In
asteptarea castigatorilor premiilor oferite de organizatorii
Zilelor
Aradului, primarul Dorel Popa, consilierul municipal
Rodica Borza si directorul GCA, Coloman Edeleni au
sustinut o conferinta de presa ad-hoc. Desi trei formatii
anuntate ca vor concerta la Arad nu s-au prezentat
la Zilele Aradului, actiunea, in ansamblu, a fost
catalogata de organizatori, drept un succes. Incasari de doar 250 de milioane Coloman Edeleni ne-a informat ca veniturile din
incasari s-au ridicat la doar 250 de milioane lei.
Rodica Borza a mentionat ca "din punct de
vedere al organizatorilor, Zilele Aradului s-au desfasurat
foarte bine. Din punctul de vedere al GCA, societate
comerciala, care traieste din propriile venituri,
nu a avut rezultatul scontat."
Primarul Dorel Popa a subliniat, in schimb, ca
"in ciuda faptului ca incasarile nu au fost mari,
actiunea a fost bine primita de aradeni. Am fost abordat
de foarte multi cetateni, cei mai multi tineri, care
mi-au multumit personal. Acesta este barometrul succesului
actiunii".
Coloman Edeleni a subliniat ca incasarile au "fost
mai mari decat cele de la Festivalul Berii, cu toate
ca am emis circa 4000 de invitatii. Am avut mai multi
spectatori decat atunci. Vineri si sambata s-a depasit
numarul de 16 mii de oameni". Sabotaj! Primarul ne-a declarat ca "au fost si
sabotaje. Au fost lamuriti unii sponsori sa se retraga.
De asemenea, au fost date telefoane unor artisti,
spunandu-li-se sa nu vina la Arad, ca «n-au bani si
va fi un fiasco»".
Dorel Popa nu a dezvaluit cine a incercat sabotarea
evenimentului, spunand ca va face toate datele publice,
in momentul in care va avea acceptul trupelor care
au fost contactate.
Simona
Mazare - Observator
Partenerii
polonezi ai Sanevit sunt prezenti la Arad
Timp
de doua zile acestia "asediaza" fabrica
aradeana
Fabrica aradeana de seringi de unica folosinta, Sanevit,
este zilele acestea gazda unei delegatii poloneze.
"Sunt partenerii nostri din Polonia, care
au venit in vizita pentru unele discutii privitoare
la colaborarea noastra. Vom pune la punct cateva detalii
legate de viitorul contract", ne-a declarat
Mircea Roman, directorul Sanevit. Infiintata in anul
1991, prima fabrica din tara pro- ducatoare de seringi
si ace medicale de unica folo- sinta, Sanevit, a avut
sprijinul Ministerului Sanata- tii, pentru acoperirea
ne- voii sale de astfel de pro- duse, in vederea imbuna-
tatirii starii de sanatate a populatiei din Romania.
Sanevit Arad este prima societate cu capital privat,
ale carei creante au fost preluate de AVAB de la
Ministerul Finantelor, care va intra in procedura
proprie de valorificare.
Marinela
Barla - Agenda zilei
Primaria
Arad are nevoie de 37 de miliarde
Aproape
jumatate din aceasta suma consta in necesarul de subventii
la energia termica Necesarul suplimentar de resurse la bugetul local
al CLM Arad, pe anul acesta, este de 37,2 miliarde
lei. Conducerea
Primariei a realizat un amplu material cu solicitarile
ce trebuie sustinute la
Guvern de parlamentarii locali. Pentru plata salariilor
profesorilor din invatamantul preuniversitar de stat,
municipalitatea are nevoie de 13 miliarde de lei.
Banii sunt, conform legii, asigurati din bugetul de
stat, dar "sumele repartizate prin bugetul
initial nu sunt acoperitoare pana la sfarsitul anului",
se mentioneaza in raport. Datorita majorarii de tarife
la energia electrica si la transportul in comun, Primaria
are nevoie de 3,5 miliarde de lei pentru iluminat
public, respectiv 1 miliard pentru subventii la transport
si 0,8 miliarde de lei pentru decontarea cheltuielilor
de transport ale elevilor. Cea mai "dureroasa"
nevoie a municipalitatii este, insa, necesarul
de subventii la energia termica. Tinand cont de faptul
ca la rectificarea bugetului de stat s-au alocat judetului
Arad sume insuficiente pentru sustinerea pana la finele
anului a acestei activitati, Primaria solicita 16,4
miliarde lei.
Adina
Cosa - Ziua de Vest
Deputati
cu roti blocate
Parktronic,
spaima parlamentarilor de Arad Masinilor
Camerei Deputatilor nu le prieste aerul din parcarile
Aradului. Ultimele doua victime ale sistemului de parcare
cu plata Parktronic sunt masinile cu numere de Bucuresti,
aflate in dotarea deputatilor Dorel Zavoianu si Nicu
Cojocaru. Sambata dimineata, cei doi au parcat masinile
in fata redactiei cotidianului "Adevarul"
de Arad, in plin centrul orasului.
Dorel Zavoianu a ajuns in Parlament, pe listele PSD,
din postura de director al celui mai puternic cotidian
din Arad, fiind si unul dintre cei mai temuti editorialisti
aradeni, iar Nicu Cojocaru, ales initial pe listele
PRM, dar trecut ulterior la PUR, a plecat tot de la
"Adevarul" de Arad, unde a fost director
economic. Cum regulamentul de functionare a parcarii
cu plata in Arad nu prevede exceptarea autoturismelor
deputatilor, pe cele doua masini au fost montate celebrele
gheare, care au fost inlaturate abia dupa ce la fata
locului a fost convocat prefectul judetului. Blocarea
s-a produs la doar o zi dupa ce, tot in centrul Aradului,
masina deputatului PNL Titus Gheorghiof, aflat la o
intalnire a parlamentarilor de Arad cu prefectul, a
avut aceeasi soarta. Sistemul de parcare cu plata starneste nemultumiri Aplicarea unui nou sistem de parcare cu plata in
Arad a starnit, de la inceput, vii dispute. Dupa ce
primarul Dorel Popa a explicat public ca vechiul sistem,
coordonat prin Societatea de gospodarie comunala, din
subordinea primariei, nu a functionat, fara sa explice
si de ce nu poate coordona primaria un asemenea sistem
de adunare a banilor de la soferii care parcheaza in
Arad, parcarile au fost concesionate unei firme private.
Regulamentul de functionare a parcarii cu plata, stabilit
de reprezentantii firmei in urma unor discutii cu primarul
Dorel Popa si mai ales cu viceprimarul Emanoil Voicu,
este cel care a starnit critici. In Arad, pe baza regulamentului,
se poate parca doar in locurile special marcate, contra
unei taxe de 6.000 lei pe ora, de la orele 8 la 20 in
timpul saptamanii, de la 8 la 16 sambata, duminica si
sarbatorile legale parcarea facandu-se gratuit. Soferul
cumpara un card special, cu 120.000 lei, din care 100.000
lei valoarea cardului si 20.000 lei credit. Cardul este
introdus intr-un automat special de unde soferul scoate
un tichet cu durata parcarii, pe care este obligat sa-l
puna pe bordul masinii, la vedere. Sistemul prevede
si abonamente, in diferite variante, pentru parcarea
la domiciliu, pe o strada, alta decat domiciliul, sau
pe toate strazile, mai putin Bulevardul Revolutiei,
unde se poate doar cumpara loc de parcare permanent,
pentru o suma care, practic, echivaleaza cu insumarea
tuturor orelor de parcare dintr-o luna, inmultite cu
tariful orar de 6.000 lei. Pentru cei care nu platesc
parcarea, care depasesc timpul taxat, care parcheaza
peste marcaje sau lasa masinile in locuri unde parcarea
este interzisa, se aplica blocarea rotilor, cu dispozitive
speciale, eliberarea masinii fiind posibila doar dupa
plata sumei de 280.000 lei. In caz de neplata, suma
se majoreaza, iar in cazuri mai speciale, se poate recurge
chiar la ridicarea masinii, caz in care suma pentru
eliberare este mult mai mare.
Regulamentul, intocmit cu girul conducerii primariei
si votat de majoritatea consilierilor, este aplicat
riguros de firma Parktronic. Printre criticile cele
mai vehemente ale acestuia, figureaza mai multe incalcari
al legii, inclusiv prin marcarea locurilor de parcare
chiar si acolo unde legea circulatiei interzice oprirea,
stationarea sau parcarea. Multa lume critica Primaria
ca nu a organizat singura un sistem de parcare, si a
lasat 70 la sua din profit firmei Parktronic, mentinand
pentru consiliul local doar 30 la suta, dar nu mai putin
de 2,5 miliarde lei. Desi hotararea de consiliu local
privind instaurarea sistemului de parcare cuprinde incalcari
clare ale legislatiei romanesti, prefectul Dan Ungureanu
s-a abtinut sa atace actul in contencios administrativ,
recomandand doar sa fie aduse corectiile necesare sistemului. Parlamentarii de Arad au criticat deschis sistemul
Parktronic Coincidenta sau nu, blocarile rotilor masinilor
parlamentarilor au urmat unor critici dure aduse de
acestia sistemului de parcare. Vineri, in timp ce oamenii
firmei blocau rotile masinii deputatului Titus Gheorghiof,
in sala rotonda a Prefecturii, parlamentarii criticau
deschis sistemul de parcare din Arad. Deputata Mihaela
Murariu Mindrea (PUR) a intrebat de ce masinile parlamentului
nu sunt excluse de la taxa de parcare si a intrebat
de ce primaria incaseaza doar 30 la suta din bani. Deputatul
Dorel Zavoianu a cerut o ancheta pentru a se stabili
daca s-a dat spaga pentru ca parcarea sa fie concesionata
unei anumite firme. Senatorul Sergiu Nicolaescu a spus
la randul sau ca sistemul incalca mai multe legi si
s-a cerut prefectului sa ia masuri.
Pana acum, au cazut victime ale sistemului masina personala
a senatorului Avram Craciun (PSD), blocata chiar in
fata sediului partidului, unde se afla in vizita Victor
Ponta, seful Corpului de control al premierului, masina
deputatului liberal Titus Gheorghiof, a deputatului
PSD Dorel Zavoianu si a colegului sau de la PUR, Nicu
Cojocaru. Lista personalitatilor aradene care s-au trezit
cu gheara pe rotile masinilor este insa mult mai impresionanta
pentru ca, respectand scrupulos litera regulamentului,
bodyguarzii angajati de firma sa verifice modul cum
se taxeaza parcarea nu iarta pe nimeni. Intre timp,
in Arad, criticile se aduna, chiar si din randurile
consilierilor locali PSD care au ajuns si ei sa constate
ca au fost obligati pe linie de partid sa voteze un
sistem care genereaza multe probleme.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Livada
- Sanleani. Casa mica cu musafiri importanti
Nu
e o idee preconceputa daca ne-am obisnuit cu faptul
ca, in urma unei deplasari in judet –
catun, sat, comuna sau oras – venim «acasa» cu cele
mai negre reportaje, cel putin in ceea ce priveste
partea social-economica a localitatii sau zonei respective.
De cele mai multe ori, reportajele noastre s-au incarcat
pregnant cu pesimism, cat incape, cititorul aradean
afland astfel ca in judet exista, inainte de toate,
multa saracie, multi oameni fara casa si masa, familii
numeroase fara nici un mijloc de existenta, certuri
interminabile pentru pamant, (dar si ca lipsesc locuri
de munca, de cabinete medicale, scoli, curentul electric,
apa potabila, a mijloacelor de transport civilizat
si la timp, a strazi asfaltate - etc
Revenind, e ceva timp de cand "batem judetul",
dar putem spune ca, pentru prima data am vazut ceva
pozitiv, ceva care ne-a facut sa credem ca nu e o
simpla expresie de doi bani daca spui: "daca
vrei, se poate totul!"
Am avut ocazia sa verificam acest lucru la doar cativa
kilometri de Arad: Livada, respectiv Sanleani. LIVADA
Un primar de o sobrietate ciudata
Drumul spre Livada tine cam cat citesti o pagina de
ziar Observator. Autobuzul e plin de lume "de
Arad", doar iesirea din oras iti da de stire
ca ai parasit urbea. La un moment dat, o croieste
la dreapta, pe o carare
asfaltata care duce spre inima Sanleanilor, pe care
o traverseaza in linie dreapta, indreptandu-se spre
comuna Livada. De fapt, cele doua localitati nu sunt
despartite nici macar un centimetru una de cealalta.
Pur si simplu, intrarea in comuna este anuntata de
o placa pe care scrie Livada, altfel, strazile sunt
o continua intre cele doua localitati. Autobuzul a
oprit chiar in fata Primariei, care Primarie este
un fel de casa cu gradina, in care o doamna uda de
zor rondouri de flori.
Am intrebat cam cu jumatate de gura de existenta primarului
in zona, parca nevenindu-ne sa credem ca acolo se
lucreaza pentru mii de oameni. Am intrat si am dat
cu ochii chiar de cel pe care credeam ca nu-l vom
mai gasi la ora aceea (15.45!), primarul…Rar de gasit
un edil la ora aceea la locul de munca… dar mirarea
a fost deopotriva, pentru ca primarul, la randu-i
s-a mirat de vizita noastra in acea calda dupa-amiaza
de septembrie.
Gheorghe Urzicaru, primarul, este o persoana careia
trebuie sa-i pui intrebari, altfel, este un om care
tace si observa. Probabil ca este putin timid sau
dimpotriva, raspunsurile sale aproape laconice, strict
la obiect au facut parte dintr-o strategie incomoda,
pentru noi, dar pe care am reusit, cat de cat, s-o
inlaturam. "Primul meu mandat (1992 – 1996) a cuprins
o perioada foarte dificila, cea a inceputurilor unei
noi epoci, perioada in care am invatat totul din mers,
atat eu cat si cetatenii comunei; a fost deosebit
de greu, ne-am lovit de tot felul de greutati cu care
nu eram obisnuiti, dintre care cea mai grea – cu care
ne confruntam,
de fapt, toti si in ziua de azi – mentalitatea…Totusi,
am razbit in multe si, fara falsa modestie afirm ca
suntem printre putinele comune fara probleme sau cu
probleme minore, fata de ceea ce este in alta parte
in judet." Szent Lány si Baumgarten… … asa s-au numit, in urma cu vreo trei sute de
ani, localitatile Sanleani si Livada, locuite de nemti
si unguri. Cu timpul, nemtii au plecat, luandu-le
locul multi romani, veniti care dincotro. Au preluat
cel mai important lucru: cinstea si harnicia: "Noua
nu ne place nici sa cersim, nici sa ne plangem. Incercam
sa rezolvam problemele asa cum putem, aici, pe plan
local. Livada cu Sanleani impreuna numara la vreo
3000 de suflete si un teren arabil de 2013 hectare
si trei asociatii agricole ( nu ni spus cat s-a realizat
la grau si porumb, in acest an, desi n-am dorit, Doamne
fereste, un raport ca-n vremurile celelalte…). Pasunea
are pe suprafata de 390 de hectare, hrana pentru bovine
(650) porcine (2.500) dar si vreo 10.000 de
pasari ouatoare. Suntem saraci? Bineinteles ca nu!
Cea mai mare parte a populatiei lucreaza la oras,
mai ales ca este atat de aproape, dar si cei care
sunt someri au posibilitatea sa se descurce cat de
cat. Toti au o bucata de pamant sau o pasare. Din
acest punct de vedere nu avem decat 14 dosare pentru
ajutor social, dar si acele persoane cu familie numeroasa
isi cauta de lucru cu ziua, nu cersesc pur si simplu.
Toti stiu ca nimic nu se obtine fara efort si munca
sustinuta, si am cautat sa dau acest exemplu, mai
intai, personal. Avem trei scoli, dotate cu 16 calculatoare,
doua gradinite, un cabinet medical,
lacasuri de cult de toate confesiunile. De exemplu,
noua biserica ortodoxa cu hramul Sf. Ioan Botezatorul
a fost construita numai din donatiile oamenilor care
si-au dorit, in Livada, un nou si deosebit de frumos
lacas de cult. Aproape toate drumurile sunt asfaltate
(numai un drum ne-a cost vreo sapte sute de milioane
de lei, prin ’97!,) apa este trasa, ca si gazul, si
avem 600 de numere de telefon. Sigur ca sunt
inca destule de facut! Un lucru deosebit de imbucurator
este tineretul destul de numeros, care nu paraseste
comuna, ci, dimpotriva se statorniceste, intemeindu-si
o familie. Foarte multi au venit la noi de la oras
si si-au ridicat aici casa." Firme straine cauta Livada
Primarul ne-a urcat in masina si ne-a plimbat pe tot
domeniul de care raspunde. Am putut vedea cu ochii
nostri firma germana AMATEX (Sanleani) de confectii
(pentru Germania) unde concesionarea locului
pentru constructie nu s-a facut decat cu conditia
ca angajatii sa fie numai din localitate. La fel s-a
procedat si cu concesionarea locului pentru o alta
firma, tot germana, care este in plina constructie,
tot la Sanleani. Este vorba de niste sere imense pentru
flori (numai ghivece, de asemenea pentru Germania),
nemaipunand la socoteala cele doua firme straine pentru
prelucrarea marmorei.
Daca ar exista un motiv pentru care primarul Urzicaru
sa se incrunte la modul cel mai crancen, ar fi banii
putini pe care ii primeste de la bugetul Consiliului
Judetean Arad: " La ultima rectificare de
buget am primit doar 64 de milioane, dar numai
curentul pe o luna este de 40 de milioane de lei…Dar,
ceea ce ne intereseaza cel mai mult acum este realizarea
parcelarii intravilanului pentru eliberarea autorizatiilor
de construire si studiul de fezabilitate pentru canalizare
(fond Sapard). Acestea sunt obiectivele majore pe
care ni le-am propus sa le realizam, si speram ca
vom reusi acest lucru. Mai avem si un teren de fotbal
pe care evolueaza cele doua echipe locale, Gloria
Sanleani si C.N.M. Livada, cu care ne mandrim."
Dupa plecarea primarului, ne-am mai plimbat, de colo-acolo,
pana la venirea autobuzului. Am vazut, aproape peste
tot, strazi curate, case aratoase, toate frumos pomadate
cu var si brau proaspat, cu gradini inca pline de
roade si, un lucru foarte important (din pacate, destul
de rar) oameni prietenosi si vorbareti.