Prefectul
vrea oameni care sa aplice politica Guvernului Desi a castigat, in urma cu doua luni, procesul
intentat Ministerului Agriculturii, fiind repus in
functia de director al Directiei Agricole, Avram Fluieras
nu a avut de la instalare, motive de bucurie.
Actiunile incepute de catre Prefectura,
inclusiv controlul de la Directia Agricola, au aratat,
destul de clar, intentia noului prefect de, a repara
"eroarea" ministerului, desi Dan
Ungureanu a sustinut, in nenumarate randuri, ca aceste
demersuri nu vizeaza postul lui Avram Fluieras. Insa,
dupa mai multe interventii in presa a directorului
Directiei Agricole, care se plangea de faptul ca se
simte vizat de prefectura, Dan Ungureanu a ripostat
pentru prima data. La ultima intalnire cu presa, Dan
Ungureanu s-a aratat nemultumit de campania agricola
de primavara, desfasurata in judetul Arad, catalogand
rezultatele drept modeste. "Angajamentul pe
care l-am luat in videoconferinta nu a fost respectat.
Raportul controlului de la Directia Agricola va lamuri
cauzele acestei probleme" a spus Dan Ungureanu.
Faptul ca Avram Fluieras va fi schimbat, rezulta destul
de clar din declaratiile prefectului, desi acesta
se fereste sa afirme pe fata, ca se gandeste la destituirea
conducerii Directiei Agricole. "Noi trebuie
sa realizam o politica agrara moderna, asa cum am
gasit, spre exemplu, la Curtici. Daca pentru acest
lucru trebuie sa renuntam la unele personalitati din
agricultura aradeana, vom face acest lucru"
a declarat, ironic, Dan Ungureanu, facand referire,
desigur, la Avram Fluieras. Mai mult, prefectul a
spus ca este nevoie de oameni care sa faca politica
agrara a Guvernului,
in judet. Ceea ce, spunem noi, nu este cazul la Avram
Fluieras, care, dupa cum se stie, nu este membru al
partidului de guvernamant. In ultimele zile, conform
unor surse apropiate Prefecturii, Dan Ungureanu a
inceput sa se gandeasca tot mai mult la un inlocuitor
pentru Avram Fluieras. Asadar, desi nu se afirma nimic
public, este clar ca zilele directorului Directiei
Agricole sunt numarate.
Cosmin
Mihuta - Observator
Prefectul
se preocupa de aplicarea Legii Fondului Funciar in localitatile
judetului
Dupa
inscaunare, prefectul Dan Ungureanu a acordat o atentie
deosebita agriculturii si in mod deosebit s-a implicat
in analizarea situatiei legate de aplicarea
legilor fondului funciar. In urma vizitelor de lucru
prin judet acesta a descoperit ca la Dieci,
Plescuta si
Gurahont s-au relevat mari intarzieri in punerea
in posesie si emiterea de titluri de proprietate.Dupa
mai bine de un deceniu de la adoptarea legii fondului
funciar, in judetul Arad, la Plescuta, nu a fost eliberat
nici un titlu de proprietate. In judet, per asnsamblu,
speranta pentru emiterea titlurilor de proprietate
nu a mai avansat in ultimii doi ani. Prefectura face
controale la toate comisiile locale de fond funciar,
pentru a incerca sa deblocheze situatia. Problemele
cele mai mari sunt in localitatile din zona colinara.
O parte dintre greutati sunt obiective si sunt legate
de neintelegerile dintre proprietari care detin suprafete
faramitate, si de faptul ca titlul de proprietate
nu poate fi emis decat atunci cand este clar definita
fiecare parcela. Prefectul a anuntat ca peste trei
luni vor fi verificate, din nou, comisiile locale
iar acolo unde nu se constata imbunatatiri primarii
si secretarii comisiilor de fond funciar vor fi sanctionati.
Vanzatorii
de produse cosmetice au fost controlati de OJPC
Nu
mai putin de 38 de agenti economici care comercializeaza
produse cosmetice, din municipiu si judet, au fost
controlati de inspectorii
Oficiului pentru Protectia Consumatorului. Aproape
20 la suta din produsele verificate nu aveau inscriptionate
elementele de identificare, ori erau greu de citit,
iar la aproximativ 60% a produselor din import
nu erau trecute instructiunile de conservare, utilizare
si indepartare, precum si data fabricatiei. Produsele
cosmetice comercializate in piete nu erau insotite
de documente care fac referire la calitatea produselor
si nu aveau afisate preturile. Pentru deficientele
constatate, au fost oprite temporar de la comercializare
produse cosmetice in valoare de peste 60 de milioane
de lei si au fost aplicate amenzi in valoare
de 50 de milioane de lei.
Afaceri
la tara. La Bata functioneaza o prospera fabricuta de prelucrare
a laptelui
De
cateva luni, in satul
Tela din comuna
Bata functioneaza o performanta fabricuta de prelucrare
a laptelui. Locuitorii din Bata considera investitia
ca o adevarata "mana cereasca" pentru
zona lor. Asta si pentru ca, pana acum ei nu aveau
unde sa valorifice laptele. Acum primesc 4300 de lei
pe litru. Pe langa asta, locuitorii din Bata care
colaboreaza cu societatea S.C. Faun - Lact, primesc
si inapoi zerul care rezulta din prelucrarea laptelui.
Din cele aproximativ 3200 de litri de lapte care sunt
colectate lunar, rezulta cam cinci tone de branza
telemea si peste 200 de kilograme de cascaval. Culmea,
Naltu Mircea - unul din preparatori - spune ca, daca
ar fi lapte mai mult ar fi si mai bine pentru ca cerere
de branza exista. Asta in conditiile in care, in satele
din alte zone, gospodarii care au prea mult lapte
sunt obligati sa il dea la porci - pentru ca nu au
unde sa il valorifice!
Patronul firmei, Ioan Onescu, a gasit o buna piata
de desfacere la Timisoara, unde da branza en-gros.
Doar cascavalul e vandut in zona, la un pret cu circa
50.000 de lei mai mic decat in magazine.
Prospera firma are doi angajati - preparatori si un
sofer. Alaturi de ei munceste si patronul impreuna
cu familia. In doua camere se prelucreaza laptele
si se obtine branza, iar in altele doua se depoziteaza.
Intr-o camaruta, la intrare, e amenajat un mic laborator
de analize. Utilajele constau in doua cazane de pasteurizat
laptele, doua bazine de inox pentru saramura, un dispozitiv
unde se pune branza la stors. Unul din preparatori
spune ca investitia se ridica la circa 1 miliard de
lei.
Astfel de mici afaceri credem ca se pot realiza cu
succes si in alte localitati din judet. Investitia
- destul de mare - poate fi impartita de mai multi
asociati care dispun de o parte din bani.
Olimpiu
Bulzan- Adevarul
Sageata
Verde pe locul opt in lume
Proiectul
a fost prezentat in 1896 Strainii care au privilegiul sa fie plimbati de
Sageata Verde ies repede din monotonia de asfalt si
prefabricate a urbei. Sunt animati de gandul ca pe
traseu, una din haltele in care opreste tramvaiul,
imbie cu pivnite de vin ce servesc esenta strugurilor
imbuteliata cu zeci de ani in urma. Istorioara tramvaiului
care ii toropeste in leganat e ascultata cu placere;
dar mesajul ei e perceput doar de localnici, care
stiu ce a insemnat Sageata pentru prodgoria Aradului.
De localnici care inteleg de ce e atat de aproape
de sufletul nostru incat nici la mai bine de un deceniu
de la tragerea sa pe fundatura nu l-am uitat.
Cu cativa ani in urma, la un depozit de fier vechi
din
Ghioroc a fost gasita prima cabina de control
a Sagetii Verzi. A fost restaurata si repusa pe linii.
La finele secolului XIX., in Aradul cuprins de febra
ultimului secol al mileniului, se circula cu vagoane
trase de cai. Unul dintre cei mai eficienti primari
aradeni ai tuturor vremurilor, Salacz Gsula a luat
de mai multe ori cuvantul in consiliului local, criticand
vehement acest mijloc de transport in comun perimat
si primitiv. Primarul a fost sprijinit in demersul
sau de consilierul pe probleme de impozite, Locs Rezso,
caruia ii apartine initiativa construirii liniei ferate
spre podgorie. Proiectul a fost primit cu entuziasm,
iar la 18 august 1896 a fost organizata sedinta de
constituire a Societatii pe Actiuni Transporturi Feroviare
Arad-Podgoria (SATFAP).
La schimbarea secolului planul nu a avut insa sustinere
financiara. In perioada urmatoare instabilitatea financiara
a tarii nu a permis investia de anvergura. Au trecut
zece ani pana la gasirea unor promotori sufletisti
Locs Rezso, Sarmezey Akos si Peterffy Antal. Ca la
vremea respectiva Boros Beni, care a legat Aradul
de Csanad (Ungaria) si valea Crisurilor, si cei trei
au gasit sprijin financiar la proprietarii viilor.
Pregatirea lucrarii a durat mult, din cauza birocratiei
si a suspiciunii oamenilor. In momentul in care mare
parte din capitalul social al SATFAP a fost strans,
s-a luat legatura cu antreprenorul berlinez George
Hartwich. Societatea si-a organizat sedinta de constituire
la 4 octombrie 1905, alegandu-1 presedinte pe Locs
Rezso. Premiera in Europa de Est Germanii de la firma Henning si Hartwich au lucrat
repede si eficient. La 10 noiembrie 1906 a avut loc
primul drum de proba, apoi garnitura care functiona
pe baza de benzina a fost pusa in circuit.
Traseul de 22 de kilometri Ghioroc-Arad avea ca destinatie
Piata Podgoria din municipiu. Cam aceeasi lungime
il are circuitul Ghioroc-Pancota, in timp ce traseul
Ghioroc- Radna (cu statii la Minis, Paulis, Baratca)
se intindea pe 13 kilometri. Calea ferata a fost construita
paralel cu soseaua, astfel incat calatorii aproape
ca puteau da mana cu carutasii care circulau pe drum.
Si in localitati, sinele au fost culcate prin centru,
pentru a asigura publicului calator o accesibilitate
sporita. Sageata Verde se intrecea uneori cu motii
care transportau mere cu pluta pe Mures. Cei obisnuiti
cu viteza ametitoare a trenurilor moderne ar ramane
dezamagiti daca ar afla ca Sageata Verde aproape ca
se tara pe linii. Presa vremii lua deseori in deradere
garnitura, care trebuia cateodata impinsa la deal
de calatorii ce coborau cu mic, cu mare, pentru aparticipa
la aceasta operatiune. Dar oamenii erau obignuiti,
fiindca garniturile trase de cai prin municipiu erau
scoase din cate o groapa mai adanca tot de catre pasageri.
In ciuda acestor aspecte hilare popularitatea Sagetii
Verzi crestea cu zi ce trecea. Intr-un an-doi era
evident pentru toata lumea, ca trenuletul trebuie
modernizat, pentru ca numarul calatorilor a crescut
spectaculos. In iulie 1907 Rudolf Zerkovitz a fost
numit director general al SATFAP. Lui ii apartine
ideea electrificarii circuitului, si tot el a inceput,
impreuna cu Locs, sa asigure sursa de finantare. Situatia
le-a fost facilitata de faptul ca investitorii vienezi
si budapestani le-au apreciat proiectul. Dupa un drum
de documentare in strainatate, s-a inceput construirea
retelei. Era anul 1911. Pe traseul electrificat Arad-Podgoria
circulatia a pornit la 10 aprilie 1913. Acesta a fost
primul traseu electrificat al Europei de Est, si al
optulea din lume! Locomotive produse la Budapesta, vagoane
de la Arad Cablurile de curent electric erau fixate pe stalpi
de beton. De fapt, si aceasta a fost o premiera, pentru
ca in zona noastra se folosea pentru intaia oara betonul
in constructiile de acest gen.
Si peroanele, salile de asteptare, depozitele si depourile
au fost construite prin tehnici moderne. Locomotiva
a fost produsa de uzinele Ganz-Danubius Budapesta,
iar vagoanele de fabrica aradeana Weitzer. Vagoanele
au fost dotate cu echipament corespunzator categoriei
II si III. Fiecare vagon dispunea in fata si in spate
de cabina de comanda. Sageata Verde a fost multa vreme
una din caracteristicele acestei zone a Aradului,
pastrandu-si popularitatea pana in anii 1980. Mecanicii
erau atat de punctuali, incat satenii isi fixau ceasul
dupa cum ajungea sau pleca din statie. In perioada
interbelica a fost cel mai important liant intre podgorie
si municipiu. In 1948 a trecut in administrarea CFR-ului,
fiind apoi preluata de regionala Timisoara. Proportional
cu cresterea populatiei orasului crestea si numarul
calatorilor, ceea ce a dus la uzura fizica a garniturii,
supra-agomerare, in timp ce parcul de vagoane nu a
fost largit si modernizat. Exil
la Combinatul Chimic In anii 1960 in zona Podgoria-Micalaca din municipiu
a inceput construirea masiva a blocurilor de locuinte,
iar linia ferata din "buricul targului"
a devenit un obstacol in calea expansiunii. In 1978
punctul terminus al Sagetii Verzi a fost mutat intai
in depoul de la Micalaca, apoi langa Combinatul Chimic.
Dupa sapte decenii a fost exilat din oras... In noaptea
premergatoare unei vizite a lui Nicolae Ceausescu
la Arad originala statie cocheta de la Podgoria (acolo
unde este acum magazinul de mobila Euro Stil) a fost
aruncata in aer si maturata rapid de pe fata pamantului.
A fost simbolul sfarsitului. Calatorii au inceput
sa fie tot mai dezinteresati de Sageata Verde, pentru
ca era departe de oras, intr-un loc greu accesibil.
O perioada scurta a functionat intre Radna si Pancota
si servea la transportul la Ghioroc a satenilor din
podgorie, care veneau la oras cu tramvaiul.
La mijlocul anilor 1980 Compania de Transport Public
a pregatit un plan de modernizare a Sagetii Verzi,
dar costul lucrarilor era atat de ridicat, incat necesita
aprobarea Bucurestiului. In perioada de austeritate
a dictaturii comuniste nu s-au mai gasit insa bani
pentru acest obiectiv istoric aradean." Cu aproximativ
zece ani in urma, motivandu-se lipsa sigurantei calatorilor,
Sageata Verde a fost trasa pe fundatura. Conform unui
raport al directorului tehnic al CTP, Petre Cuvineanu,
in momentul casarii sale, Sageata Verde avea 11 vagoane-motor,
12 vagoane pentru transport de persoane, 9 vagoane
de marfa. In depoul de la Ghioroc au incaput numai
cateva dintre acestea. Celelalte au fost depozitate
in "hangarul stelar", sub cerul liber, devenind
in timp scurt mormane de rugina. Ideea reactivarii
trenuletului i-a preocupat intens pe unii aradeni
la inceputul deceniului trecut. La mijlocul anilor
1990 unul dintre vagoanele-motor a fost reconstruit
la Astra, societate care pe baza planului Muzeului
Transporturilor de la Budapesta a reconstruit si un
vagon leit celor originale. Acestea compun actualmente
Sageata Verde, care e verde numai dupa nume, caci
constructorii au vopsit-o in gri. Uneori, oaspeti
de vaza ai Aradului, care nici ei nu inteleg la ce
foloseste aceasta garnitura retro, sunt plimbati prin
podgorie pe liniile de tramvai. sinele originale ale
Sagetii au fost demontate, garile si stalpii de beton
au devenit raritati. Aradenii mai in varsta si cei
din podgorie stiu ca acestea sunt vestigii ale unor
vremuri mai frumoase si mult mai linistite. Cand am
fost si noi mai tineri...