Sarbatoarea
Craciunului - una dintre cele mai mari ale crestinatatii
In
ea se imbina elemente crestine cu elemente pagane,
pastrate in diferite forme Considerata de lumea crestina drept una dintre
cele mai importante sarbatori de peste an, Craciunul
are o istorie care imbina elemente crestine cu elemente
pagane, sarbatoarea fiind oficializata in anul 325
de imparatul roman Constantin cel Mare. Tot el a introdus
si ziua de duminica ziua a saptea a saptamanii ca
zi de sarbatoare si cea de Pasti (fara data fixa).
Cativa ani mai tarziu, Liberius, episcopul Romei,
comunica in mod oficial credinciosilor crestini sa
celebreze Nasterea lui Iisus pe data de 25 decembrie.
Sarbatoarea Nasterii lui Iisus a fost stabilita tocmai
in perioada de inflorire maxima a unui cult iranic
cu origini vedice: mithraismul religia Zeului Soarelui.
Acest cult a fost adus din Orient de soldatii romani,
el cuprinzand relativ repede lumea romana. Pe la sfarsitul
secolului al III-lea, ziua de nastere a acestui zeu
este stabilita in calendarul roman la data de 25 decembrie.
In aceeasi zi, se sarbatorea si cresterea luminii
care biruie intunericul, in ziua solstitiului de iarna.
Deoarece la sarbatoarea dedicata lui Sol Invictus
- Zeul mitic Mithra participau si foarte multi crestini,
reprezentantii bisericii crestine au luat decizia
ca in aceeasi zi sa stabileasca si ziua Nasterii lui
Iisus, cel care s-a numit pe sine "lumina
luminii" si cel numit de prooroci "lumina
neamurilor" si "soarele dreptatii".
In mod firesc, crestinatatea a imbracat sarbatoarea
pagana in alte haine, dar ramasitele cultului soarelui
au ramas peste timp, fiind pastrate in unele obiceiuri
populare.
Referindu-se la acest aspect, Pantelimon Milosescu
in "Datini stramosesti" si Romulus
Vulcanescu in "Mitologie romana"
aduc drept exemple roatele de foc carora li se da
drumul de pe dealuri in noaptea de Craciun, focurile
ce se aprind in dimineata aceleaiasi sarbatori si
colacii de Craciun ce sunt facuti in forma de soare
si amintesc de capul inconjurat de un nimb al Zeului
Mithra. Craciunul aduce in casele crestinilor colindele
cantece prin care gazdelor li se ureaza sanatate,
fericire si belsug.
Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice.
Subiectul primelor se refera de cele mai multe ori
la minunea Nasterii lui Iisus si au origini literare.
Colindele laice au un caracter liric si in cele mai
multe cazuri sunt adaptate de grupul de colindatori
la situatia celor carora le sunt dedicate. Dar, si
in materie de colinde se intalnesc elemente de tip
pagan, chiar si colindatul cu motive religioase fiind
format dupa modelul celui pagan cu care are origini
comune. Dar, pentru copii, cel mai important personaj
al Sarbatorii de Craciun este Mos Craciun. Referindu-se
la el, Romulus Vulcanescu (in "Mitologie romana")
arata ca legenda pastorului mitic a fuzionat intr-un
mod fericit cu mitul Nasterii Domnului.
Legenda arata ca, fara acordul sotului ei, Craciuneasa
o primeste in gospodarie pe Fecioara Maria si ii ofera
adapost in grajd. Suparat de nesupunerea sotiei, Craciun
ii taie acesteia mainile, dar Fecioara Maria i le
lipeste la loc. Aceasta minune l-a convertit pe Craciun
la crestinism si de bucurie ca nevasta a scapat de
fapta lui necugetata, Craciun aprinde un rug in curte
si joaca hora in jurul lui, impreuna cu toate slugile
casei. Dupa hora, el imparte familiei sfinte daruri
pastoresti: cas, lapte, smantana si urda. Cantecele
de bucurie ale slugilor s-au transformat, in timp,
in colinde. De la aceasta legenda a aparut transfigurarea
lui Mos Craciun intr-un sfant care aduce daruri copiilor
in ziua Nasterii lui Iisus, obicei care suprapune
cu amintirea darurilor aduse de cei trei regi magi
noului Mesia. De Craciun, in casele crestinilor ocupa
un loc de cinste bradul. El simbolizea viata eterna,
copac din Paradis, fiind, la origine, un simbol pagan.
Impodobirea lui se facea in trecut foarte simplu:
bucati de lemn, cu hartie si cu fan. Lumanarile ce
se aprind de Craciun simbolizeaza viata, caldura,
Paradisul, sfarsitul intunericului. Un alt simbol
al vietii eterne este si vascul sacru pentru vechii
druizi. Romanii l-au apreciat ca fiind un simbol al
pacii si, de aici, a fost adaptat si de catre credinciosii
crestini. Sarutul sub vasc este tot un vechi obicei
roman. Mult asteptate sunt si darurile de Craciun.
Obiceiul schimbarii darurilor era intalnit in timpul
ceremoniilor romane de Saturnalii - sarbatoarea solstitiului.
La fel de binecunoscute sunt darurile facute de magi
Pruncului Sfant. Cel care aduce darurile, conform
traditiilor diferitelor popoare, poate fi insusi Iisus,
Mos Craciun ingerii, befana (Craciuneasa, in Italia
gnomii Craciunului cei trei magi, Joulupukki (in Finlanda
sau Kolyada (in Rusia).
M. C. - Agenda
zilei
Mos
Craciun a intrat in Romania prin Vama Varsand
Mos
Craciun a intrat ieri dimineata in tara, prin
Vama Varsand. El a prezentat, ca orice turist,
pasaportul la control, politistilor de frontiera si
a oferit daruri copiilor cadrelor Politiei de Frontiera
din Varsand.
Pentru ca afara ploua si nu era strop de zapada, Mosul
nu a mai venit in sania traditionala, ci a calatorit
intr-o caruta trasa de doi cai. In timp ce un politist
de frontiera ii verifica actele, o ceata de copii
entuziasmati de sosirea lui a asteptat momentul impartirii
darurilor. Ei s-au bucurat de o asemenea surpriza,
au recitat poezii si au cantat cantece de iarna si
colinde, in semn de multumire. Pentru a nu pierde
intalnirea cu Mos Craciun, copiii au fost transportati
in vama, de acasa, cu masinile Politiei. Dupa ce a
impartit daruri copiilor cuminti de la Varsand, Mos
Craciun a plecat mai departe, pentru a ajunge la toti
copiii din tara, cu darurile sale.
Liliana
Brad - Romania Libera
Bugetul
municipiului - aprobat, ieri, teoretic, si in ianuarie,
practic
Primarul
Dorel Popa ii cere prefectului atacarea in contencios
a bugetului CJA Consilierii locali au discutat ieri, ore bune,
pe marginea bugetului pentru anul 2003. In final,
cum era de asteptat si cum s-a procedat si anul trecut,
de altfel, s-a ales o varianta provizorie. Astfel,
bugetul a fost adoptat, pentru ca
Guvernul a cerut ca acest lucru sa se intample
pana la sfarsitul anului, dar Executivul nu poate
sa faca decat cheltuieli curente, pana in luna ianuarie
2003. De fapt, in ultima saptamana a lunii ianuarie,
cand CLM se va intruni in sedinta ordinara si va "rectifica"
bugetul adoptat ieri. Rectificarea inseamna, de fapt,
adoptarea bugetului. Trebuie spus, insa, ca anul viitor
Aradul va avea un buget sarac, de aproximativ 1000
miliarde lei, ceea ce, in termeni reali, inseamna
mai putin decat cel din acest an. Sume importante
de bani sunt alocate pentru salarii 361 miliarde lei,
subventii pentru energia termica livrata populatiei
147 miliarde lei si cheltuieli de capital (care inseamna
imprumuturi si investitii) in valoare de 129 miliarde
lei. Pentru clubul UTA, Calin Chisbora, presedintele
Consiliului de Administratie, a solicitat 24,6 miliarde
lei, ceea ce reprezinta 40% dintr-un buget de aproape
doua milioane USD! Dar cererea va fi discutata in
luna ianuarie, cea mai aproape de adevar fiind teoria
conform chreia UTA va primi 4,5 miliarde lei. Desigur,
de la sedinta nu puteau lipsi comentariile referitoare
la Consiliul Judetean. Primarul Dorel Popa a spus
ca "cei de la Consiliul Judetean vor sa ne
dea noua bani pentru Parktronic, dar nu ne dau banii
care ni se cuvin, conform legii. 80% din venituri
se colecteaza din municipiu. Le multumim si eu personal
voi cere prefectului si atace in contencios bugetul
CJA".
Insa consilierii Opozitiei nu au fost de acord cu
primarul, taranistul Marcel Chiscan spunand ca "mai
bine ati cere sa actioneze Guvernul in instanta",
iar liberalul Doru Sever Puia a afirmat "spuneti
adevarul! Nu CJA este vinovat, ci Guvernul, pentru
ca ne-a dat sarcini fara sa ne dea si banii necesari".
Marius
Grada - Agenda zilei
Trupa
Cargo, grav accident de masina
In
dimineata de 22 decembrie, la ora 5.00, la 70 de km
de Arad, membrii grupului timisorean Cargo au fost
implicati intr-un un grav accident de circulatie.
Ei se intorceau de la un concert pe care il sustinusera
vineri seara in Bucuresti. Din cauza temperaturii
scazute, motorina a inghetat in rezervorul dubitei
cu care formatia strabate toata tara. Astfel, grupul
a fost nevoit sa-si continue drumul spre casa cu masina
pe un peridoc tractat de un jeep. La 70 de km de Arad,
soferul masinii de teren a pierdut controlul volanului,
derapand pe carosabilul inghetat si lovind un stalp
de inalta tensiune. Duba tractata s-a dezechilibrat
si a lovit jeepul din spate. Ambele masini s-au rasturnat
in afara carosabilului. Doi dintre membrii Cargo,
basistul Alin Achim si tehnicianul Richard Pulpa,
se aflau in dubita. Solistul Ovidiu Ioncu Kempes,
tobarul Tavi Pilan si chitaristul Adrian Igrisan se
aflau in jeep, ultimii doi chiar pe partea dreapta,
pe care acesta s-a rasturnat. Din fericire, cei doi
au suferit doar rani superficiale. Membrii trupei
Cargo nu au putut fi contactati, dar impresarul grupului
ne-a declarat ca toti se afla in afara oricarui pericol,
scapand, ca prin urechile acului, nevatamati. "Combustibilii
de proasta calitate sunt, daca vreti, autorul moral
al tuturor necazurilor noastre pe timp de iarna. Trebuie
sa-i multumim Celui de Sus care, cu cateva zile inaintea
Nasterii Domnului, si-a facut din nou simtita prezenta
miraculoasa in viata noastra", a continuat
acesta.
A.N. -
Evenimentul zilei
Cozi
kilometrice in vami
De
mai bine de o saptamana, de cand febra sarbatorilor
s-a accentuat, vamile aradene sunt pline de turisti
care intra sau ies din tara. Aglomeratia din vami este
specifica acestei perioade, cozile formate atingand
5 kilometri.
Cei mai multi turisti doresc sa intre in tara si vin
sa petreaca sarbatorile in tara. Ei sunt, ori romani
care au fost la munca in strainatate ori romani stabiliti
in alte tari si care acum doresc sa petreaca sarbatorile
in tara de origine. Acestia spun ca sunt obisnuiti sa
stea la coada in vami in aceasta perioada. Cea mai aglomerata
vama este cea de la Nadlac,
unde lucratorii vamali abia prididesc sa faca
fata volumului de munca.