVI-lea, cand familia paraseste
Siclaul si se stabileste in Semlac.
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, Banatul
se afla sub stapanire habsburgica. Intreaga Europa
era amenintata de pericolul turcesc dinspre Peninsula
Balcanica. Desele lor incursiuni in teritoriile de
la nordul Muresului i-au determinat pe localnici sa
se organizeze in cete de luptatori. Stramosii lui
Florin Hornoi au luat si ei parte la hartuielile cu
turcii, lucru care a intrat in atentia autoritatilor,
acestea cautand localnici dispusi sa apere granita
de rasarit a Europei catolice. Conform istoricilor
aradeni Dimitrie Stoi si Corneliu Maior, la 5 mai
1655, familia Hornoiu a fost innobilata de principele
Transilvaniei, Mihail Apafi - ultimul voievod transilvan
de origine romana - cu rangul militar cavaleresc. Magistratul ortodox Patruzeci de ani dupa innobilarea Hornoilor, turcii
sunt alungati de pe teritoriul regatului maghiar.
Nedorind sa-i mai vada pe otomani trecand Valea Muresului
prin foc si sabie, curtea imperiala instituie o
"zona granicereasca" ce se intinde de
la Petris pana la Szeged, in Ungaria de azi. Aceasta
zona era protejata de un regiment multinational, aflat
sub comanda sarbului Jovan Popovic Tekelija. Din acest
regiment de granita se pare ca au facut parte si cavalerii
Hornoiu, care s-au remarcat din nou ca excelenti luptatori.
In 1718, turcii sunt goniti cu totul din regiunea
Banatului, iar "zona granicereasca" de
pe Mures isi pierde importanta. Dupa aceasta data,
timp de mai bine de o suta de ani, familia Hornoiu
nu mai este, pomenita in nici un document. Urmatoarea
mentiune apare in a doua parte a secolului al XIX-lea
cand aflam, despre un anume George (sau Georgie)
Hornoiu, cavaler de Semlac si jude cancelar la Adoni,
in mijlocul regatului maghiar. Desi detinea
o functie importanta in statul ungar, acest Hornoiu
refuza sa abandoneze cultul ortodox, in anul
1884 donand bisericii din localitatea sa natala o
evanghelie. Sase familii de cavaleri Toate acestea Florin Hornoi le-a aflat pe cand
era copil la o reuniune de familie, de la un unchi
venit din Bucuresti. Conform fotografului, familia
unchiului sau a mostenit cateva obiecte de-ale stramosilor
cavaleri, obiecte pe care, insa, aradeanul nu le-
a vazut niciodata, caci ruda cu pricina a murit acum
cativa ani. "In acest moment, mai exista doar
sase familii Hornoi in tara. Parti din vechiul domeniu
de la Semlac al Hornoilor - domeniu care se pare ca
nu a depasit niciodata 40 de hectare - au ramas in
proprietatea familiei mele, chiar daca, de-a lungul
vremii, s-a faramitat foarte mult. Spre exemplu, bunica
mea din partea tatalui avea cinci frati, care au mostenit
cu totii cate o bucata de pamant. Insa nici unul din
acesti frati nu a avut copii, asa ca, la moartea lor,
tatal mei i-a mostenit pe toti si a reusit cat de
cat sa refaca o parte din vechiul domeniu, care mai
are acum vreo 30 de hectare", spune Florin
Hornoi. Cat despre titlul de cavaler de Semlac, acesta
mai este pomenit doar in studiile istorice.