Fabrica
de lapte din Arad, o alta privatizare nereusita
In Arad, in urma privatizarilor, mai multe fabrici
au falimentat sau se afla in pragul falimentului.
Prezentate la vremea respectiva ca succese rasunatoare
ale procesului de privatizare, acum multe din
"succesele" defunctului FPS sunt in
stare de lichidare. Printre acestea se afla si SCIL
Arad, fosta fabrica de lapte, care s-a vandut cu jumatate
din valoarea produselor aflate in magazii. Acum instanta
a decis falimentul firmei, asteptandu-se solutia Curtii
de Apel Timisoara. In judetul Arad, fabrici apartinand
industriei alimentare au fost privatizate pentru ca
intr-un timp relativ scurt sa ajunga in lichidare.
Pe la colturi se vorbeste ca ar fi vorba de subminarea
economiei nationale, iar cei ce trebuiau sa constate
acest lucru nu au avut... timp sa o faca. Privatizarea a adus dezastrul Pana la revolutie, fabrica asigura laptele pe
piata Aradului. Proiectata pentru o capacitate de
150.000 litri care puteau fi procesati zilnic, SCIL
Arad procesa pana la 130.000 litri de lapte. Avea
centre de colectare a laptelui in tot judetul si sectii
de prelucrare la Zerind,
Pecica,
Savarsin,
Chisineu-Cris etc. Totul mergea bine, dar a venit
revolutia. Dintre cei 900 de angajati au aparut primii
someri. SCIL Arad necesita privatizarea, iar ofertantii
au aparut. Doua firme s-au "batut"
pentru SCIL: o firma olandeza si una din Timisoara.
FPS a considerat atractiva oferta SC Cyclon SRL, din
Timisoara, care a castigat licitatia pe baza unei
grile de punctaj in care erau prevazute si locuri
de munca, proiectele de dezvoltare etc. In depozitele
unitatii era marfa care valora dublul pretului actiunilor.
FPS nu a fost insa interesat de acest lucru, mai bifand
o privatizare. La momentul respectiv, SCIL Arad mai
avea 300 de angajati. Nu a trecut mult timp, si au
aparut primele nemultumiri. Au fost cateva proteste,
greve, dar s-a aranjat repede totul. Din toamna anului
1998 si pana in 2002, SCIL Arad a ajuns in pragul
dezastrului. S-a furat tot ce s-a putut fura Dupa privatizare a inceput scaderea numarului
de salariati. Centrele de colectare a laptelui nu
mai erau calcate de tarani, ramanand de pomina oferta
fabricii in urma cu vreo doi ani, cand oferea taranilor,
exasperati ca nu-si mai primesc de luni de zile banii
pe laptele predat, iaurt si branza. Ce
a fost bun a fost comercializat. Oamenii calificati au plecat. Numarul lor scadea
dramatic. In decembrie 2000 mai erau doar 40 de angajati.
Salarii mici, perspective nule. Proteste peste proteste,
dar nimeni nu-i mai lua in seama pentru ca munceau
in sectorul privat. Numai in primii doi ani dupa privatizare,
62 de masini au fost casate si vandute. In toamna
anului 2000 este solicitata Consiliului local municipal
o scutire de la plata majorarilor de intarziere (aproximativ
47 miliarde lei) si esalonarea platii sumelor restante,
bani datorati bugetului local. Dar datoriile au crescut
pentru ca... nu erau bani. Era normal sa nu mai fie
bani, din moment ce nu mai exista productie pentru
ca nu se platea la timp laptele la centrele de achizitie. Dupa o greva spontana a salariatilor din decembrie
2000, la SCIL s-a terminat cu activitatea. Trei-patru luni laptele a fost transportat la
Oradea pentru procesare, insa datoriile mari la producatori
i-au determinat pe acestia sa nu mai livreze lapte.
Sectia din Chisineu-Cris a fost modernizata in anul
1995. Aici a existat o linie moderna de lapte praf,
de care erau legate sperantele fabricii. A venit insa
privatizarea, si din sectia din Chisineu-Cris s-a
furat tot ce s-a putut fura. Acum arata ca dupa razboi.
Linia de lapte praf, considerata strategica, are praf
pe ea de un deget. In incinta aceleiasi sectii, o
cisterna abandonata a produs poluarea mediului. Hotii,
care nu au stiut exact ce se afla inauntru, au incercat
sa fure, dar nu au reusit decat partial. Produsele
petroliere s-au scurs in sol, iar firma lichidatoare
a fost amendata. Lichidarea pentru leafa Constantin Moldovan, angajat al firmei, nu si-a
putut recupera leafa restanta. El a obtinut in instanta
o sentinta executorie pentru a-si recupera 5.341.222
lei. Falimentul a fost contestat la Tribunalul Arad,
dar actiunea a fost respinsa. Urmeaza ca instanta
superioara, Curtea de Apel Timisoara, sa decida soarta
SCIL Arad. "In luna noiembrie 2001 s-a deschis
procedura de lichidare judiciara. SCIL Arad a avut
termen sa depuna un plan de reorganizare. Nu l-a depus
insa si, in 17 ianuarie, instanta, in baza Legii 64/1995,
a dispus deschiderea procedurii de faliment",
a declarat Calin Padurean, de la firma Euroconsult
SRL, firma care a fost desemnata ca lichidator al
defunctei SCIL. Dupa declansarea falimentului, au
mai fost depuse si alte declaratii de creanta. Casa
Judeteana de Pensii are de recuperat aproape 5 miliarde
lei, Banca Phoenix - 4,7 miliarde lei, Primaria Arad
- 595 milioane lei, alte firme si peste 50 de fosti
salariati care-si revendica lefurile neplatite pe
2-3 luni. Lista creditorilor nu este inca inchisa.
Abia dupa ce se va stabili exact cine sunt creditorii
si sumele pe care SCIL le datoreaza, se va trece la
evaluarea patrimoniului si vanzarea firmei la licitatie
publica, pe bucati.
Acum, la Arad, SCIL practic nu mai exista. Instalatii
moderne stau pline de praf, dupa ce s-a furat tot
ce s-a putut. Noii patroni au vandut tot ce au putut,
dand apoi vina pe politica guvernului de a plafona
pretul laptelui. FPS a bifat o privatizare mediatizata
ca un real succes. Taranii au ajuns sa-si dea laptele
la porci, iar aradenii sa consume iaurturi produse
prin toate colturile tarii, numai transportul marind
pretul cu cateva procente bune. Comerciantii la sacosa
din Ungaria aduc smantana, care are o mare cautare
pe piata. Situatia este deosebit de clara. Nu este
unica privatizare in judetul Arad de acest tip realizata
de defunctul FPS. S-au luat prime serioase pentru
ca s-a respectat politica in privatizare. Dupa cativa
ani, realitatea a iesit la iveala. Privatizari doar
ca sa fie au falimentat industria alimentara aradeana.
Nu numai SCIL Arad se afla in aceasta situatie. Avicola,
Serele, Fabrica de zahar, SC Carne SA etc. sunt alte
rezultate de "exceptie" ale privatizarii.
Ele ori au fost lichidate, ori sunt in faza de lichidare
sau in pragul lichidarii. Cum se explica faptul ca,
la jaful care s-a facut, nimeni nu s-a sesizat? Nu
se poate vorbi de subminarea economiei nationale?
Liliana
Brad - Romania Libera
Prefectul
Aradului s-a simtit la fabrica de seringi ca la NASA
Dan Vasile Ungureanu a caracterizat Sanevit drept
o unitate de avangarda a industriei aradene
Prefectul a primit o "schema halucinanta"
despre modul in care firma incaseaza contravaloarea
unei seringi
Activitatea de zilele trecute a prefectului de Arad,
Vasile Dan Ungureanu, si a colaboratorilor din prefectura,
a avut ca obiect, in sectorul industrial, vizitarea
societatii "Sanevit". Aceasta a
fost caracterizata de reprezentantul Guvernului in
teritoriu drept o unitate de avangarda a industriei
aradene si, cu certitudine, o prezenta inedita in
peisajul economic al Aradului, atat prin modul in
care se realizeaza sterilizarea spatiilor de productie
(imbracaminte de protectie adecvata, camere speciale
de aerare si sterilizare a personalului si vizitatorilor),
cat mai ales in ce priveste inalta tehnicitate a liniilor
de fabricatie, care realizeaza, cu randament superior,
cunoscutele seringi, mai ales pentru export, compensand
o buna parte din lipsa de comenzi de la directiile
de sanatate publica din tara, care si-au orientat
solicitarile spre alti producatori de profil din strainatate.
Aceasta, in conditiile in care creditul luat pentru
ridicarea acestei unitati are garantie guvernamentala,
ratele si dobanzile fiind platite din bugetul statului,
in situatia in care nu se lucreaza la capacitate in
fabrica, din lipsa de comenzi.
"M-am simtit la Sanevit ca la NASA, imbracat
in halat alb, cu casca de protectie, cu sosete de
plastic in picioare. Problema Sanevit a fost ridicata
chiar la instalarea mea, de catre consilierul Mircea
Roman. Conducerea fabricii m-a convins ca incearca
sa rezolve problema blocajului financiar si mi-a prezentat
o schema halucinanta vizavi de faptul cum incaseaza
contravaloarea unei seringi prin Casa de Asigurari
de Sanatate, nu prin spitale. M-am speriat, va spun
sincer, si le-am spus si reprezentantilor din structurile
medicale ca nu inteleg de ce in mod direct, operativ,
spitalul nu poate sa cumpere direct de la producatorul
care se afla in acelasi judet. Aceste probleme sunt
generate de sistemul centralizat, care ar trebui revazut,
ar trebui gasite solutii de deblocare. Personal, am
fost surprins pozitiv de ceea ce am vazut la Sanevit.
Va marturisesc ca voi sustine activitatea acestei
unitati reprezentative a industriei aradene si nationale.
Oamenii pe care i-am cunoscut acolo m-au impresionat
prin calitatea profesionala si modul in care inteleg
sa se implice in viata economica", ne-a
declarat prefectul Vasile Ungureanu.
Adina Cosa - Ziua de Vest
Protest
in fata Parchetului. "Invinsii" viceprimarului
Bognar se considera "lucrati"
Ieri
dimineata, la ora 8,00, locatarii imobilului din Piata
Avram Iancu nr.11 au ocupat trotuarul din fata Parchetului
aradean. Revoltati, cu nervii la pamant, macinati
de ganduri si cu temerea ca maine s-ar putea sa nu
mai aiba un acoperis deasupra capului, oamenii condamna
- pentru a cata oara?! - sentinta civila ramasa definitiva
in octombrie 2000, prin care cladirea in care locuiesc
a devenit proprietatea matusii viceprimarului Aradului,
Levente Bognar. Intre timp, matusa viceprimarului
a decedat, cladirea revenind mostenitoarei testamentare
a acesteia, respectiv doamnei Bognar. Problema chiriasilor
insa este legata tocmai de testamentul prin care sotia
viceprimarului a devenit proprietara. Dumnealor sustin
ca acel act este "un fals ordinar",
fapt pentru care l-au contestat, cerand
expertizarea lui grafologica. De aici si protestul
spontan de ieri dimineata: "Am aflat ca dosarul
de expertiza penala prin care am dorit sa demonstram
falsitatea testamentului s-a pierdut... - spune Dorica
Poleac, cea care s-a ocupat, in numele locatarilor,
de problema imobilului. De la Politie ni s-a spus
ca saptamana urmatoare se va finaliza, dar noi, interesandu-ne,
am aflat, pe cai neoficiale, ca actele s-au evaporat.
Ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, ar trebui anchetata
fara doar si poate. Credem ca dosarul a fost sustras,
pentru modificarea rezultatului care nu putea sa ne
fie decat favorabil. Acum am ramas fara arme..."
La ora actuala, cinci familii din ceie 21 care locuiesc
in imobil urmeaza sa fie evacuate. Impreuna cu ele
va trebui sa elibereze spatiul si restaurantul "Coandi",
care are termen de evacuare data de 30 aprilie. Oamenii
sunt disperati. Au copii, unii dintre ei sugari si
nu stiu, efectiv, unde se vor duce. Sunt 50 de persoane
la mijloc, carora nici prin gand nu le-a trecut, vreodata,
ca vor ajunge in situatia aceasta. Nu mai au incredere
nici in Justitie, nici in Primarie - cum ar putea,
oare, sa aiba? - ci numai in Dumnezeu: "O
sa-i vada Dumnezeu pe cei care ne-au adus, cu falsuri,
interventii si mizerii, in situatia aceasta."
- a adaugat Dorica Poleac. In fata parchetului
oamenii si-au atarnat de gat pancarte, si-au adus
si copiii, au de gand sa intre chiar in greva foamei,
pana cand li se va rezolva situatia: "Locuim
in cladire de ani de zile, unii dintre noi sunt neputinciosi
locuinte nu avem, daca vom fi aruncati in strada vom
fi distrusi..." - s-a auzit o voce din multime.
In mod ciudat, de la declansarea scandalului si pana
acum, avocatul care a reprezentat-o in instanta pe
Gisela Grosescu, Zoltan Hoszu, a devenit si el proprietarul
unei parti din imobil. Oamenii au opinat: "Daca
nu se intreaba nimeni cum de a fost posibil un asemenea
lucru, daca nu-si pune nimeni intrebarea cum de tocmai
avocatul decedatei a putut sa cumpere cateva apartamente
din imobil si nu alteineva. Inseamna ca traim intr-o
lume putreda la mijloc, in care coruptia nu are limite...
Suntem pe marginea prapastiei si tot ce putem face
este sa vedem cum ni se mai da un branci, cu pierderea
acestui dosar, pentru a cadea repede si sigur..."
Eugenia
Bardas - Adevarul
Satele
vor fi supuse informatizarii. Scolile vor avea calculatoare
de ultima generatie
Inspectoratul
Scolar Judetean Arad s-a decis sa stranga relatiile
cu presa si sa organizeze, de cel putin doua ori pe
saptamana, conferinte in care sa "deconspire"
preocuparile institutiei. In aceasta ordine de idei,
Pavel Sarbu, inspectorul general scolar, sustinut
de cei doi adjuncti, Sorin Haiduc si Mihai Matekovitz,
au prezentat programul local de informatizare. "Fiind
o necesitate obiectiva, informatizarea scolilor este
sustinuta direct de
Guvern si
Ministerul Educatiei si Cercetarii si se bucura
si de sprijin extern (pentru dotarea unitatilor de
invatamant)", sustine Pavel Sarbu. In plan
local, toate liceele vor beneficia, pana la sfarsitul
acestui an, de o retea de 21+1 calculatoare de ultima
generatie. Va avea loc o repartizare de calculatoare
in unitatile scolare, inclusiv la ciclul primar, astfel
incat, la sfarsit, nici macar o scoala sa nu ramana
fara. Privita ca prioritate, reabilitarea invatamantului
rural va viza, desigur, si informatizarea scolilor,
46 de scoli de la sate urmand a fi dotate cu calculatoare
de ultima generatie. Existau destule nemultumiri legate
de dotarea cu calculatoare a unor scoli in detrimentul
celorlalte. Trebuie sa precizez, insa, ca acest program
are drept coordonator direct Ministerul Educatiei
si, ca atare, noi nu aveam dreptul sa schimbam destinatia
calculatoarelor, ne-a declarat Pavel Sarbu. In cele
din urma, toate scolile aradene vor beneficia, pana
in 2003, de cel putin un calculator.
Adriana
Barbu - Observator
Targul
de Pasti - premiera pentru piata economica aradeana
Camera
de Comert, Industrie si Agricultura Arad a inaugurat
marti prima editie a Targului de Pasti. Desfasurat
in incinta Teatrului de Stat si in Galeria de Arta
"Delta", acesta se adreseaza publicului
larg, fiind primul targ cu caracter local din acest
an. Ideea acestui targ, dupa cum ne-a declarat Nicolae
Grosan, directorul Directiei Targuri-Expozitii din
cadrul CCIA, a aparut in urma solicitarilor participantilor
la primele doua editii ale targului "Daruri
de Craciun", care au cerut si organizarea
unui targ de Pasti. Editia din acest an este dublata
de expozitia "Gardenia", de tehnici
si unelte pentru ingrijirea curtii si gradinii. Evenimentul
a fost completat si cu posibilitatea vizionarii unui
spectacol de teatru pentru copii cu piesa "Danila
Prepeleac". Au putut fi urmarite si demonstratii
de incondeiere a oualor de Pasti. Aradenii au primit
cu mare interes manifestarile care au adunat
la un loc 39 de firme din intreaga tara. Expozitia
"Gardenia", care a adus o avalansa
florala in Salonul "Delta" din centrul
Aradului, a prilejuit un aflux deosebit de vizitatori
imediat dupa deschidere. Aradenii s-au grabit sa viziteze
targul pentru a intregi lista de cadouri pentru Paste,
destinate celor dragi. Intrarea la acest targ costa
doar 5000 lei, biletul de intrare oferind vizitatorilor
sansa de a castiga prin tragere la sorti, care va
avea loc sambata, un sejur pentru doua persoane la
Sinaia, intr-o perioada aleasa de castigator. Dupa
afluxul vizitatorilor la targ se pare ca succesul
Targului de Pasti este garantat.