Preluarea
de catre CLM a CET Arad a fost negociata cu reprezentantii
Guvernului si ai Termoelectricii
CET
Arad a trecut din domeniul privat al statului si din
patrimoniul societatii Termoelectrica in domeniul
public al municipiului si va fi administrata de Consiliul
Local. Desi protocolul de preluare a fost semnat si
s-a incheiat o conventie referitoare la acest transfer,
acum totul depinde de
Guvern care urmeaza sa-si dea acordul. In plus
la mijlocul acestei saptamani, consilerii trebuie
sa aprobe, la randul lor, protocolul si Conventia.
Transferul s-a facut pentru ca producerea si distributia
energiei termice pe plan local sa fie cat mai eficiente.
Deasemenea s-a urmarit stabilirea unor preturi si
tarife de productie corelate cu costurile locale de
transport si distributie, si pentru cresterea eficientei
financiare a Consiliului Local, astfel incat cheltuielile
populatiei cu apa calda menajera si caldura sa fie
acoperite. Daca acest transfer nu va avea loc, CET
Arad risca sa fie desfiintata ca alte centrale din
tara. "In continuare, chiar daca aceasta perioada
de trecere se mai amana pana in 31 mai, noi vom cauta
sa ne desfasuram activitatea normal, in asa fel incat
aceasta sa nu fie simtita de populatie. Aceasta este
grija noastra cea mai mare, asa ca reparatiile decurg
normal, aprovizionarea cu combustibil deja a inceput
si se desfasoara in mod normal. Noi ne-am facut o
strategie incat sa putem face fata situatiei care
ar putea aparea" a spus directorul CET, Lucian
Barniciu. In cazul in care conventia nu va fi aprobata
de Guvern si Consiliul Local Municipal Arad pana la
31 mai , CET va reveni la situatia anterioara adoptarii
Hotararii de Guvern, privind transferul centralei
la Administratia Locala. Primarul Dorel Popa ne-a
asigurat ca : " La fiecare cuvant din protocol
ne-am oprit, am intrebat, ne-am pus de acord. Am negociat
la sange cu reprezentantii Guvernului si ai Termoelectrica.
Au vazut si reprezentantii sindicalistilor acest lucru.
In urma negocierilor a rezultat un protocol si o conventie
in avantajul aradenilor. Cei de la Bucuresti ne-au
spus ca vor lua ca model pentru negocierile cu celelalte
orase in care centralele electrice si termice vor
trece la consiliile locale".
Nu ne ramane decat sa asteptam pana in 31 mai sa vedem
daca CET va ramane definitiv a Aradului. Desigur sa
avem si asigurarea ca Guvernul va respecta Conventia
intocmita de reprezentantii Aradului.
Zona
Libera Arad- Curtici se dovedeste interesanta pentru investitori
Aceasta
conduce detasat in topul zonelor libere Prefectul Dan Ungureanu, a efectuat, la sfarsitul
saptamanii trecute, o vizita la Zona Libera Curtici,
pentru a se interesa, la fata locului, ce "s-a
miscat" acolo si ce lucruri ar mai trebui
facute. Din cate ne-a declarat Ioan Mircea Pavel,
directorul general al
Zonei Libere Arad-Curtici, "prefectul
si consilierii s-au aratat foarte impresionati de
realizarile din zona Curtici. Pe parcursul a doua
ore si jumatate s-a vizitat toata platforma, care
este de 75 de hectare, prezentandu-se, detailat, harta
cu cei 30 de investitori din domeniile productiei,
comertului, transportului, depozitarii sau serviciilor.
A fost prezentata cea mai repezentativa firma Rosko
Textil , care confectioneaza lenjerie intima pentru
femei sl barbati, precum si alti intreprinzatori cu
profil de Industrie (Condor White) si de comert (Globus)".
Cu aceasta ocazie, Dan Vasile Ungureanu a aflat ca,
in zona Curtici, la aceasta ora muncesc peste 1300
de oameni, investitiile totale depasind 20 de milioane
de dolari. Tot cu aceasta ocazie, prefectului i s-au
adus la cunostinta si realizarile din Zona Libera
Arad (Aeroport), spunandu-i-se pe aceasta cale ca
investitiile in aceasta zona vor fi eminamente nemtesti,
dat fiind faptul ca, pe Aeroport, cea mai cunoscuta
cursa este Arad-Stuttgart. De fapt, Ungureanu a fost
instiintat ca, la Targul International de Comert de
la Hanovra, unde a participat si directorul comercial
al ZLCA, s-au discutat si aspecte care tin de Zona
Libera. "Platforma este cea mai mare investitie
productiva din Arad, numai firma germana Boss concesionand
40.000 de metri patrati de teren. Aceasta intentioneaza
sa construiasca o hala de productie (de subansamble
pentru interioare de masini nemtesti) de peste opt
mii de metri patrati unde vor lucra peste 700 de angajati.
Termenul de dare in folosinta este de 1 septembrie
2002. Alte trei firme nemtesti intentioneaza, pe data
de 10 mai, cand va fi o licitatie de concesionare,
sa ocupe intreaga zona a platformei Arad"
preciza directorul general al Zonei Libere Arad-Curtici.
Ca o noutate pentru ceea ce reprezinta, de fapt, institutia
pe care o conduce, Ioan Mircea Pavel a tinut sa precizeze
ca toate Zonele Libere nu au reusit sa concesioneze
nici jumatate din cat a reusit Zona Libera Arad-Curtici.
Dacian
Don - Observator
Politistii
acuzati de luare de mita au fost sanctionati
Consiliul
de judecata din cadrul Ministerului de Interne a dispus
masurile ce vor fi luate impotriva celor doi subofiteri
din cadrul IJP Arad, acuzati de incalcare de consemn
si aducerea de prejudicii onoarei si demnitatii militare.
Claudiu Ioan Marta si Dorin Radu nu se aflau in zona
lor de actiune, respectiv cartierul Aradul Nou si
au oprit un cetatean german care a trecut pe culoarea
rosie a semaforului la Intim. Incidentul a avut loc
la inceputul lunii aprilie, cand strainul i-a reclamat
ca le-a dat mita 250 de euro. Plutonierul major Dorin
Radu a fost sanctionat cu amanarea inaintarii in grad
in urmatorii doi ani, iar sergentul major Ioan Marta
care a mai fost judecat de Consiliul de judecata in
cursul anului 2001 a fost declarat vinovat, cu propunerea
de trecere in rezerva. Dosarele lor au fost inaintate
Inspectoratului General al Politiei, pentru ca Ioan
Marta a facut contestatie impotriva masurii dispuse
de Consiliul de judecata al IPJ Arad.
Incet,
serele aradene dispar de tot
Din
vanzarea bunurilor Alfar s-au incasat 33 de miliarde
de lei Una din cele mai cunoscute societati aradene producatoare
de legume, Alfar (Serele) e pe cale de a deveni istorie.
In scurt timp, nici macar numele nu-i va ramane. In
1999, dupa aproape un an de datorii ce tot cresteau,
Alfar a intrat in lichidare judiciara. In ultimii
doi ani, lichidatorul (S. C. Expert S. A. Arad) a
organizat zeci de licitatii pentru vanzarea activelor
sau mijloaceloi fixe ce au apartinut Alfar. Motive de declin Evenimentul care a schimbat viitorul societatii
a fost o crestere exagerata a pretului energiei electrice
si termice in martie 1998. In acel an, bugetul Alfar
a fost grav afectat. Cheltuielile de productie nu
au fost acopente prin vanzarea produselor. In plus,
societatea accesase si niste credite bancare ale caror
dobanzi erau destul de mari. "Importurile masive de produse de sera e un
alt motiv de declin. N-am putut face fata concurentei",
spune Gheorghe Tanca, reprezentant actual al Alfar.
Dublarea pretului energiei si concurenta (mai mult
sau mai putin) neloiala au fost princialele motive
de declin pentru Alfar. La ora cand societatea a intrat
in lichidare, datoriile erau de circa 15 miliarde
de lei. 33 de miliarde - din vanzarea bunurilor Pana in prezent, au fost organizate 31 de licitatii
pentru vanzarea activelor (ferme, constructii) si
87 de licitatii pentru vanzarea de mijloace fixe (utilaje,
scule, unelte). "Din vanzarea bunurilor Alfar
s-au incasat pana acum 33 de miliarde de lei",
spune Marius Mot, de la S. C. Expert S. A. Toate fermele
(sere) de legume au fost vandute la diverse societati,
ultima chiar zilele trecute. In incinta fostelor sere
sase societati isi desfasoara activitatea. Acestea
continua productia de legume. Cateva din ele apartin
, unor fosti angajati ai Alfar. Au ramas ciupercariile Cele mai importante active nevandute sunt cele
doua ferme in care se cultivau ciuperci. Ciupercaria
Alfar era cea mai mare din partea de est a Europei.
Cu toate ca pretul de vanzare scade de la o licitatie
la alta, ciupercariile nu atrag investitorii. Oferte
concrete pentru ele nu s-au primit. Din august 2001
pretul lor a scazut de mai mult de sase ori. Ferma
1 de la 12,6 miliarde de lei a ajuns la 2 miliarde,
iar ferma 2, de la 14,5 miliarde a ajuns sa coste
2,2 miliarde de lei. De la 1800 de angajati - in 1989
si cateva sute in '99, Alfar are acum 23. Cei mai
multi sunt paznici, dar si numarul acestora scade
de fiecare data ce se vinde cate un activ.
Gerlinde
Knap - Adevarul
Pagube
de peste 80 de miliarde de lei in livezile judetului
Primavara
capricioasa a produs pagube insemnate in livezile
de pomi fructiferi din judetul Arad. Cei mai afectati
sunt producatorii agricoli de pe Valea Muresului care
au ramas fara fructe. Oamenii incearca acum sa mai
salveze macar pomii fructiferi, daca recolta de fructe
a fost compromisa.
Pe Valea Muresului, in zona orasului
Lipova se afla peste 1200 de hectare de livezi
de pomi fructiferi. Aproape toata productia din aceasta
zona este livrata pe pietele Europene. In urma cu
aproape trei saptamani, temperaturile au scazut cu
mult sub zero grade Celsius, iar inghetul a distrus
cea mai mare parte a pomilor care erau in floare.
Pierderile din acest an sunt cele mai mari inregistrate
vreodata in Arad. Temperaturile de -6 grade au afectat
in totalitate piersicul, in proportie de 60% marul,
iar prunul in proportie de 50%. Pierderile pe plantatii
sunt de 60-70% in general. Pierderile sunt si in functie
de specie si amplasamentul acestora. Desi productia
a fost compromisa, pomii trebuie intretinuti in continuare,
pentru a pregati producia din anul urmator. Proprietarii
de livezi de pe Valea Muresului au macar sansa sa
isi salveze macar pomii. Ei pot face acest lucru,
numai daca pana la sfarsitul lunii mai vor aplica
pomilor fructiferi tratamente. Valoarea acestora se
ridica insa la zeci de miliarde de lei, bani de care
oamenii nu dispun. Ei sunt hotarati sa adreseze memorii
autoritatilor locale, Guvernului si Parlamentului
Romaniei pentru a obtine macar o parte din banii necesari.